6,499 matches
-
bolta cerească. În car se prind stelele! Acul ceasului se rotește Către stânga dând timpul înapoi. Dansez pe re-major cu soarele!... Razele lui îmi piaptănă părul, Luna mi-l prinde în agrafă, ... Citește mai mult ,,Ianuarie”...se (des)prinde de poala iernii.Aduce lacrimi de durerepline de bucurie.Dorințele fierbinți se împlinesc! În acest an,primăvara stă mai mult pe câmpie! Mugurii prind viață și florile înfloresc.Cu trecerea timpului,....,,Ianuarie” și ,,Februarie”se țin de mână șijoacă-n ,,Cireșar”.,,Triunghiul Bermudelor
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
o pasăre ce obosise să se mai înalțe spre piscuri ca să ciugulească firimituri din fruntea cerului. Adrian gândea că jos nu există zbor; că sunt păsări cu aripi frânte de paturile armelor mânuite cu cruzime de purtătorii uniformelor albastre. La poalele muntelui îi așteptau mai multe dube să-i ducă la sediul Securității. Începuse drumul spre Iadul oamenilor... *** Se luminase de ziuă și Adrian mai lenevea în pat. Se ghemuise la pieptul tăcerii reci ca bătrânul condor ce încerca să ajungă
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
De sub măcieși-n floare, Sub cerul cu bolta sfântă Și o doină veche cântă. Vulturul din aripi bate Munți albaștri de străbate. Este cald, e zi de vară, Vântul urcă și coboară, Se-nnegresc încet la soare Afinele rotunjoare; De la poale, de pe creste, Se-aud cântece măiestre. Și în astă zi frumoasă, În pădurea rămuroasă Cântă cucul de trei ori Pe coasta plină de flori, Cântă și mierla o dată De răsună valea toată; Gaițele-n zbor se lasă Cârâind în iarba
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
care activau ferm pentru unirea populație române într-un singur stat. Dar ce au toate acestea cu Badea Cârțan care s-a născut abia în 1849? Dar cu sutanele? În fond ce sunt aceste sutane? Badea Cârțan, un cioban de la poalele masivului muntos Făgăraș, știutor de carte ca majoritatea ardelenilor aflați sub tirania ocupanților vremelnici, a fost un aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Țara devenită, la maturitatea sa, Regatul României. Ca să-și completeze studiile sale istorice a mers la Roma
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
întinde pe splendide serpentine tăiate în pădurile care acoperă versantul de nord. După un lunguț tunel în care intri plecând din Bâlea și străbate muntele vezi versantul sudic absolut în pielea goală. Serpentinele deosebit de severe sunt vizibile în întregime până la poalele masivului de unde reîncep pădurile. Nu omul a defrișat o eventuală pădure ci soarele, vânturile și ploile care au spălat semețele creste de orice vegetație. Am impresia că cei doi versanți pe care se întinde Transfăgărășeanul pot simboliza cultura omului de
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
amestecate cu funingine, ce se răspândeau peste satele din jur, uneori chiar peste orașul Siracusa. Credincioșii din bisericile creștine povesteau că, în trecut, sate întregi au fost acoperite de roci, lavă și funingine, acoperind case, ogoare, păduri, totul! Însă la poalele muntelui viața continua, și nu mult timp după dezlănțuirea temutului vulcan, totul reintra în normal, iar oamenii reveneau iarăși în satele părăsite, căci pământul din jurul vulcanului era deosebit de roditor. În localitatea Catania, cei doi misionari tocmai întemeiaseră o biserică frumoasă
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
mare ajutor pentru salvarea unor suflete! E mâna Providenței aici, să știi! - Da, așa e, scumpule meu frate Artemios! Acum văd că există o Mână Cerească ce conduce lumea. Vom vorbi pe îndelete despre acest lucru. Casele din localitatea de la poalele vulcanului încă mai fumegau. Lanurile de grâu, de asemenea. Toată valea, toate grădinile fuseseră umplute de zgură, funingine și praf gros, așezându-se continuu peste sat. De abia după o săptămână, văzduhul începu să se limpezească. Începură să se vadă
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
prin luminișuri razele sale aruncă umbre sinistre în dosul arborilor seculari. Din depărtări cântecul huhurezului se aude straniu în liniștea pădurii, acompaniat parcă de jocul copitelor prin frunze. După câteva minute o pâclă ca un nor acoperă strălucirea lunii. De la poalele munților din apropiere răzbate un cântec melodios. Bărbatul strunește calul și ascultă câteva secunde. Glasul duios continuă să cânte ademenitor. Printre tufișuri astrul nopții își revarsă din nou razele. La scurt timp călărețul ajunge într-o poieniță, unde, în mijlocul său
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
a gândit să se aventureze în sălbătice și să lase soarta să decidă pentru el. Urmând semnele plasate pe marginea drumului, astăzi, pentru prima oară de când se află aici, a decis să conducă spre micul orășel de pescari, aflat la poala muntelui. Oamenii de acolo îl privesc ciudat. Majoritatea barbati, cu priviri încruntate și guri strâmbe. El știe să arate dominanță, însă știe și că aici nu va funcționa. El a ucis, însă ei nu știu asta. În privirile lor nu
O STRĂLUCIRE IN ALASKA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363407_a_364736]
-
străini fiindcă de aici se deschid drumuri spre zone turistice de vis. Aici există nu numai o civilizație și o cultură, dar și cea mai bună echipă de handbal feminin din România. În centrul orașului se află Arhiepiscopia Râmnicului. Spre poalele Masivului Căpățânii turistul își poate continua pelerinajul către Olănești, oraș și stațiune cu numeroase izvoare cu ape minerale pentru tratament. Dar nu trebuie omis nici orașul Ocnele Mari cu cea mai mare salină din țară care datează de pe timpul romanilor
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
acareturi[5]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Lucrarea cuprinde portrete, evocări, sentimente, amintiri, despre personalitățile clujene și locuri cu încărcătură istorică din municipiul de pe Someșul Mic. Practic este o culegere de texte a unor personalități despre alte personalități care au studiat, lucrat și creat în orașul de la poalele Cetățuiei. Având grafica cunoscutului pictor Lazăr Morcan și prefața scriitorului Al.Florin Țene, această crestomație vine în întimpinarea celor care doresc să cunoască spiritul academic, științific și de creație al oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Scopul acestei lucrări îl subliniază
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]
-
suflat, Viață de le-a dat Și i-a îndemnat: - Vă las să umblați, Loc să căutați, Să vă așezați ! Și-a plecat bradul haihui Până-n vârful muntelui, Chiar în coasta soarelui. S-a oprit stejaru-n cale, Dincolo de munți, la poale, Pe o înverzită vale. Iar salcâmul, măi să fie ! Între-un deal și o câmpie, Lângă tufele de vie. Când furtuna se stârnește, Pe cine aprig izbește Și de moarte îl rănește ? Pe cel ce mai jos s-a pus
SALCÂMUL, STEJARUL ŞI BRADUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362321_a_363650]
-
putem să te învățăm. Astfel, din vorbă-n vorbă, Copiii nu mai au frică. Se așază lângă sobă... Moșu-n brațe îi ridică. Uite-i cum s-au cocoțat Pe genunchii Moșului! Și nu știu ce au aflat De râd așa în poala lui. Referință Bibliografică: Moș Crăciun / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MOȘ CRĂCIUN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362328_a_363657]
-
cere nimica, E colțul tăcerii a lumii din sori! Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată se - apleacă într-o rână. Aleargă nepoții spre poala de cer Să-ți mângâie barba tot mai căruntă, Pe brațe altare, de tainic mister, Psalmistul David încă mai cântă! Miroase a smirnă printre icoane, Candela veche se-aprinde în rai Bunicul citește încă ceaslovul... Un cer de pace și
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vânt de vise Când timpul toamnei se dezminte În stropi de ploi, căzuți intens, Iubiri ce nu pot fi rostite Dezleagă norii albi de sens Și fie numai până-n poală De cer, arsură pe dorință, Să ducă-n sine neagra smoală, Din primii fulgi...de suferință... Acolo, palma ta Iubite, Să-mi prindă fluturii de noapte- Iubiri ce nu pot fi rostite Și să le ningă-n altă parte, Pe
VÂNT DE VISE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362408_a_363737]
-
fac pregătiri pentru concurs. Telescaunele poartă pe rând concurenții. Și ca un iureș pornesc din vârful pantei perechi de schiuri strunite cu măiestrie, astfel ca în final să se evidențieze cei care reușesc să se distanțeze și să ajungă la poalele pantei printre primii. Priviți cum sosesc, e pârtia plină, Văzduhul albit e de fugii de nea, Schiorii sunt dornici de adrenalină, Nu vor nicio clipă în loc ca să stea! Și cât de frumoși sunt, ah, bată-i norocul! Cu căștile lor
PE SCHIURI, IARNA-I UN MIRACOL de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 () [Corola-blog/BlogPost/362444_a_363773]
-
văzu de la distanță cum din peșteră încă mai ieșea fum, iar împrejur totul era pârjolit. Aici avusese loc dezmățul diavolilor cu hidoasa babă. Cu fiorii fricii în inimă făcu cale întoarsă, fără să arunce măcar o privire înapoi. Ajunși la poalele muntelui ordonă unuia dintre oșteni ca în ziua următoare, împreună cu câțiva tovarăși de-ai săi, să zidească intrarea în cheiuri cu bolovani și trunchiuri de copaci, ca nimeni să nu mai pătrundă vreodată în acea zonă blestemată. La o răscruce
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
aibă în pace! Cu aceste ultime cuvinte Preda încheie pentru totdeauna discuția despre pustnic și locașul secret devenit locul său de veci. Străbătură valea îngustă, sărind peste cioturi, trunchiuri răsturnate de vijelie, pinteni de stâncă, mici cascade, până ajunseră la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
realism, o întreagă epocă. Munca sa de reconstituire este realizată în volumul de față cu talentul, minuțiozitatea și dăruirea unui restaurator. Dumitru Sinu - Un român cu satul natal în suflet Născut pe 30 noiembrie 1926 într-un sat aflat „la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu”, nea Mitică va fi bântuit întreagă viața de dorul după locul natal. (El „mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
cu puterea minții și căldura sufletului, o carte de versuri care adună în ea trăiri și cumințenii binecuvântate de taine - ”Descătușări - Fărâme de azimă”. Minodora Georgeta Resteman vine și întregește fluidul versului croit cu măiestrie și neprihană ducându-l de la poalele Vlădesei pretutindeni pe unde destinul i-a hărăzit să întâmpine lumea și să îmbrățișeze frumosul cu sinceritatea tainică, de multe ori, numai de ea știută. Fiecare vers, fiecare strofă și toate la un loc dau poeziei linia sentimentală în care
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
MAMĂ,/ din doruri să facem cununi/ împletite cu lacrimi din stele.../ aburind de miresme alese/ să gustăm cozonacu-amândouă/ numărând fulgi de nea/ să ne spunem povești/ iar când lemnul în sobă trosnește/ scânteind în amurgu-nghețat/ să îmi ții capu-n poală/ cum știi doar dumneata/ și-n noaptea Crăciunului lină/ sub bradu-mbrăcat cu beteală/ s-așternem dorințe și vise/ să ne cernem în suflet lumină/ și să fim mai curați și mai buni/ în speranța iubirii promise./” De Crăciun cu tine
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
Viorela Codreanu Tiron, Marian Malciu, Marioara Vișan, Elena Păduraru și alți creatori și iubitori de literatură și artă. Ediția a II-a, „Apuseni, legendă, tradiție și spiritualitate”, a fost organizată în luna august 2009, în satul natal Săcuieu, situat la poalele Muntelui Vlădeasa. Evenimentul apreciat și lăudat de cei prezenți a reunit din nou creatori de literatură și artă plastică, din presa scrisă și din rețelele de internet, ocazie care le-a dat posibilitatea să se cunoasca și să creeze într-
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
-adevărată. Să mă plimbe printre stele, Peste munți , pește vâlcele Și să trec alene-n zbor Deasupra unui vapor. Eu sunt gata de plecare, Mare bucurie, mare ! Nu mă-nălțai nici de-un cot, Ca balonul făcu poc! Tot în poala la bunica Îmi voi sfârși ziulica, Sub al poveștilor miez Închid ochii și visez. 39 .Ursulețul Am un prieten, știe-orcine, Mititel și el, ca mine. Nu știu însă cum se face, Mierea l’-amândoi ne place. El însă e mai
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]