1,372 matches
-
Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și agricultura. După 1950, însă, această optică dispare treptat, marea majoritate a carașovenilor apți de muncă, în special bărbații, dar mai târziu și multe femei, se îndreaptă spre uzinele din Reșița, devenind muncitori calificați, maiștri, tehnicieni, ingineri. În 2002 satul
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
Relieful este de tip colinar. Așezată pe valea pârâului omonim, Luncavița are o deschidere deosebit de fascinantă spre Munții Cernei (sud-est) și Munții Țarcului (nord-est). Spre nord-vest se deschide treptat relieful submuntos al Muntelui Semenic. Preocupările principale ale locuitorilor sunt: agricultura, pomicultura, creșterea animalelor și meșteșugăritul (cojocărit, tâmplărie, tinichigerie, zidărie etc.). Fiind așezată în partea de sud-vest a țării, sub influența directă a Mării Adriatice și la adăpostul Munților Carpați, zona se integrează în climatul submediteraneean. Subtipul climatic al Banatului de sud
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
Clima este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Datorită vânturilor de vest și expunerii, precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație naturală: pădure, pățuni secundare, suprafețe pomicole, viticole și terenuri arabile. Zona localității este favorabilă pentru viticultură, pomicultură, cereale, plante tehnice, iar suprafețele de pășuni, la care se adaugă plantele furajere, asigură creșterea animalelor. Localitatea a fost fondată în anul 1810 prin decret imperial sub numele de "Königsgnade". Tirolezii care în 1809 au ținut piept la Berg Insel
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
Sarmisegetusa. Satele sunt înșirate de-a lungul văii sau sunt risipite pe înălțimi unde se întâlnesc și sălașele, așezări tipice pentru viața pastorală. Pe această vale minunată este așezată și localitatea Voislova. Ocupația principală este creșterea vitelor, agricultura dar și pomicultura. Satul Voislova se găsește situat pe paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul șoselei principale Caransebeș - Hațeg
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistență, la
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistență, la Bezdead nu se produce mai nimic pentru a fi valorificat în afara satului. Bezdead nu vinde nimic pe piața regională sau mai departe. Exploatarea lemnului, a fructelor de pădure, pomicultura, zootehnia și în special turismul rural sunt activități care ar putea face din Bezdead o comună cu o economie considerabilă. Bezdeadul are 2 grădinițe, 2 școli 1-8, 3 case de cultură, 2 dispensare, un cabinet dentar, un magazin modern, 4
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la brun roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
care încă se mai găsesc în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Prima atestare documentara datează din anul 1552. Înregistrat sub denumirea de "Gosd", ulterior "Govosdia/Govojdia" și Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea actuala a localității, "Paulian", cea adoptată de localnici în anul 1919, a fost preluată onorific, în cinstea generalului cu același nume, Generalul Paulian.
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]
-
ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ziua de 26 octombrie. Negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai. Numele satului de reședință Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămaoș căra s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultură, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc în Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
este situl arheologic din vatra satului Adunați, unde s-au găsit vestigii din neolitic. Localitatea Adunați se înscrie între localitățile cu funcțiune dominant agricolă, suprafața terenului agicol fiind de 1489,11 ha (65% din suprafața comunei). Ca activitate predominantă este pomicultura. În cadrul suprafeței agricole ponderea importantă o au pășunile și fânețele care reprezintă circa 85% din suprafața agricolă, fapt ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de baza : agricultura, viticultura, apicultura, pomicultura și creșterea animalelor. Desi DGJPh sustinea că la sfârșitul secolului al XIX-lea nu era școală în Iordacheanu, documentele atestă că în 1838 funcționau ca învățători : Așa se explică faptul că la sfârșitul veacului XIX, în comună existau 64 știutori
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
-lea, comuna purta numele de "Predeal" și făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova, fiind formată din satele Predeal, Tulburea, Zimbroaia și Sărari. În total, populația comunei era de 1308 locuitori, care se ocupau predominant cu agricultura, în special pomicultura (creșterea prunilor mai ales, existând însă și câteva mii de cireși, peri, meri și nuci). În satul Predeal se aflau atunci și o biserică ortodoxă (singura din comună) și școala comunei, înființată în 1885, în care învățau în 1899 48
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Ștefești a fost următoarea: în 1872 erau 800 de locuitori, în 1897 - 899, în 1960 - 2077, în 1965 - 2135, în 1970 - 2473, în 1975 - 2624, în 1980 scădea la 2512, iar în 1984 erau 2556 de locuitori. Ocupația lor era pomicultura, creșterea animalelor, iar în a doua parte a sec. XX munca în industrie. În perioada anilor 1970-1990, mulți locuitori au fost angajați în industria județului Prahova. Dotarea infrastructurală a zonei este reprezentată prin: alimentare cu energie electrică pe 100% din
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
ortodocși, 2 romano-catolici și 3 evrei. Economia localității este bazată pe activități în: domeniul comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor, creșterea animalelor și pomicultura. Se spune că într-o seară un cuplu de iubiți a plecat la pescuit pe malul râului Crasna. Aceștia nu s-au mai întors niciodată. Se spune că băiatul a prins un pește atât de mare ca nu se poate
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
primul sigiliu al satului este documentat din anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al Chiliei în 1832. În lucrarea "Szathmár vármegye' fekvése, törtn̄etei, és polgári esmérete", publicată de in 1809
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
drum care face legatura între localitățile Orașu-Nou și Calinești-Oaș, respectiv Bixad. Distanța până la Negrești-Oaș este de 12 km, iar până la Satu-Mare și Baia Mare fiind de aprox. 40km. Culturile de căpșuni erau des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent circa 10 elevi, împărțiți în clasele I-IV. Accesul
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
satul având 569 de locuitori. În timpul comunismului , sătul Feleag a fost unul din puținele sate din zona care și-a menținut o populatie română de pește 99%, alături de satele Săcel și Jacu. Principalele activități ale locuitorilor sunt agricultură, apicultură ,viticultura, pomicultura și creșterea animalelor.
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
acestuia fiind toți locuitorii satului), un monument ridicat în cinstea eroilor români căzuți în apărarea identiții naționale. Același învățător a pornit și o campanie pentru dezvoltarea ramurilor agricole, în aces sens pornind acțiuni concrete în intensificarea culturii legumelor, în extinderea pomiculturii, în selecționarea semințelor de cereale, îmbunătățirea activității de creștere a vitelor. Pe plan cultural, învățătorul a înființat în cadrul "Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o secție a "Șoimilor Carpaților", pentru promovarea portului și dansurilor populare. Cu această organizație
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a creatorilor populari. Ocupația de bază a locuitorilor catolici din Somușca a fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]