3,781 matches
-
ai lor, o laudă românii fiindcă a devenit a lor - ar zice un necunoscător sau un suflet acru. Dar opera literară a Carmen Sylvei care a fost tradusă în limbile armeană, bulgară, cehă, daneză, engleză, franceză, grecească, italiană, maghiară, neoirlandeză, polonă, română, rusă, spaniolă, suedeză și turcă, această operă nu are nevoie de apărători. Nici nu sar putea găsi atâți vrăjmași care să poată ține piept lumii deprinse a i adora talentul și a se închina în fața muncii sale neobișnuit de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sidorie (1595), Gavrilaș (1767) și Nicolai Costin. Cernăuții au rămas Centrala districtului de la 1457 pînă la împreunarea cu Austria, cu toate că a fost des dărâmat de dușmani. Mult a suferit orașul acesta în octombrie a anului 1497, când cu intrarea regelui polon Albert în Moldova. El fu nimicit de Ștefan cel Mare în Codrul Cosminului. Retrăgându-se, a trecut peste Cernăuți și Prut, unde a fost ajuns de oastea lui Ștefan și din nou bătut la Lințești și Șipenți. Bogdan întreprinse la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-se, a trecut peste Cernăuți și Prut, unde a fost ajuns de oastea lui Ștefan și din nou bătut la Lințești și Șipenți. Bogdan întreprinse la 1508-1510 o campanie în Polonia, devastând toată țara până la Liov. Spre a se răzbuna, polonii intră pe altă parte în Moldova și devastează multe orașe, între care Cernăuții, Ștefăneștii, Dorohoiul, Botoșanii și Hotinul. Sub Petru Rareș, care devastase și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
intră pe altă parte în Moldova și devastează multe orașe, între care Cernăuții, Ștefăneștii, Dorohoiul, Botoșanii și Hotinul. Sub Petru Rareș, care devastase și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În anul din urmă se refugiase Dosoftei, mitropolitul Iașilor, cu moaștele Sf. Ioan cel Nou și cu multe documente și odoare la regele polon Sobieski (întâi la Strey, apoi la Zolkiew), unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În anul din urmă se refugiase Dosoftei, mitropolitul Iașilor, cu moaștele Sf. Ioan cel Nou și cu multe documente și odoare la regele polon Sobieski (întâi la Strey, apoi la Zolkiew), unde rămase mult timp de frica Turcilor. Peste scurt timp, vin însă și alte nenorociri asupra Cernăuților. După dezastrul lui Carol al XII-lea din Suedia, 1709, care fugise în Turcia, o parte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
427 Dorohoi 211.354 15.866 Rădăuți 160.778 16.788 Storojineț 169.894 8.695 Suceava 121.327 17.028 Câmpulung 94.816 10.071 După neamul declarat, populația se prezenta astfel: Localitat. Total locuit. Români Unguri Germani Ruteni Polon ezi Evrei Țigani Cernăuți 306194 78.589 19586 136380 15243 51247 112 Dorohoi 211354 94553 71404 12095 147 14720 235 Rădăuți 160778 89002 10291 17857 13916 2311 11508 352 Storojineț 169894 57595 8990 77382 7985 15322 287 Suceava 121327 96401
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare și depunerea oaselor lui la Mănăstirea Putna (2 iulie 1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în Galiția, dimpreună cu odoarele Mitropoliei (1686), venirea Ardealului sub Austria (1699), ridicarea orașului Cernăuți (1722), venirea unei părți a Moldovei, numită de atunci de către poloni și ruși „Bucovina” (buc=fag) sub împărăția Austria, în urma
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în Galiția, dimpreună cu odoarele Mitropoliei (1686), venirea Ardealului sub Austria (1699), ridicarea orașului Cernăuți (1722), venirea unei părți a Moldovei, numită de atunci de către poloni și ruși „Bucovina” (buc=fag) sub împărăția Austria, în urma învoirii între împărăteasa Maria Teresia și împăratul turcesc Abdul Hamid (1777), întoarcerea moaștelor S. Ioan cel Nou de la Zolkwa la Suceava, la porunca împăratului Iosif II (1783), răscoala românilor din Ardeal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
regiunile Tranistriene; II. Datele statistice rusești privitoare la Românii Transnistrieni III. Pribegirea elementului românesc în Galiția, Silezia, Moravia și Croația; IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru și dincolo de această apă; V. Relațiile românilor Transnistrieni cu cazacii; VI. Raporturile Transnistrienilor cu polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești de expansiune și colonizare; IX. Colonizările românești în Ucraina Hanului; X. Organizația bisericească la Românii Transnistrieni; XI. Viața economică și culturală; XII. Deșteptarea Românilor Transnistrieni; XIII. Republica Moldovenească. Codrul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fără auz, foileton, atenționări, aniversări, reclamă comercială. Apărea în limba română și în limba germană, la Tipografia „Mercur”, Cernăuți, strada Regina Maria nr.27. * Curierul comercial și industrial Curierul comercial și industrial, revistă economică pentru orientarea consumatorului român asupra pieței polone. A apărut la Cernăuți între 1 noiembrie 19231 februarie 1924, trimestrial. Director și proprietar: Edward Fryderik Sotz. Prim redactor S. Griseanu - Sigma. Redactor responsabil Teodor Bujor. Tipografia I. Balan, Cernăuți. Curierul industrial și comercial, organ pentru consolidarea legăturilor și progresul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în iunie 1916: „Stăpânirea domnească în Moldova de Sus, Bucovina de astăzi,, cuprindea pe vremea domniei lui Petru al Mușatei, ca 1378 - ca 1393, ținuturile de către Prut și Nistru și mai spre miază-noapte ținutul Halici, primit ca zălog de la regele polon pentru suma de 3.000 bani de argint. Mai târziu, Petru primi și ținutul numit Pocuția, care cuprindea Țara Sepenicului și cetatea Țeținei, ale cărei dărmături din preajma Cernăuților vorbesc și astăzi de vremurile de restriște și frământări prin care au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Prutului”... Dezvoltarea națiunilor mai de seamă din Cernăuți de la 1857 până la 1910: Naționalitatea Anul 1857 Anul 1890 Anul 1910 Români 4.800 7.624 13.440 Germani 7.612 9.897 12.747 Ruteni 3.500 10.387 15.254 Poloni 810 7.610 14.893 Evrei 4.678 17.359 28.613 În revistă se publica și poezie de către: M. Oltescu (Bucovinei),V. Huțu (Copii răzleți), G. Rotică (Ciungul), I. Dragoslav (Sărăcie), Ion Ojoc (Captus filii). Mai publicau: Maria Dragu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni pentru a găsi pământ și apă. Azi moșia lui Ioan cav de Tabora este în mâna domnului Gustav Bauman, iar satul încă mai crede că trebuie să asculte de cei câțiva ucraineni care pescuiesc în ape tulbure. De fapt, întreaga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1926, în documentarul „Țara Șipenițului, Teodor Balan scrie printre altele: „În urma Tratatului de pace, România este obligată să cedeze Poloniei o bucată de pământ situată în N.E. Bucovinei. O dată cu această fâșie de pământ ce ar urma să treacă în proprietatea polonilor se vor înstrăina satele Babin, Prelipce și Zvineace. Ar mai trebui să se ia teren și de la comunele Ștefaniuca și Criceatec. ... Țara Sepenicului a fost situată la nord de Țara Moldovei. S-ar putea crede că ea a fost întemeiată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vest ni se comunică existența unei cetăți Chumilov, care acum nu există și până astăzi încă nu a putut fi identificată. ... Care a fost deci hotarul între Polonia și Țara Sepenicului? Nu se indică precis la anul 1433 când regele polon Vladislav confirmă pe voievodul Ștefan în domnia Moldovei: „Iar granițele vor rămâne veșnice între Sniatin care rămâne al Poloniei și Sipeniț curge apa Colocin, iar de la Colocin tot drept în sus peste câmpia Bolochov până la marele râu Nistru deasupra satului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în perioada de referință? Odată cu răpirea Bucovinei de către Austria la 1775, legăturile de familie ale fiilor aceluiași neam încetează. După un deceniu de la răpire, Bucovina era complet izolată de Moldova. Boierimea română, în parte, ținea să se încuscrească cu nobilimea polonă din Galiția. Un curent străin, deznaționalizator, își făcea drum în Moldova de Sus, deși prezența refugiaților moldoveni în Bucovina la 1821 și 1848, dar și mai înainte (Teodor Mustață și familia Petrino) exercită o influență binefăcătoare asupra populației cu dor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în țară? De ce nu și în alte situații, mult mai importante, mai grave pentru cultură sau pentru buna desfășurare a treburilor cetății?! De ce...?! Un semn, poate, al primitivității noastre civice, al absenței, în istoria noastră modernă, spre deosebire de cea a unei Polonii sau Maghiare, de exemplu, a unor mișcări organizate de rezistență și de revoltă la adresa autorității arbitrare, la dictatură sau dictaturi? Boala, incapacitatea elitei românești de a-și recunoaște obligațiile față de sine, de obștea ei, dar și față de societatea românească, lucru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mariei, fata cea mai mare a Lupului. Ruxanda era destinată lui Sigismund Racoți, fiul voievodului ardelenesc. La moartea regelui Poloniei, Vasilie trimite pe marele logofăt Gheorghe Ștefan ca să-i dee vestea și ca să-l asigure de sprijin întru dobândirea coroanei polone; și-i făgăduește și pe Ruxanda, pentru Sigismund (Jicmont) fiul cel mai mic al lui Racoți. Și doamna mamă Racoți și nobilii unguri vedeau bine acest plan. Auziseră de fată că-i frumoasă, instruită și educată. Mai presus erau interesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
află că și Sigismund e la fel. Căci sunt buni băutori; dar Sigismund e căpetenia băutorilor. Fata refuză... Lupul pretextează motive de ordin religios, și tratativele de căsătorie se rup. La Lupul intervin și motive politice împăcarea între Cazaci și Poloni, și planul său de a se apropia de Poloni prin vreo alianță cu vreun nobil leah. Intervine, întru aceasta, și Ianuș Radziwill. Se opun Turcii și cer ostatec pe Ștefăniță. Radziwill se căsătorise cu Maria în Fevruarie 1645. 17 Iulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
buni băutori; dar Sigismund e căpetenia băutorilor. Fata refuză... Lupul pretextează motive de ordin religios, și tratativele de căsătorie se rup. La Lupul intervin și motive politice împăcarea între Cazaci și Poloni, și planul său de a se apropia de Poloni prin vreo alianță cu vreun nobil leah. Intervine, întru aceasta, și Ianuș Radziwill. Se opun Turcii și cer ostatec pe Ștefăniță. Radziwill se căsătorise cu Maria în Fevruarie 1645. 17 Iulie 1644 danie a Mariei cătră mănăstirea Aron Vodă, câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie 1470 flota turcească ia Negroponte în Eubeea 22 Mart 1471 moare Podiebrand riga Boemiei și tânăr încă, lăsând moștenitor pe Ladislau fiul regelui polon 1475 luptele între Corvini și Ladislau încetează, prin abandonarea unei jumătăți a Boemiei cătră Matiaș; atunci Împăratul Friederic se supără. 1471 moare papa Pius II urmează Sixt IV, care tirmite pe cardinalul Balbo în Boemia, Ungaria, Polonia pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
XV, privind cătră mări și pământuri de pe San Marc și de pe terasele ei de marmură, se socotea un punct de lumină între rase inferioare. Acel punct însă nu reprezenta decât strălucirea aurului, care este trecătoare. Papa, regele Ungariei și regele polon, prinții și împărații solicitați de diplomația foarte fină a Venețienilor, se mișcau cu greutate și întârziere având fiecare interese și încurcături. Primejdia, amplificată în măsura intereselor imediat amenințate, nu le apărea în finalul ei apocaliptic. Numai acel prințișor neînsemnat, vasal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]