4,027 matches
-
unde să le-ascunzi și cum să scapi de fleșcăială. Când vii seara acasă și vrei să descarci buzunarele, parcă ai băgat mâna într-o cană cu ulei. La fel cu dopurile. Două mii de ani se făcuseră din lemn și plută, și nimeni n-avusese vreun motiv să se plângă. Greci, romani, huni, tătari, nemți, flamanzi, ruși, italieni, sârbi, francezi - unul nu constatase vreun defect. Vinul se păstra proaspăt, parfumat, sigilat cu secolele în amfora, sticla sau damigeana lui. Nici o moleculă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu cerneală sintetică, gri, care se lua pe degete: „Dop din ELASTOMER-TERMOPLASTIC. Cel mai modern și mai sigur mod de a păstra intacte aromele și calitatea tradițională a vinului de excepție.“ Strămoșii se puteau duce dracului, ca și colecția de plută a maică-mii: venea dopul ELASTOMER-TERMOPLASTIC, care le înlocuia pe toate. Dacă vroiai să-ți repari un ceas, puteai deja să-l arunci. Așa ți se și recomanda, să cumperi altul. Ultimele dughene fuseseră la Romană, în stația lui 133
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Isablle(coord), Spațiul public și comunicarea, Editura Polirom, Iași, 2002. 90. PERELMAN, Chaim, OLBRECHTS-TYTECA, Lucylle, Traité de l'argumentation, Institut de Sociologie, Bruxelles, 1976. 91. PEIRCE, Charles, Semnificație și acțiune, Humanitas, București, 1990. 92. RANDALL, David, The Universal Journalist, Editura Pluto Press, London-Chicago,1996. 93. REBOUL, Olivier, Langage et Idéologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1980. 94. REBOUL, Olivier, La Rhétorique, Presses Universitaires de France, Paris, 1984. 95. RICOER, Paul, Du texte à l'action, Seuil, Paris, 1986. 96. ROSS, Raymond
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Company, New York, 1977, p. 4. 79 Gheorghe SCHWARTZ, Politica și presa, Institutul European, Iași, 2001, pp. 42-57. 80 Septimiu CHELCEA et alii, Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică si Enciclopedică, București, 1981, p. 204. 81 David RANDALL, The Universal Journalist, Pluto Press, Londra, 1996, pp. 25-26. 82 Ferenc VASAS, Alexandru-Brăduț ULMANU, Reporterul și rolul său în procesul jurnalistic, în Mihai COMAN (coordonator), Manual de Jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, volumul I, Editura Polirom,1999, pp. 24-26. 83 Le Dictionnaire de notre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
of Cultural Change, Blackwell, Cambridge, MA, 1990. Hatch, D. și S. Millward, From Blues to Rock: an Analytical History of Pop Music, Manchester University Press, Manchester, 1987. Heffernan, Nick, Capital, Class, and Technology in Contemporary American Culture: Projecting Post- Fordism, Pluto Press, Londra, 2000. Herman, Edward S., Noam Chomsky, Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media, Pantheon Books, New York, 1988. Hertzberg, Hendrik, "Lost Love", The New Yorker, septembrie 11, 2006 <http://www. Newyorker com /archive/2006/ 09/11/060911ta talk hertzberg
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Political History, Princeton University Press, Princeton și Oxford, 2010. Keita, Maghan, Race and the Writing of History: Riddling the Sphinx, Oxford University Press, Oxford și New York, 2000. Kiely, Ray, Empire in the Age of Globalisation: US Hegemony and Neoliberal Disorder, Pluto Press, Londra, 2005. Kooijman, Jaap, Fabricating the Absolute Fake: America in Contemporary Pop Culture, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2008. Kroes, Rob, "The Internet: An Instrument of Americanization?", în Ulrich Beck, Natan Sznaider și Rainer Winter (eds.), Global America? The Cultural
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rochiile sonore”, „cimitirul șeț ca o carte uitată în câmp”, „oglinzile ascund prăpăstii infinite în perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, “în trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dulăului. Între șlepurile gemând de grâne Dunărea lucește ca un păstrăv de aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trâmbițele succesului suind în sânge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfârșind fără răspuns că fluturii într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. ș...ț Cât de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Critique and Renewal (Leiden: E.J.Brill, 1986). Goulet, D.: „Obstacles to World development - an ethical reflection”, World development ÎI, no. 7 (1983) (și alte scrieri). Hayter, Ț.: The Creation of World Poverty: An Alterntive View to the Brandt Report (london: Pluto, 1981). Honderich, Ț.: Violence for Equality (London: Penguin Books, 1976). Comisia Independent] asupra Chestiunilor de Dezvoltare Internațional]: North-South: A Programme for Survival („Raportul Brandt”) (London: an Books, 1980). McCuen, G.E., ed.: World Hunger and Social Justice (Ideas în Conflict series
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voie să fie alungat". Dispozițiile ulterioare lăsau libertate suficientă asociațiilor deja existente ("atât timp cât nu vor da dovadă de atitudine potrivnică statului"); nu s-a restricționat, de pildă, nici ascultarea radioului, cu condiția traducerii în maghiară. Permisele românești pentru circulația cu pluta pe râuri rămâneau valabile. S-a insistat asupra luptei împotriva corupției și a bacșișurilor. S-a interzis vânătoarea; timp de 30 de zile a fost interzisă orice fel de călătorie privată a celor din localități proaspăt cedate Ungariei, după cum și
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Johann Galle observă planeta exact în locul indicat de francez, planetă denumită Neptun? * Dincolo de Neptun se află o mulțime de comete ce formează centura lui Kuiper? Aceste corpuri înghețate n-au putut forma niciodată planete și se susține ideea conform căreia Pluto n-ar trebui considerată o planetă, nefiind altceva decât unul din aceste blocuri de gheață. * În 1930, doi americani Jane Luu și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și se susține ideea conform căreia Pluto n-ar trebui considerată o planetă, nefiind altceva decât unul din aceste blocuri de gheață. * În 1930, doi americani Jane Luu și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Sistemul Solar este compus din Soare, opt planete, cu cei 162 de sateliți naturali ai acestora, trei planete pitice și alte corpuri mai mici (comete, asteroizi, obiectele Centurii Kuiper, meteoriți, gaze, aglomerații de praf etc.) care se învârtesc în jurul astrului. Pluto a fost considerată cea de-a noua planetă a sistemului solar, până când International Astronomical Union i-a schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planetă în planetă pitică, alături de Ceres și Eris (2003 UB 313). 4.1 Imperiul Soarelui (Sistemului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planetele sale) Savanții antichității și ai Evului Mediu, considerau că Pământul ocupă locul central în Univers, însă el nu este decât una din planetele ce orbitează în jurul Soarelui. Toate planetele se află în același plan, numit plan eliptic, cu excepția lui Pluto ce are o orbită înclinată cu 17° față de acest plan. Aceste planete au aceeași direcție de mișcare în jurul astrului zilei și toate, mai puțin Venus, se rotesc în jurul axei lor, verticale aproape, în același sens (dar Uranus are axa complet
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ani s-ar fi format acest sistem cu Soarele în centru și planetele ce gravitau în jurul său. În timp ce Mercur, Venus, Pământ și Marte sunt niște mici globuri de rocă, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun sunt sfere gazoase de dimensiuni impresionabile. Pluto face excepție, alăturându-se mai degrabă planetelor solide, în schimb datorită distanței mari față de Soare, are mari cantități de gheață, asemănător cometelor. Fiecare planetă are sateliți naturali, excepție făcând Mercur și Venus. Însă Sistemul Solar nu se limitează doar la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din gheață și praf; ele sunt de două feluri comete periodice - revin la anumite intervale de timp și comete neperiodice - având orbite eliptice foarte alungite, ce le conduc foarte aproape de Soare (până la nivelul lui Mercur) cât și foarte departe (dincolo de Pluto). Asteroizii sunt aștri stâncoși, grupați într-un inel denumit centura de asteroizi, aflat între Marte și Jupiter, Ceres fiind și cel mai mare de 800 Km, iar cei mai mici fiind de câțiva zeci de metri. Dimensiunile comparate ale planetelor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cel mai mare de 800 Km, iar cei mai mici fiind de câțiva zeci de metri. Dimensiunile comparate ale planetelor Sistemului Solar, cu Soarele sus și planetele de la stânga la dreapta : Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun și Pluto. Putem preciza poziția Sistemului Solar în cadrul Galaxiei, el aflându-se la cca. 30.000 de ani Lumină de nucleul galactic, mai exact pe unul din brațe. Sistemul Solar ia parte la o mare mișcare de revoluție în jurul centrului galactic și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Solar măsurate în unități astronomice: Mercur 0,387 UA; Venus 0,723 UA; Pământ - 1 UA; Luna 0,00257 UA; Marte 1,52 UA; Jupiter 5,20 UA; Saturn 9,58 UA; Uranus 19,20 UA; Neptun 30,05 UA; Pluto 39,24 UA. Probabil că nici acest tabel nu vă spune prea multe. De aceea vă invităm să le vizualizați altfel, să spunem că 1 UA este 10 cm ... Luăm o sfoară lungă de vreo 5 m și măsuram pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o folosiți pentru alinierea catetei cu linia N-S. Câmpul magnetic al Soarelui Modelul unei magnetosfere Câmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după standardele terestre) și foarte complicat totodată. Magnetosfera sa (cunoscută și ca heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto, acest câmp are o acțiune deviatoare asupra particulelor electrice. Din acest motiv, în bătaia vântului solar planetele reușesc să-și afirme individualitatea magnetică, în jurul acestora se formează niște învelișuri magnetice, numite magnetosfere de unde plasma rarefiată a vântului lipsește. Numele de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
bombardează Pământul în câteva ore. 4.7 Planetele Sistemului Solar Principalele corpuri din Sistemul Solar sunt planetele. De la cea mai apropiată de Soare, până la cea mai îndepărtată, cele nouă planete sunt: Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun și Pluto. Cinci dintre ele (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn) pot fi urmărite pe cer cu ochiul liber, fiind observate în perioada de vară, încă din antichitate. În continuare voi prezenta criterii de clasificare ale planetelor: • după distanța de Soare: planete interioare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
urmărite pe cer cu ochiul liber, fiind observate în perioada de vară, încă din antichitate. În continuare voi prezenta criterii de clasificare ale planetelor: • după distanța de Soare: planete interioare (Mercur,Venus, Pământ, Marte); planete exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). * după compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în perioada de vară, încă din antichitate. În continuare voi prezenta criterii de clasificare ale planetelor: • după distanța de Soare: planete interioare (Mercur,Venus, Pământ, Marte); planete exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). * după compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto, cu diametre mai mici de 13
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto, cu diametre mai mici de 13.000 km; planete gigant: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48.000 km. * din punct de vedere istoric: • planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai mici de 13.000 km; planete gigant: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48.000 km. * din punct de vedere istoric: • planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto descoperite în timpuri moderne; Orbitele planetelor sunt elipse în jurul Soarelui, exceptând Mercur și Pluto, a căror orbite sunt aproape circulare. Știați că ... planetele sistemului solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai mari de 48.000 km. * din punct de vedere istoric: • planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto descoperite în timpuri moderne; Orbitele planetelor sunt elipse în jurul Soarelui, exceptând Mercur și Pluto, a căror orbite sunt aproape circulare. Știați că ... planetele sistemului solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se datorează faptului că este un spațiu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]