3,697 matches
-
bej, și o femeie cu căciula și ditamai haina pe ea, amândouă articolele de îmbrăcăminte din blană. Una mai scundă decât cealaltă, astfel una fiind mai înaltă decât cealaltă, logic. Presupusa mamă a Elenei deschise ușa, ne salută, și o pofti pe fiica sa înăuntru. În timp ce mama și bibliotecara încinseră o discuție despre societate, noi, tinerii, după ce ne-am salutat, începuserăm să vorbim despre ce avea de discutat fiecare. În timpul care trecu, grupul de minoritari majoritari s-a uitat la hatchback
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
Wikipedia. Mi-am revenit în fire și m-am introdus: “Eu sunt Enache Emanuel, și...nu știu cum de am ajuns aici. Hai doar să spunem că sunt de foaaaarte departe.” I-am ras în față, iar el a zâmbit. M-a poftit înăuntru cu un gest scurt, iar eu, înghițind în sec, am pășit către o masă plina cu hârtii “aranjate” alandala, și din spatele meu s-a auzit ușa închizându-se. - Știi, ce se întâmplă acum e foarte bizar. Ah, ce să
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
îngroape la Arnota, dar Constantin Șerban, urmașul său (1654 - 1658), a dat ordin să fie îngropat în pridvorul bisericii domnești din Târgoviște, lângă doamna Elina și fiul lor, Mateiaș. Totuși, rămășițele sale pământești au fost mutate la Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
neștire, ușor, lung, ca într-o alinare continuă, în ritmul rugăciunilor nesfârșite... * Comisarul Grosu își freca mâinile cu satisfacție când procurorul Marius Dincă și-a arătat trupul rotofei în cadrul ușii biroului. S-a ridicat vioi de pe scaun și l-a poftit pe magistrat să se așeze, cu amabilitate excesivă, adresându-i-se cu convingere: - Domnule procuror, cred că deja problema este rezolvată. L-am depistat pe cel în cauză și l-am adus aici. Se află în camera de arest. Cred
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
furat mașina, domnule ofițer? Au prădat și casa și eu nu știu?... Nu mă mai perpeliți atâta...! Am dat o groază de bani pe ea și e singura mea... - Stai liniștit! Nu te perpelim, dar trebuie să ne și convingem... Poftiți, continuați domnule comisar, s-a retras magistratul. Totuși aș dori să... Un moment, vă rog! A făcut semn ambilor polițiști să se apropie și, aplecați toți trei asupra hârtiilor primite pe parcurs, au vorbit în șoaptă, din ce în ce mai agitați. Comisarul Olaru
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
fine. Mai repetându-l odată, toți Domnii învățând melodia din auz, cântau împreună, mulțămind și urând multă viață și sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul «Deșteaptă-te Române» s-a făcut cel mai plăcut și familiar, iar eu eram poftit în toate părțile ca să-l cânt și să învăț tinerimea a-l cânta mai bine și regulat” [6] Anul 1848 l-a găsit pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. Părăsise Bucureșții din pricina molimei de holeră. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legătură cu
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
trei părți și din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug și bici, înfășcat de ceafă, cine poftește. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc, și tu zdrențele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Ștefan? ? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci? nouăzeci? sută la sută?” La început fraza este îngreunată de stereotipiile de limbaj „care va să zică”, „mă rog”, după care, pe măsură ce mânia crește se ajunge la o înșiruire de interogații alcătuite dintr-un singur cuvânt. Într-un moment de respiro
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
acestora își schimbă nu numai vocabularul, ci și comportamentul. Când vin cele două mahalagioaice, „E foarte aspru și fără chef”, nepoliticos, nici măcar nu le invită sa ia loc „Mamele stau înțepate pe scaune, unde s-au așezat fără să fie poftite.” Mamei lui Popescu i se adresează cu apelativul depreciativ „cucoană” și la persoana a II-a singular: „Că-z prost l-ai făcut cucoană!”. Este foarte jignitor: „Apoi ăstuia doară numai paie să-i dai să mânce. Că-z geaba te mai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ghicește stațiunea... În orășel e liniște și pace, revoltă doar în gând,ce poți să zici ?! OMUL e ZERO printre dobitoace c-așa a judecat un „păcălici”. Veniți, turiști! Poftiți în stațiune și garantăm că o să vă distrați ! V-așteaptă ursul lângă pensiune să v-antreneze! Nu vă speriați ! Vin la container urșii gunoieri !!! Haideți să faceți poze... „din mașină” ! Ocazia-i acum,ce să mai ceri, când foamea lor
GHICEȘTE STAȚIUNEA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352637_a_353966]
-
balcon și a pus într-o sticlă de un litru, vin, dintr-o damigeană pe care o adusese de la țară pentru sărbători. A așezat totul pe o măsuță și, după ce s-au spălat pe mâini cei doi, Ina i-a poftit să servească. - Nici nu știu cum să vă mulțumesc! Vă rog să-mi spuneți cât vă datorez pentru tot ce ați făcut! - Nu ne datorezi nimic, am făcut-o din plăcere, spuse Teo. Din politețe, au ciugulit câte puțin, să meargă și
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
cu toți „amărâții” împreună. Indiferent de partida religioasă la care aderă cineva, trebuie să știe că Domnul Isus este suveran și cere respectarea Legilor Lui și ale statului. El nu poate fi mituit! Porunca a zecea spune așa: „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău”. (Exodul 20: 17) Domnul Isus e gata să vină la
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
partida religioasă la care aderă cineva, trebuie să știe că Domnul Isus este suveran și cere respectarea Legilor Lui și ale statului. El nu poate fi mituit! Porunca a zecea spune așa: „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău”. (Exodul 20: 17) Domnul Isus e gata să vină la noi însoțit de Oastea Lui divină
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
mi-a spus că sunt așteptat de domnul Vollard la etaj.În hol, la parter, dintr-o fugară privire, am surprins în poziția lor statică sculpturi în bronz de Renoir și Maillol.Am urcat scara monumentală de piatră și sunt poftit într-o mare încăpere.Ce desfătare! Pe panoul din fața ferestrelor am descoperit minunatul tablou Baigneuse al lui Cezanne, pictorul refuzat de atâta timp de academiști și considerat ca ratat în lumea artelor oficiale, inclusiv de Emil Zola. Cu o figură
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
mână de om ascuțit ca lupta de clasă, se spunea pe atunci, având o gropiță în obraz, râdea frumos, deci este om bun. A citit pe verticală jalba mea. Mi-a zâmbit. - Picași prost, postul s-a brodit să-l poftească un nepot de ștab. Facem un troc? Renunți la post și la anul te aduc eu în capitală. - Asta nu-i troc, ci troacă, am zis fiindcă până atunci credeam în CC, mi s-a promis rezolvarea și nu știam
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
se confundă cu orbirea, prostia și naivitatea. Niciodată bunătatea și mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de atenția semenilor, cei uitați sau părăsiți. Acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine. (25) Note bibliografice: 1. N. Steindardt, Jurnalul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
atrelierul de pictură al U.A.P. care își avea locul pe atunci, prin anul 1970, undeva pe Strada Eliberării, nu mult în apropiere de Strada Republicii ( fostă Regala ). Era o zi de toamnă. După ce am ciocănit la ușă, am fost poftită înăuntru de o voce binevoitoare . Am făcut primii pași prin acel atelier, cu multă sfială . Înăuntru domnea tăcerea. Emilia Dumitrescu lucra la un șevalet imens o pânză pe măsură . Nu am reușit să mă bucur de prezența mea prea mult
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
îmbrăcate elegant, la taior albastru. Erau comunicative, dar nu insistente. Aveau alura unor stewardese stilate. Zâmbitoare, „însoțitoarele mele de zbor” mi-au furnizat concis informațiile necesare pentru a mă putea orienta printre rafturile ticsite cu broșuri și apoi m-au poftit să ”survolez” oferta și să iau cu mine tot ce vreau, după pofta inimii. Venind vorba de poftă, primul lucru pe care mi-au picat ochii a fost cartea de bucate europeană, o colecție de rețete din fiecare țară membră
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
biroul de informare pe teme europene va pune la dispoziția noastră un catalog al obiceiurilor ocazionate de Sărbătorile de Iarnă din diferitele țări-membre. Ar reieși probabil din ea că avem numeroase suprapuneri și la acest capitol. Anume că puștimea e poftită în continuare să recite poezii în Ajun și că la gura sobei se practică adesea... depănatul de istorioare. Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania septembrie 2014 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - CURS DE... EUROPEANĂ / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
-o seara printre maidanezii de pe platou: - S-a întâmplat ceva?! - Nu ne merg telefoanele și m-am gândit să te aștept, să nu te rătăcești pe-aici... - Și ai stat în ploaie??? - Ah, dacă ai ști... Toți academicienii m-au poftit înăuntru: și Sala, și Chivu, și Saramandu. I-am văzut în carne și oase... Bine că îi știam de la televizor, că altfel nici n-aș fi știut cu cine am avut onoarea. Înainte de a muri, mi-a întins mâna: - Iubita
MIMI de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347208_a_348537]
-
era oprit la câțiva pași. „Oare ieri noapte de ce nu a fost? Când am ieșit cu Gabriel tocmai pleca. Probabil că l‑a cerut cineva înaintea noastră”, își răspundea ea singură în timp ce a ajuns lângă portieră exact când se deschidea. - Poftiți, doamnă! E liber! a invitat‑o șoferul cu vocea guturală ce‑i devenise cunoscută Amaliei. - Nu v‑am găsit noaptea trecută, a punctat ea, cu-rioa-să să afle cauza, după ce s‑a așezat comod pe canapeaua din spate și autoturismul a
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
la sate!» - cum precizează nea Mitică". "Dumitru Sinu nu făcea discriminare: dacă se întâmpla să fie la masă cu oameni politici, cu intelectuali de marcă sau personalități de orice fel și apărea un cunoscut, om simplu, nu ezita să-l poftească la masa lor, tratându-l omenește și făcându-l să se simtă la fel de important". Datorită experienței celor 63 de ani trăiți în exil, nea Mitică poate fi un bun ghid al emigranților zilelor noastre, chiar dacă astăzi problemele sunt de altă
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
A fost o felie de pământ dată cu creionul pe hartă, ca pradă de război rușilor și așa a ajuns parte din Lagărul Socialist. În celelalte țări, luate tot așa cu japca, desprinderea s-a făcut pașnic, , oamenii i-au poftit pe comuniști să plece. Aici? Cu vărsare de sânge, cu trupe de mercenari, ziși teroriști au reușit să-l dea jos pe dictator și să-l împuște în zi de mare sărbătoare creștină. Apoi au desființat , mai corect au pulverizat
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
de vorbă cu oamenii inteligenți, culți, Dumitru Sinu nu făcea discriminare: dacă se întâmpla să fie la masă cu oameni politici, cu intelectuali de marcă sau personalități de orice fel și apărea un cunoscut, om simplu, nu ezita să-l poftească la masa lor, tratându-l omenește și făcându-l să se simtă la fel de important. Avea însă trei prieteni francezi, un medic, un jurnalist și un profesor, cu care îi plăcea să iasă și să stea ore în șir lângă o
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Sunt aici seară de seară Ghemuită-n locul meu, Picurând din inimioră Daruri de la Dumnezeu. Slovele îmi sunt ca mierea, Îndulcesc fiere sau ceai, Din suflet alung durerea Și șterg orice mucegai. Nu posed plete divine, Nici sub lauri nu poftesc, Peste culmile alpine Doar cuvânt curat dospesc. Eu sunt doar o picătură, Nu aveți de ce vă teme, Nu urzesc nimic cu ură, Nu am timp de-așa probleme. Trăiesc dar, în graba mare Umbre prin spate îmi vin, Mă lovesc
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]