38,651 matches
-
înaltă societate, fiica unică a celui mai de vază critic literar al epocii, îi va fi apărut că prototip al inabordabilitătii. În modestul său roman Delirul, Marin Preda îl sortea pe nu mai puțin modestul sau personaj autobiografic să găsească porți deschise unde n-ai fi gândit. Mi-l amintesc pe romancier, pe când locuia pe strada dr. Herescu, încercând, cu preț de timp, dar fără izbândă, să lege o conversație cu subsemnatul, ce-i lașase mișcarea de deschidere. În aer liber
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
viață - dinamic, voios, bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua lui, de nativ în pești, i se aduc buchete de flori mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se înfig în față. I se pregătește un post pe care l-a mai avut și pe care, de patru ani, rîvnește să-l redobândească. Toate merg strună, dnii Năstase, Gherman, Solcanu, Mitrea, mai nou Todoran veghează startul, devotați
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
Peisaj atît de prezent în gînduri, încît primele mele tipărituri literare, în "Revista noastră", adică a clasei a șaptea, în care mă aflam (1940), și care a apărut în trei numere, s-au numit "Cimitirul", "O moarte tragică" și "La poarta întunericului". I.C.: Înțeleg că aceste evocări sunt în legătură cu prima operă literară despre care v-am rugat să-mi vorbiți. Mi-aș permite să observ că printre ultimele dvs. realizări este și lucrarea care se intitulează Immortalité et décomposition dans l
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
subiect, oarecum penibil, mai cu seamă în legătură cu un oraș de veche tradiție, o vatră de cultură și artă antică. Important pentru ceea ce, cu toată jena, solicitînd îngăduința dvs. și a celor care vor cunoaște dialogul nostru, este că, ieșind pe poarta înaltă de fier a cimitirului, am întîlnit, fără voia mea, trimisă de diavol, desigur, sau de necruțătorul meu patron literar din ceruri, care mi-a întins nu numai ademeniri, dar și obstacole în nefericitul meu itinerar, o piază rea, o
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
simțeam alungat, cu revolta de a mă fi coborît și mai jos, cerșindu-l. Fără să bănuiesc, să îmi treacă prin minte că această stranie, josnică întîmplare va însemna începutul propriu-zis al carierii mele literare. Deoarece întîlnirea cu prostituata la porțile cimitirului, pierderea ceasului, precum și alte obsesii, agonia mamei tatălui meu adoptiv, relațiile mele, mai curînd străine, cu acesta din urmă, în sfîrșit o dragoste nefericită, toate acestea transpuse în piesa Viața ascunsă, l-au impresionat pe marele cărturar care a
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
romanul Blocada, dar care nu a apărut decît în edițiile de după anul 1989. Astfel a început cariera mea literară. I.C.: I-ați dat piesa personal lui Petru Comarnescu? P.Ch.: Este o altă poveste. La cîțiva ani după ciudata întîlnire de la porțile cimitirului, mai precis în timpul în care urmam facultatea de litere, scriam cronici plastice în ziarul "Timpul", apoi " Ecoul", directorul lor fiind Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășeam. Redactorul paginii culturale era Stephan Roll și, într-o zi, înmînîndu-i
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
e drept că nu stătuseră la putere decît cîteva luni), și cu atît mai puțin sub Antonescu, deși tata era atacat în presa de extrema dreaptă drept "iudeo-cosmopolit" iar cenaclul ca fiind frecventat doar de "jidovi" sau "jidoviți". Într-adevăr, porțile Cenaclului erau larg deschise tuturor scriitorilor, deci și celor evrei. Prioritar lor, de îndată ce legi rasiale îi alungau de aiurea și erau persecutați... Din fericire pentru tata, în 1946, nu mai era de față pentru a asista la închiderea definitivă a
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
era unul dintre cei mai informați oameni din București. Ceea ce era, evident, o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii natali, unde opream în fața porții spitalului, zărindu-se bustul în bronz al tatălui său, întemeietor și conducător, cîteva decenii bune, al acelui așezămînt. Dar, curios lucru, refuza să coboare pentru a intra în curtea spitalului. Cine știe ce amintiri triste îi evoca acea curte, în care se
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
români de valoare în anii comunismului - este în sine un subiect interesant: el a început, după studii solide, o evoluție promițătoare de cântăreț în orașul natal, Cluj, remarcându-se de timpuriu; premiile, numeroase, la marile concursuri internaționale i-au deschis porțile unor teatre importante din Europa, dar a revenit mereu acasă. Impulsionat de ideea că opera este în egală măsură muzică și spectacol, cântăreț-actor el însuși, Pântea se lansează cu succes și în regia de operă, punând în scenă spectacole notabile
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
ideale, cu rezonanțe de Cântarea Cântărilor ("Frumoasă ești iubita mea/ Mâinile tale caută-n părul nopții..."), ajungând la "lumina dintîi a izvorului" (Frumoasă ești), ca metaforă a revelației demiurgice. Poeziile Ninei Cassian (mai ales ultima, Obârșii, de coloratură blagiană), constituie poarta de intrare în transcendență - prin cunoaștere și iubire -, a celui de-al doilea și ultimul ciclu pe versuri de Alexandru Miran - Incandescențe. Poetul zboară "până-n slava oceanului de veci al luminii" (De ce?), după ce "s-a desprins de lucruri și semne
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
terminologia de specialitate cu răceala ei sarcastică: "răsar noi zori de ziuă peste Valea Izei/ dalbi zori de ziuă se revarsă/ într-o dimineață primară cum numai în Maramureș/ au mai rămas diminețile/ cu sori levogiri răsucindu-se pe brîiele porților/ peste lanul de cînepă de pe dumbrava Dragomireștiului/ lin unduindu-se în bătaia precambriană a vîntului/ cum cilii vibratili ai unui parameci uriaș/ în preajma protozorului preferat/ la țărmul marii aventuri financiare/ țări ancorează-n golfuri de petrol/ împinse de același astronomic
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
și apoi jos pe nenumăratele ei piciorușe-n arenă/ unduind de brațe și sîni căutînd Calea Laptelui/ și din nou bîjbîind babă oarbă și surdă jucînd "Bătrîneasca"/ Fraților Petreuș din Poienile Izei, tropotind oșenește/ între iurtele polineziene de papură sub porțile de stejar de pe Mara/ printre coloane corinthice/ căzînd în canalele cohleare, în Panama și în de Suez lîngă piramida lui Corti/ sau către Stonehenge/ și din nou poticnindu-se și încă o dată/ ciulindu-și urechile ca iepurii la cea mai
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
și Rafael. De altfel, dacă nu cedezi la mită și nu închei pactul nici mînat de frică, poți deborda - precum Lord Jim - pentru că ai imaginația prea fertilă. Dar Lord Jim nu-și ratează și a doua șansă. Preceptul " Intrați prin poarta cea strîmtă" (Matei, 7, 13), pe care-l ilustrează Visul cavalerului nu e deloc ușor de aplicat. Mult prea adesea se întîmplă să nu știm care anume dintre porți e cea îngustă, a virtuții. Apoi, se știe că excesul de
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
Jim nu-și ratează și a doua șansă. Preceptul " Intrați prin poarta cea strîmtă" (Matei, 7, 13), pe care-l ilustrează Visul cavalerului nu e deloc ușor de aplicat. Mult prea adesea se întîmplă să nu știm care anume dintre porți e cea îngustă, a virtuții. Apoi, se știe că excesul de virtute poate fi un viciu (căci creează dependență), iar excesul de asceză - un păcat. Poate chiar cel ce l-a făcut pe Lucifer să cadă. Și remușcarea în exces
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o femeie, mai frumoasă acum invizibilă,/ Înainte-i sunt divinitate în patru labe" (Jurnal de bord). Poezia culorilor lui Breughel ("Bate la ușă simplitatea/ În veșmintele baroce ale iernii./ Abia simțită amărăciune sau
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
în mijlocul unei zile fastuoase de vară, nebătută de nici un vînticel. Vîrfurile chiparoșilor stînd neclintite, pot să spun ca-n pasta groasă, verzuie a celor de pe fantastica pînză a lui Van Gogh. Băiețelul patronului barului de lîngă zidul lui Vespasian, prin poarta căruia pătrunzi pe teritoriul vechi al Vaticanului, spre bazilica de piatră San-Giovanni; acest băiețel, care a ajuns să mă cunoască de cîteva săptămîni, de cînd trec pe-acolo și beau cîte un pahar de lapte rece, ca să prind puteri, pentru
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
de el, aveam să mi-l amintesc în urma acestui gest incorect; deși, totuși, i-aș fi lăsat ca bacșiș restul; însă el nu spunea nici un mulțumesc, scăpînd astfel și de datoria lui, servilă... Ies afară din bar și trec de poarta practicată în zidul vechi de cărămidă al împăratului Aurelian spre bazilica greoaie, a cărei fațadă dreaptă și restul, fuseseră refăcute mai tîrziu de Borromini... Mai tîrziu, sau foarte tîrziu. Fiindcă bazilica a fost înălțată de Constantin cel mare în anul
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
cel sortit să fiu cel de pe urmă dintre copiii de odinioară, m-am pornit spre ulița părăsită, să împărtășim împreună spovedaniile unui timp trecut atât de scump nouă și n-am găsit-o! O viață întreagă stătuse de veghe la poarta casei; acum nu mai era. Plecase după morminte. Și-n locul ei era o altă uliță, pe brațele căreia râdeau alți copii." Trilogia romanescă a Medelenilor rămâne o încercare, pe alocuri eșuată, de a da o consistență realistă, sau cel
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
sale curajoase în interogatoriile despre profesorul sau (publicate în urmă cu cîteva luni) se adaugă acum niște fragmente din scrisorile lui Gări adresate Mariei Enescu în 1978-79: "În 1959, în 29 dec., orele 19-21, am fost bătut în Jilava, la poarta 13, pînă aproape de moarte, ca să recunosc c-am avut raporturi intime cu Dorli. Am negat, bine'nteles. Am stat inconștient 14 zile, m-a îngrijit, în celula 20, ing. Mircea Slăvescu, fiul fostului ministru de finanțe, Slăvescu... Dar acest mic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
spectacol. Copii, rîdeam de ne prăpădeam. Plîngeau doar cei care își priveau propria mamă. Dar nu prea aveam vreme să-i luăm în seamă. N-a trebuit să fugim de la scoala. Au fugit învățătoarele, cu ochii holbați de groază. În poarta școlii, golănasul clasei a strigat mieros un barbat: "Nene, da și mie un leu!". Omul s-a oprit, a scos din buzunar o hîrtie de o sută, apoi două, apoi un pumn de sute. "Ia-le pe toate! Nu poți
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
milioane de români (adică milioanele de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem indiferenți, înotând literalmente printre gunoaie, pe străzile desfundate ale orașelor, cu faptul că suntem ținuți în carantină la porțile Europei. Și nici că acceptăm că pe un dat de extracție divină întâmplarea că șoselele noastre trebuie să conțină, neapărat, un numar de gropi proporțional cu procentul lipsa din coeficientul de inteligență al celor care ne conduc cu deplină abjecție
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată și în acest caz: "desigur că au și ei un Varlaam al lor, dar nu dau ghes cu el cînd alte probleme bat la poarta vieții" (p. 75). La Universitate, Al. Rosetti "nu a învățat nimic din criticile care i s-au adus. El a continuat să acorde o atenție cu totul exagerată studiului limbii române vechi" (p. 89). Confuzia fatală dintre lucrarea de popularizare
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
parfumat/ le sare pe plarbriz și îi lasă/ fără vizibilitate/ e vară și totuși lumină a-nceput să coboare/ n-ar mai dura mult/ dar părul e tot mai lung/ mama muncește/ de parc-ar spală/ un preș nesfârșit/ de la poarta casei până la ultima cămara din pod/ de la nunta lor până la nunta mea". Alte poeme scrise în aceeași manieră sunt: Noaptea marinărilor, În fața catedralei, Străzi din ce in ce mai înalte. Diana Manole, Tabieturi de seară, București, Ed. Eminescu și Asociația Scriitorilor din București, "Bibliotecă
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din oase,/ Clopote învăluiesc joc și tăcere./ Omul simte că lumea e o fulgerare în cenușă,/ Numai cucul într-un vis de copil cheamă/ Fecioara să se-nfiripe din nămeți./ Vuiește monstrul la porțile cu lame/ Și vocea-i sugrumata ar vrea să fie o intrare/ Pentru tot ramul pregătit de muguri." (Cîntă în cer abisul). Începînd prin a dezarticula, a sfărîmă, a anula, fantezia ajunge a compune, a ordona, a întemeia. Dar reordonarea
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
chibzuit bine, pentru că am fost nevoit să-i povestesc și treaba din noaptea trecută. Am lăsat-o așa. Defilările somptuoase, care au urmat, îmi luau tot timpul. Din curtea grădiniței se vedea, cînd le dădeau pauză la scoala. Iseam pe poarta zbîrnîind, cu ghiozdănașul de tablă, în care duceam acasă hîrtia ce-mi învelise mărul și pîinea cu marmelada. Îl țineam strîns la piept, pentru că aveam de trecut printre idioții care se distrau în felul acela tembel, lovindu-te cu geantă
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]