1,541 matches
-
foarte clar unde bați...“ „Gândește-te puțin: nu ți se pare uneori că ai pierdut niște calupuri de-ntâmplări sau, dimpotrivă, că altele, de care nu-ți mai aminteai, au ieșit la suprafață?“ „Normal. Se cheamă memorie selectivă. Care-i poanta?“ „Poanta-i că amintirile astea se deplasează și ele, imperceptibil, dar permanent. Avem și noi un El Niño cerebral, niște curenți electromagnetici care modifică informația-n diferite direcții. Ceea ce noi numim selecție e, de fapt, rezultatul unei mișcări imprevizibile a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
clar unde bați...“ „Gândește-te puțin: nu ți se pare uneori că ai pierdut niște calupuri de-ntâmplări sau, dimpotrivă, că altele, de care nu-ți mai aminteai, au ieșit la suprafață?“ „Normal. Se cheamă memorie selectivă. Care-i poanta?“ „Poanta-i că amintirile astea se deplasează și ele, imperceptibil, dar permanent. Avem și noi un El Niño cerebral, niște curenți electromagnetici care modifică informația-n diferite direcții. Ceea ce noi numim selecție e, de fapt, rezultatul unei mișcări imprevizibile a curenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de tron adresat Parlamentului unguresc sau celui austriac, însă autorii unguri sau austriaci s-ar fi păzit desigur, dintr-un sentiment îndreptățit de bună cuviință, propriu adevăraților oameni de stat, de-a da tezelor generale și inatacabile în sine o poantă care face ca ele să pară aproape o acuzare în contra unui stat învecinat. Nu e nici un stimul pentru noi de-a sta la ceartă pentru asta cu guvernul român; deosebirea proporției de putere între Austro-Ungaria și România ne silește la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rubrica referitoare la cartea străină este susținută de Mihai Sin. După 1989 I. Negoițescu trimite din exil numeroase texte despre scriitori și critici literari ai timpului, sunt inserate articole de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu, Radu G. Țeposu, Petru Poantă. De-a lungul anilor, cu eseuri sunt prezenți Nicolae Manolescu (în 1972, la rubrica „Efemeride”), Radu Popescu, Alexandru Paleologu, Cornel Moraru, Ion Apostol Popescu, Alexandru Vlad, Ion Simuț, Ion Ilie Mileșan, Anton Cosma, Eugen Uricaru, Ovidiu Pecican. În sumarul V.
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Despre Dan Verona, O, 1983, 36; Lucian Alexiu, „Balada vestitorului și alte poeme”, O, 1987, 19; Romul Munteanu, Vestirile poetului, FLC, 1987, 23; Alex. Ștefănescu, O experiență poetică insolită, RL, 1987, 24; Laurențiu Ulici, Efectele absenței, RL, 1987, 29; Petru Poantă, Un poet patetic, ST, 1988, 6; Tuchilă, Privirea, 52-66, 200-204; Ulici, Lit. rom., I, 162-165; Cosma, Romanul, II, 200-201; Popa, Ist. lit., II, 465; Dicț. scriit. rom., IV, 731-735. D. Mr.
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Creangă. Familiaritatea exprimărilor nu cade însă în ridicol, autorul păstrându-și în ansamblu sobrietatea tipic ardelenească. S-a mai spus că „substanța versurilor sale e însă mai curând de natură morală decât propriu-zis lirică”, V. având „vocație de fabulist” (Petru Poantă). A doua carte, Voi veni cu fluxul (1998), schimbă într-o mică măsură tonul liric, precum în piesa titulară: „Căci voi cunoaște Taina Morții/ Aflată chiar în inima vieții”, poezia fiind simțită ca mirosind „a vulpe, a bârne, a stea
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din ultima vreme n-au avut nici un sfert din ecoul afacerii «Țigareta»” (interviu cu Dorel Vișan), ALA, 1998, 449; Poantă, Dicț. poeți, 209-210; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 335; Mircea Novac, Poezia, țărm de suflet, „Ecart”, 2001, 136; Steluța Pestera Suciu, „Doamne, pentru ce mi-ai pus pe buze cuvinte”, „Monitorul de Brașov”, 2001, 1 040; Ionel
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
În contextul literaturii ardelene a epocii, În ale cărei liniamente generale se Încadrează perfect, ea face o figură onorabilă. Fluența și limpezimea remarcabilă a limbii, savoarea descrierii și naturalețea sentimentului (asigurate de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene și a publicului transilvan. Din punct de vedere formal, piesa e realizată cu destulă acuratețe. Autorul adoptă metrul trohaic de opt silabe și rima Împerecheată, specifice poeziei populare, le mânuiește cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
egali sub raportul capacităților potențiale, iar etichetele aplicate În mod global unei națiuni nu reprezintă decât generalizări nefondate. În primul rând Însă, el ține să etaleze În fața cititorilor săi vechile prejudecăți tradiționale, ilustrate mult mai convingător, sub raport expresiv, cu ajutorul „poantei” de efect din finalul poemului, care spulberă, de fapt, Încercarea anterioară de relativizare a clișeelor. Mesajul arendașului maghiar este acela că generalizările cu privire la celălalt, „caracteristicile naționale” generatoare de stereotipuri, sunt confirmate de experiență, iar Îndoielile raționale cu privire la acestea nu rezistă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conștientul colectiv al românilor gestul lui Ceaușescu din august ’68. În urma vizitei la Moscova a liderilor din țările socialiste „frățești”, aceștia primesc câte un palton de comandă drept cadou. Bulgarul, ungurul, polonezul, neamțul au niște paltoane mini, Ceaușescu - până-n călcâie. Poanta : fiindcă nea Nicu n-a stat în genunchi. Asta în Est. Dar Mihai Titus trebuie să ne arate cât de tare și neatârnat este el și față de Vest. Înfrânt la Mirăslău, Mihai se duce, în disperare, la curtea lui Rudolf
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai 1985, în localitatea Blaj, județul Alba. Studii: Liceul industrial de telecomunicații, Aiud, promoția 2004. Debut 2000 Boța Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
periferic de altă dată. Bucureștiul vechi (adică copilăria lui) învie, cu o rară acuratețe în maniera jovialități antonpannești, pe suprafețele tratate decorativ, deci acoperite cu migala lucrului de croșetă. Una dintre trăsăturile specifice ale picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 ? Pictor Născut în anul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Constantin Vasilescu (premiul I). Socotim că este chiar una din revelațiile acestei bienale (a amatorilor, 1965, n.n.), din mai multe motive, care ar implica o cronică specială. Căci nu este vorba de o anumită vioiciune, de umor și de anumite „poante” izbutite, firește întro interpretare a operei lui Creangă. Nu. Aici găsim o plenitudine, o rotunjime, o desăvârșire a mijloacelor expresive, o intuiție subtilă și neartificială, nemanieristă, neșovăielnică, a virtuților lemnului, care ne înfățișează un artist în sensul cel mai complet
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
acum asupra acestei aberații. Se citează trunchiat, obsedant, ritual, ostentativ, câteva pasaje din Herodot. Numai că, dacă-l citim atent, și mai ales în întregime, lectura sa rezervă și nu puține surprize. Unele de-a dreptul amuzante și cu o poantă foarte... actuală. Foarte bine, foarte frumos că, după indieni, neamul tracilor este cel mai mare din istorie. Ei ar putea fi cei mai puternici din neamurile pământului. Dar reproducerea citatului din Herodot (V, 3) se oprește ciudat tocmai aici. Fiindcă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai 1985, în localitatea Blaj, județul Alba. Studii: Liceul industrial de telecomunicații, Aiud, promoția 2004. Debut - 2000 Boța Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof. Aurel Dumitru, promoția
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
periferic de altă dată. Bucureștiul vechi (adică copilăria lui) învie, cu o rară acuratețe în maniera jovialități antonpannești, pe suprafețele tratate decorativ, deci acoperite cu migala lucrului de croșetă. Una dintre trăsăturile specifice ale picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 - ? Pictor Născut în anul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în toate un minor, cu nuanța lui de discreție și intelectualitate ironică, uneori agresiv vulgară. G. Călinescu vorbea despre „versuri banale”, iar Perpessicius, mai îngăduitor, găsea totuși în Cântece pentru Lu (1936) și „excelente cântece de primăvară”. Epigramele, vioaie, cu poante agreabile, adesea de un umor fin, pătrunzătoare, îl țin în atenția oricărui iubitor al genului. Rețeta lor ar fi: „Luați un pumn de cuvinte,/amestecați-le bine;/trântiți-le apoi pe hârtie/și ștergeți... ce nu vă convine”. A și
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III, 147-151; Mihai Dinu Gheorghiu, Ceai fără zahăr, CRC, 1985, 16; Ion Bogdan Lefter, Arhaic, simbolic, concret, RL, 1985, 20; Horia Gârbea, Partida de ceai, independența textului, AFT, 1986, 11; Mincu, Eseu, 60-64; Coșovei, Pornind
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
care, în fond, constituiau semnele unui nou mod de receptare a literaturii. [...] Prelegerile seducătoare ale lui Ion Vlad instruiau despre puterea ficțiunii și rigorile creației. Cei dotați au înțeles cu uimire că literatura înseamnă o extraordinară aventură a formelor. PETRU POANTĂ SCRIERI: Între analiză și sinteză, Cluj, 1970; Descoperirea operei, Cluj, 1970; Convergențe. Concepte și alternative ale lecturii, Cluj, 1972; Povestirea. Destinul unei structuri epice, București, 1972; Lecturi constructive, București, 1975; Lectura - un eveniment al cunoașterii, București, 1977; „Cărțile” lui Mihail
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
TR, 1971, 20; Felea, Poezie, 243-248; Ciobanu, Panoramic, 306-308; Piru, Varia, I, 514-516; Mircea Iorgulescu, „Convergențe”, LCF, 1973, 2; Dumitru Micu, Povestirea și literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Al. Căprariu, „Convergențe”. „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, TR, 1973, 24; Petru Poantă, „Convergențe”, ST, 1973, 13; Adriana Iliescu, Morfologie literară și timp istoric, LCF, 1973, 29; Voicu Bugariu, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AST, 1973, 7; Tomuș, Răsfrângeri, 111-116; Mircea Iorgulescu, Trei decenii de roman românesc, RL, 1974, 40; Liviu Petrescu, Condiția
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Romul Munteanu, Descoperirea operei, RL, 1989, 49; Cristea, A scrie, 81-85; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 190-194; Liviu Petrescu, La o aniversare, TR, 1994, 49; Mircea Muthu, Profesorul, TR, 1994, 49; Ierunca, Dimpotrivă, 129-135; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Poantă, Scriitori, 129-134; Ioan Pânzaru, „Aventura formelor”, JL, 1996, 9-24; Micu, Scurtă ist., IV, 223-225; Dan George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 160-162; Horia Poenar, Cuvinte despre profesorul Ion Vlad, ST, 1999, 10; Dora Pavel, Conversații cu Ion Vlad, APF
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
spre sophrosyne, F, 1999, 11-12; Dicț. esențial, 890-891; Irina Petraș, În „labirintul literaturii” nu se rătăcește nimeni, APF, 2001, 1; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, I, București, 2001, 188-192; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen, Pitești, 2002, 30-33; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 57-58. C. H.
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Limba română” (Chișinău), 1995, 1; Tudor Palladi, Rapsod și scutier al neamului, „Limba română”, 1995, 1; Dan Mănucă, Grigore Vieru - 60. Departele, aproapele, CRC, 1995, 4; Ion Buga, Grigore Vieru - un miracol al spiritualității românești, LA, 1995, 9 februarie; Petru Poantă, Grigore Vieru - 60, ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București, 1995; Stelian Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
1; Titu Popescu, O lectură cu mai multe semne de întrebare, T, 1979, 1; Alexandru George „Între Aristarc și bietul Ioanide”. Studii critice despre G. Călinescu, VR, 1979, 1; Radu G. Țeposu, Cu mânie și părtinire, AFT, 1979, 3; Petru Poantă, „Între Aristarc și bietul Ioanide”, ST, 1979, 4; Dobrescu, Foiletoane, I, 170-174; Traian Filip, Falsificatorii de imagini, Roma, 1979, 289-384; Alexandru Piru, Marginalia, București, 1980, 206-238; Grigurcu, Critici, 148-163; Marcea, Varietăți, 82-86; Marcea, Concordanțe, 124-128; Stănescu, Jurnal, II, 210-216; Moraru
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
Cluj-Napoca, 1985-1990; ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Hamlet - între vocație și datorie morală, Cluj-Napoca, 1998; Alb, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Vlad, Romanul și „autobiografia”, TR, 1976, 6; Ion Simuț, „Conul de umbră”, ECH, 1976, 4; Ulici, Prima verba, II, 177-179; Poantă, Radiografii, I, 59-62, II, 160-163; Dan C. Mihăilescu, Un roman al memoriei afective, LCF, 1979, 4; Irina Petraș, Proză interogativă, RL, 1979, 43; Ciobanu, Însemne, 248-249; Șerban, Ispita, 127-133; Moraru, Semnele, 247-252; Cornel Ungureanu, Diferite nostalgii, O, 1985, 35; Traian
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]