3,799 matches
-
Cînd era la apogeul carierei de cameraman al echipei naționale, a plecat împreună cu selecționerul Ienei să filmeze viitorul adversar, Danemarca, într-un meci amical la Sevilla. Spaniolii i-au primit foarte bine, le-au întins pe masă tot ce le poftea inima, apoi i au dus la stadion. Poate din cauza caniculei din Andaluzia, poate și din pricina vinului de Malaga, prima repriză a meciului nu s-a înregistrat, tricolorii rămînînd doar cu ultimele 45 de minute drept material didactic. După Revoluție, Corneliu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
De asemenea, aceasta nu trebuie să mănânce fructe îngemănate, pentru a nu naște gemeni. Ea nu trebuie să mănânce nimic de furat, pentru ca trupul copilului să nu aibă semne. Pe timpul purtării sarcinii, gravida era tare pofticioasă. Tot ceea ce vede și poftește trebuie să mănânce sau să guste, astfel există pericolul de a pierde sarcina. Trebuie să strângă surcele de pe rindea, ca să aibă copilul părul creț. După obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți Vă primim cu voie bună, După datina străbună. Bucuroși vă stăm în cale Cu vin, pâine și cu sare.” În pragul casei, soacra mare întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare și două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat De-au făcut cum veți vedea Ca la ei la nimenea, Borș, sarmale, friptură, Cât mai multă udătură, Iar ca să vă convingeți, Poftiți de vedeți Și-acu la urmă Vă zic „poftă bună!” La început, li se dă mirilor să mănânce un ou fiert împărțit în două. Când li se dau darurile, vornicul glăsuiește (pentru naș): "Deci te rog, cu rugă, Să-ți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la viitor este prezentată ca o posibilitate doar, ca o ipoteză: „...ânapoi nu m-oi mai întoarce, să știu bine că m-oi întâlni și cu moartea în cale.” (I. Creangă) • potențial; mai ales în limba vorbită: „- Da ce-ți pofti, dumneavoastră, ne întrebă ea. - Asta-i asta, jupâneasă Zamfiră, doar știu că n-o să ne dai borș de ochi căprui...” (C. Hogaș) • imperativ; înțelesul de „proiect” al viitorului atenuează sensul de „poruncă” al imperativului propriu-zis: „La primăvară te așterni pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp relativ, în funcție de situația sintactică în care se află verbul-predicat. Este timp absolut în propoziții nondependente și independente: „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste” (M. Eminescu) Este timp de relație în propoziții subordonate unui verb-predicat, mai ales: „Ea-l pofti să se așeze..., apoi rămaseră câtva timp strâmtorați: el nu știa cum să înceapă, iară ea aștepta să vadă ce vrea el.” (I. Slavici) Ca timp absolut, conjunctivul prezent situează acțiunea verbală în prezentul procesului de comunicare: „Câte ceasuri să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă): „Viață, nu mă părăsi în răsăritul acesta, privește fruntea mea de pe acum aurie.” (M. Isanos) „De aceea, am făcut și eu un praznic, după puterea mea, și am găsit de cuviință să te poftesc și pe dumneata, cumătre.” (I. Creangă), • interjecții tranzitive: „Afară de aceea mai ai o considerație... Iat-o.” (M. Eminescu) „Pământ rebel, iată copiii tăi! ” (M.Eminescu) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, limita exterioară fixată de complementul direct desfășurării acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate suferi sau, dimpotrivă, poate fi fericit. Ceea ce îl afectează poate fi de natură negativă sau pozitivă: în primul caz, vom resimți milă; în cel de-al doilea, dorință. Dacă e un lucru care l-a făcut fericit, îl vom pofti la rândul nostru. O spune foarte clar Propoziția 32: "Numai prin aceea că ne imaginăm că cineva se bucură de un lucru oarecare vom iubi acel lucru și vom dori să ne bucurăm de el". Și puțin mai jos, în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prima "aplecare" spre opere și spre scris. Heliade Rădulescu vorbește despre "dorința de a scrie". Asachi - despre "tinerii însuflețiți de dorință" și despre "patima" lor. Iar Barițiu echivalează cunoașterea literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu cunoști nu poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar el nu lămurește mobilul intim
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Erau adorați profeții, pentru că avea o țintă, pentru că trăia adevărat în viitor și nesocotea era iubiți trubadurii pentru că era într-adevăr cavaleri"38. Într-adevăr, de ce iubești literatura și pe actorii ei? De ce să râvnești la practicile ei? De ce să poftești la opere, de ce să emulezi conduitele scriitorilor, de ce să încurajezi chemarea literară? E un bun moment să pui această întrebare în 1844. Deversarea de afecțiune în preajma literaturii nu are încă un conținut propriu: e o simplă pasiune ignorantă, trăită orbește
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doar cu ochii minții) sunt absorbite în straturile adânci ale făpturii, schimbând-o, lărgind-o, afinând-o. Africa este pentru mulți dintre noi un teritoriu inaccesibil. Nu toți avem vocație ori buzunare de globtrotter. Televiziunile te duc și ele unde poftești, doar că universul dezvăluit prin ele, deși pare fără rest, este o conservă prezervată atent de alții, de specialiștii imaginii. Scriitorul are harul de a dezlocui lumea obiectivă pentru a face loc lumii lui. El înlocuiește o lume arbitrară, rece
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el floarea, busuiocul, trandafirul. Până și nașa lui cea nebună își croiește un sens, o poveste care pentru ea e o sită prin care curge înțelegerea lumii. Ce dacă a părăsit-o bărbatul anul trecut, ea se întâlnește cu cine poftește în astral, are logodnicul ei, și acela e un logodnic de soi, e chiar Sfântul Ilie. Ferească Dumnezeu să-ți permiți o ironie la adresa nebunelii ei, nu o va admite, ți-o va răsplăti pe loc, semn că nu-i
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
noastre. 2. Cum ne comportăm cu musafirii? Așadar, când un musafir, invitat sau nu, sună la ușă, prima regulă spune: „Întâmpinați-i cu zâmbetul pe buze!”. Ce reguli respectăm? Ținuta noastră trebuie să fie decentă și curată. Musafirii sunt imediat poftiți în casă. Sunt invitați să se facă comozi. Le luăm hainele și le punem în cuier. Nu le cerem musafirilor să se descalțe. Îi introducem în camera potrivită pentru primirea oaspeților - de regulă camera de zi sau sufrageria. Nu este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
a scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i facă singur Și-auziți-l: “Să poftească Croitorul cel mai meșter Mai frumos să-i potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Guthrie a fost împrumutat de la fermierii americani. Aceștia obișnuiesc să agațe la gâtul ogarului care s-a „spurcat la orătănii” un pui de găină mort. Acesta intră lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări de curte. Guthrie a comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formei, legile primordiale prezentau În sinteză puterea cuvântului providențial și reglementau raporturile dintre indivizi, pe mai multe paliere comportamentale și circumstanțiale. Sunt cunoscute astfel poruncile cuprinse În Vechiul Testament: Să nu furi, să nu mărturisești strâmb Împotriva aproapelui tău, să nu poftești casa aproapelui tău; ... nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău. Pe altarul cunoașterii și al ideilor privind principiile și valorile eticii, numeroase figuri marcante, de talie universală, și-au adus contribuția semnificativă, de căpătâi fiind lucrările marilor filosofi
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
noastre. 2. Cum ne comportăm cu musafirii? Așadar, când un musafir, invitat sau nu, sună la ușă, prima regulă spune: „Întâmpinați-i cu zâmbetul pe buze!”. Ce reguli respectăm? Ținuta noastră trebuie să fie decentă și curată. Musafirii sunt imediat poftiți în casă. Sunt invitați să se facă comozi. Le luăm hainele și le punem în cuier. Nu le cerem musafirilor să se descalțe. Îi introducem în camera potrivită pentru primirea oaspeților - de regulă camera de zi sau sufrageria. Nu este
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
mai fie elegie. -De vrei așa tu prieten drag, urmează-mă-n tăcere. Să mergem întins spre casa mea, să-ți dau iubirea ca avere. Ajunși în fața casei mari cu două etaje, construită în stil gotic, Daniel îl invită: -Intră, poftește. Casa era mare, cu zeci de încăperi îmbrăcate în catifea de diferite culori, cu mobilierul adecvat pentru fiecare, avea un aer enigmatic dar și de măreție. După ce trecură prin câteva camere, au intrat într-un cabinet cu draperii grele purpurii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pâine aveau doar salariații și uneori ne dădeau și nouă câteva. Cartelele aveau diferite culori pentru rații diferite de pâine; de exemplu, pentru unele, la patru persoane rația era de 880 de grame, adică 220 de grame de persoană. Intrucât pofteam și eu pâine proaspătă cu unt, mama mea rupea de la ea și îmi dădea și mie câte puțin. Atunci simțeam că este cea mai bună mâncare din lume!... De aceea și acum îmi doresc mereu să mănânc puțină pâine albă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
orice lucru ce mi-l doream ca și copil mi se răspundea de către mama mea: “N-avem bani, ne trebuie pentru pachet”. Uneori, dacă punea în pachet dulciuri, biscuiți în special, îmi dădea și mie câte unul, ca să nu poftesc. După cum se poate vedea din dosarul de la CNSAS ce conține lista pachetelor, erau notate doar pachetele de țigări din ele. Despre restul conținutului, de circa 4Kg, nu se poate afla nimic. Poate unele dulciuri erau luate de gardieni. Și eu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate vedea din dosarul de la CNSAS ce conține lista pachetelor, erau notate doar pachetele de țigări din ele. Despre restul conținutului, de circa 4Kg, nu se poate afla nimic. Poate unele dulciuri erau luate de gardieni. Și eu cât le pofteam când mama mea le punea ordonat în pachete! Poate dorințele mele au ajuns la un înger care a făcut ca să avem mai târziu, întro perioadă, dulciuri. Aceste dulciuri erau aduse de unchiul meu, fratele mamei, când a început să lucreze
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de vară, venea de la facultate, agale, spre casă, oprindu-se din loc în loc și uitându-se la vitrine. Deodată se trezește cu doi bărbați în față care îl încadreaza între ei, prinzându-l de brațe. Apoi, cu mult calm, îl poftesc cu ei până la mașină, îl obligă să intre în mașină și merg cu el până la aeroport, unde îl urcă în avion. Astfel Ion V. Georgescu, în plină zi de vară a anului 1945, la 36 de ani, este răpit de pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Cunoașterea oamenilor de presă: Maniera de abordare a jurnaliștilor trebuie să fie similară cu primirea în casă a unor oaspeți. Consilierul PR se va purta exact ca o gazdă, îi va întîmpina la sosire, îi va saluta și îi va pofti să ia loc în sală. Nu de puține ori, locul pe care îl va ocupa un anume jurnalist sau reprezentant al unei redacții, este bine stabilit dinaintea venirii acestuia, purtînd eticheta numelui său sau al redacției al cărui angajat este
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
domnul Grantly și domnul Harding, fac prima lor vizită la domnul Proudie, noul episcop de Barchester, deși oarecum fără tragere de inimă, pentru că nu sînt total de acord cu întîlnirea: Preasfinția sa era acasă și cei doi vizitatori au fost poftiți prin holul obișnuit în binecunoscuta cameră unde obișnuise să stea bunul episcop bătrîn. Mobila fusese cumpărată la o licitație și fiecare scaun și masă, fiecare raft de cărți de pe perete și fiecare pătrat de pe covor le erau la fel de bine cunoscute
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]