2,948 matches
-
The Civilization of Illiteracy (1998), Jewish: Does It Make a Difference? (în colaborare cu Elvira Nadin ș.a., 2000), Anticipation: The End Is Where We Start From (2003). Este membru în mai multe societăți de estetică și semiotică. O zi pentru podoabe (1971) este un roman în care se regăsesc mai toate ingredientele la modă în proza epocii. În prim-plan se află lumea teatrului (protagonista e actriță), observată din interior, cu accent asupra unor elemente ce pot părea bizarerii, și utilizată
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
artei, proiectarea pe calculator ș.a. - atestă descoperirea adevăratei vocații, printr-un parcurs intelectual în care încercările beletristice și eseistice nu vor fi fost decât niște episoade tranzitorii. SCRIERI: Lawrence Olivier. Aventură în universul lui Shakespeare, București, 1968; O zi pentru podoabe, București, 1971; A trăi arta. Elemente de metaestetică, București, 1972; Reîntoarcerea la zero, Iași, 1972; Cămașa lui Nessus, București, 1973; Hans Eder, București, 1973; Pana de gravitație, București, 2001. Antologii: Literatură și cunoaștere, pref. edit., București, 1975 (în colaborare cu
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
București, 1975; Deák Tamás, Memoriile unui celibatar, pref. Edgar Papu, București, 1978 (în colaborare), Un celibatar în lumea largă, București, 1980 (în colaborare); Majtényi Erik, Clopot de bord în strada Lunii, București, 1978. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „O zi pentru podoabe”, LCF, 1971, 37; Nicolae Balotă, „O zi pentru podoabe”, RL, 1971, 37; Dana Dumitriu, „O zi pentru podoabe”, ARG, 1971, 12; A. I. Brumaru, Estetică nepredicativă, TR, 1973, 15; Valentin Silvestru, Teatrul în cărți, RL, 1973, 16; Crăciun Bejan, „A trăi
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Papu, București, 1978 (în colaborare), Un celibatar în lumea largă, București, 1980 (în colaborare); Majtényi Erik, Clopot de bord în strada Lunii, București, 1978. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „O zi pentru podoabe”, LCF, 1971, 37; Nicolae Balotă, „O zi pentru podoabe”, RL, 1971, 37; Dana Dumitriu, „O zi pentru podoabe”, ARG, 1971, 12; A. I. Brumaru, Estetică nepredicativă, TR, 1973, 15; Valentin Silvestru, Teatrul în cărți, RL, 1973, 16; Crăciun Bejan, „A trăi arta”, F, 1973, 4; Gheorghe Lungu, O carte a
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
largă, București, 1980 (în colaborare); Majtényi Erik, Clopot de bord în strada Lunii, București, 1978. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „O zi pentru podoabe”, LCF, 1971, 37; Nicolae Balotă, „O zi pentru podoabe”, RL, 1971, 37; Dana Dumitriu, „O zi pentru podoabe”, ARG, 1971, 12; A. I. Brumaru, Estetică nepredicativă, TR, 1973, 15; Valentin Silvestru, Teatrul în cărți, RL, 1973, 16; Crăciun Bejan, „A trăi arta”, F, 1973, 4; Gheorghe Lungu, O carte a unității dintre critică și estetică: „A trăi arta”, AST
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
își ascund instinctele sub un derizoriu văl romanțios. Versurile din placheta Primăvară pustie (1945) înregistrează neîmpăcarea legată de conștiința unui preaplin de vitalitate și trăire sufletească, resimțit ca povară: „Aș vrea să mă dezbar de harurile mele/ Ca de niște podoabe grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și așază-mă la loc de unde m-ai cules.” Așteptările spulberate („E beznă grea în lume, în suflet și în cer
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
Repere bibliografice: Marian Papahagi, „ Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
localitatea natală, apoi este elev în Cluj, la Liceul Energetic, de unde se transferă la Liceul „Ady-Șincai”. Din 1972 devine student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai”, în aceeași serie cu Gheorghe Perian, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Virgil Podoabă, Augustin Pop. Frecventează cenaclul literar al revistei „Echinox”, fiind și redactor al acesteia. După licență (1976) lucrează ca profesor de limbile română și franceză la Moisei și Borșa, în Maramureș. În cadrul activității didactice, inițiază experimente creative, îndrumă activitatea cenaclului literar
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege, Bolgrad, 1939; Bugeacul. Entitatea lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103. M.C.
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
ceea ce apoi se transformă într-o narațiune cu un plan de roman axat pe amintiri: profesori și prieteni din studenție, nume și personaje reale. Dialogul alternează cu rememorarea, notația e lapidară, de o maximă economie, într-o totală absență a podoabelor sau a pretenției stilistice, denunțând orice emfază auctorială. În fine, poemele din Game (2002) fac parte dintr-o culegere la care P. se referă adesea (work in progress) în romanul său, ca fiind anterioară volumelor editate. Sunt aici exerciții manieriste
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
1971, 5; Ciobanu, Panoramic, 317-319; Stănescu, Poeți și critici, 207-209; Piru, Varia, I, 508-510; Tomuș, Răsfrângeri, 168-174; Dimisianu, Valori, 179-182; Nicolae Manolescu, Pretexte critice, RL, 1974, 9; Cristea, Domeniul, 406-410; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 138-143; Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, De vorbă cu Liviu Petrescu, ECH, 1975, 9-10; Iorgulescu, Al doilea rond, 177-182; Iorgulescu, Scriitori, 327-330; Zaciu, Alte lecturi, 258-263; Nicolae Manolescu, Social, psihologic și „condiția umană”, RL, 1979, 30; Ilie Guțan, Sub semnul „circularității”, T, 1979, 10; Mihăilescu, Conceptul
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
al creației eminesciene. La Perpessicius, erudiția urmând linia curbă a frazării, întoarse mai totdeauna asupră-și, pentru a scăpa din nou în mereu alte arcuri și ramificări ornamentale, după estetica parcă a conversației unui vechi salon occidental, erudiția însăși devine podoabă stilistică. Felul de a introduce chiar date bibliografice e grațios ca un pas de menuet. Decalcuri franceze de limbă în alternanță imediată cu sintagme românești desuete se învecinesc în același gust al prețiozității circumlocute. Criticul, pe lângă o pălărie împodobită de
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
PODOABĂ, Virgil (27.V.1951, Topa Mică, j. Cluj), critic literar. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Augustin Podoaba, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Ady-Șincai” (1966-1970) și Facultatea de Filologie (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista „Echinox
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
PODOABĂ, Virgil (27.V.1951, Topa Mică, j. Cluj), critic literar. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Augustin Podoaba, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Ady-Șincai” (1966-1970) și Facultatea de Filologie (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista „Echinox” și a condus, împreună cu Gheorghe Perian, cenaclul omonim. După absolvire lucrează ca profesor la Scoala Specială nr. 13 din Zalău
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
unei cărți, VTRA, 2002, 5-6; Nicoleta Cliveț, Postmodernismul revelat, „Cuvântul”, 2002, 7; Al. Cistelecan, Extras dintr-un manuscris, VTRA, 2002, 8-9; Nicoleta Sălcudeanu, O carte prea perfectă, „Discobolul”, 2002, 7-9; Ana-Roxana Mihalache, „Între extreme”, ECH, 2002, 10-11; Catrinel Popa, Virgil Podoaba despre Aurel Pântea, OC, 2002, 135; Rareș Moldovan, Criticul sau, F, 2003, 9. A.Tr.
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
sticlă, RL, 1985, 2; George, Petreceri, 241-244; Călinescu, Biblioteci, 131-136; Mircea Zaciu, O alternativă a prozei contemporane, RL, 1986, 40; Holban, Profiluri, 299-309; Mircea Mihăieș, De veghe în oglindă, București, 1988, 266-285; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 69-74; Virgil Podoabă, Proza lui Radu Petrescu. Ițele receptării, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 260-291; Holban, Literatura, 152-163; Papahagi, Cumpănă, 115-118; Adriana Babeți, În arhivă, O, 1990, 8; I. Negoițescu, Opera lui Radu Petrescu, VR, 1990, 12; Alexandru George, Radu Petrescu și
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București, 2001, Diavolul învrăjbitor al lumii, București, 2001, Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, București, 2002; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, pref. Al. Dobre, București, 2001; George Bujorean, Boli, leacuri și plante de leac cunoscute de țărănimea română
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
multor manuale de matematică pentru liceu și al unui Curs de cosmografie (1909), care se adresează elevilor de clasa a VIII-a liceală. Înainte să apară în colecția „Din viața poporului român” a Academiei Române, lucrarea lui Tudor Pamfile Cerul și podoabele lui (1915), subiectul a fost abordat, în aceeași colecție, de matematicianul O. în studiul Credințele țăranului român despre cer și stele (1907). Recunoscând că atacă un domeniu „care nu se atinge decât printr-un mic clin cu al specialității” sale
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
un individualist. Avea un deosebit simt al umorului, o modestie moderată și un oarecare talent că violonist. Inscripția de pe piatră funerară a lui Newton i se potrivește mai bine lui Einstein: "Muritorii să se bucure că a existat o asemenea podoaba a speciei umane". Din cauza unei boli netratate o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață în anul 1955 în urma unui atac de cord. Înaintea incinerării
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite în cancelaria domnească s-au conservat, iar frumusețea lor face din aceste acte veritabile podoabe. Și tipograful Macarie, care își avea atelierul la mănăstirea Dealu ori, poate, la Bistrița, se străduia în chip deosebit atunci când lucra pentru voievod. Cărturarilor li se alăturau artiștii - arhitecți, sculptori, pictori, autori ai unor opere faimoase precum zidirile de la Curtea de Argeș
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Ioan Groșan, Emil Hurezeanu, Bedros Horasangian, Florin Iaru, Al. Th. Ionescu, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieș, Cristian Moraru, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Nicolae Oprea, Marta Petreu, Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, Simona Popescu, Aurel Pantea, Sorin Preda, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Simuț, Eugen Suciu, Mircea Scarlat, Radu G. Țeposu, Cristian Teodorescu, Stelian Tănase, Matei Vișniec, Călin Vlasie, Alexandru Vlad, Daniel Vighi). Ca și alte concepte asemănătoare, o. rămâne oarecum imprecis: utilizat
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și Muntenia” (Ovidiu Bârlea). Preocuparea ce individualizează poate în modul cel mai pregnant activitatea de folclorist a lui P. este culegerea de mitologie populară. Lucrările Sfârșitul lumii (1911), Povestea lumii de demult (1913), Diavolul învrăjbitor al lumii (1914), Cerul și podoabele lui (1915), Văzduhul (1916) și Mitologie românească, volumul I: Dușmani și prieteni ai omului (1916), volumul II: Comorile (1916), volumul III: Pământul (1924), mai toate cu subtitlul După credințele poporului român, conțin un bogat material prezentat in extenso, fără scurtarea
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului român, București, 1913; Diavolul învrăjbitor al lumii. După credințele poporului român, București, 1914; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Un tăciune și-un cărbune. Povești, București, 1914; Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român, București, 1915; Mitologie românească, vol. I: Dușmani și prieteni ai omului, București, 1916, vol. II: Comorile, București, 1916, vol. III: Pământul. După credințele poporului român, București, 1924; Văzduhul. După credințele poporului român, București, 1916; ed.
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
327-329; Dan Bogdan Hanu, Aurel Pantea și aporiile realului, CNP, 2000, 6; Dumitru Mureșan, Imagini din Valea Plângerii, VTRA, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 154-158; Cistelecan, Top ten, 163-166; Dicț. scriit. rom., III, 584-586; Popa, Ist. lit., II, 630-631; Virgil Podoabă, Între extreme. Eseu despre poezia lui Aurel Pantea, Cluj-Napoca, 2002. R.D.
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]