45,800 matches
-
în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu va reuși să reclădească atât de fericit pe ruinele sentimentelor unui om... A fost ultima ei epistolă... Din micul port, ochii au început să caute contururile capelei. Era caraghios să solicite informații despre Frații Grimm, într-o lume în care locuitorii permanenți nu depășeau suta de suflete. Welcome to the Cayman Islands suna puțin aiurea, ca și vesela forfotă, atmosfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
îmi cântă. L-am ascultat ore în șir cântând. Parcă vrea să alunge depărtările și singurătățile, parcă te cheamă să-i răspunzi tot pe strune. Parcă ar vrea să fii aici... Într-o zi, pașii m-au purtat spre micul port, așa cum îl poartă pe El-Zorab atunci când sunt plecată pentru mai mult timp din Little Cayman. M-am trezit și eu scrutând orizonturile mării, ca și cum aș aștepta pe cineva. Am găsit pe obraz o lacrimă care parcă nu era a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
țărm. Mi s-a-ntâmplat ca, o dată, când lady tocmai se apropia de țărm, într-o mică ambarcațiune, El-Zorab să necheze a mare bucurie. Am rămas uimit atunci când am văzut-o coborând. El-Zorab și lady au provocat atâta zarvă în port, când s-au revăzut, încât cei de pe-aici au vorbit mai apoi doar despre lady și El-Zorab. Au devenit o legendă, pe insulă. Caii pot simți de la sute de metri, chiar și pe apă, apropierea unei ființe dragi. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și puțin pretențios. Suntem frumoși amândoi, și tineri. (Eu, respectând normele sofisticate și decente ale felului de a te îmbrăca, încerc stiluri, culori îmbinate deja pe stilul meu, deci pe plac, dar foarte diferite, așa că nu pot spune ce anume port) Și mai schimbăm câteva replici inteligente, interesante sau plăcute, tot privindu-ne cu drag. Și el se apropie de mine, în ochi mi se citește frică( și plăcere), tresar, și el, citindu-mă, îmi spune: Acum te voi săruta, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de a consuma zilnic doi litri de lichid. — Cum poți bea atât de mult? Nu te balonezi?, năvăliră întrebările. Mă simt foarte bine, organismul s-a învățat și mai ales vara, fiind cald, simt nevoia să consum lichid, de aceea port ceaiul cu mine. Este sănătos să hidratezi organismul, adăugă Matei. Este necesar când te deshidratezi, printr-o diaree de pildă, dar nu permanent. -lichidul favorizează metabolismul, fiindcă toate procesele vitale se desfășoară în mediul apos, că de aceea apa este
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
secolul al XVIII-lea, schimburile comerciale dintre Europa (reprezentată aproape exclusiv de negustorii olandezi și portughezi) și Japonia nu ajungeau nici la Kyoto, nici la Edo (transcris de Swift Yedo), vechiul nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică a arhipelagului, pe insula Kyushu. Astfel, puținele informații privitoare la extrem-orientali care le puteau parveni occidentalilor erau cvasi-fabuloase, aureolate de un aer mixt și confuz de mister și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să respire independent. Răsuflă, ce-i drept, cu oarecare greutate, astăzi, când oamenii migrează invariabil spre oraș; totuși, este cu neputință să nu-i auzi bătăile ritmice, imitând toba din teatrul kabuki, chiar de pe puntea vaporului care te duce spre portul ei principal. Suntem aici, așadar, pentru a petrece patru zile într-un ryokan (han tradițional). Ocazia este unică și nimeni nu poate înțelege ideea de confort a samurailor până când nu vizitează un asemenea loc. Odăile sunt aproape complet goale (reamintind
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
maestrului Utamaro. Vara, se ascundeau sub umbrele, umblând cu pași mărunți, dictați de tivul prea strâns al yukatei, printre prăvăliile viu-colorate din Gyon. Dar, o dată cu vasele negre ale comodorului Perry, materializare a poruncii ferme ca Japonia să-și deschidă imediat porturile și să liberalizeze schimburile comerciale internaționale, sosea în arhipelagul lor iubit și umbra unui alt soi de frumusețe de femeie, unul cu care ele nu puteau să lupte. Fetele din Apus erau, prin comparație, uriașe, cu sâni enormi, cu picioare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
reizbucnit În Flandra, unde a „planta o suliță“, adică a trimite un sulițaș, un soldat, costa și ochii din cap. Până și olandezii, Împotriva cărora luptam, ne vindeau produsele lor manufacturiere și făceau tot felul de Învârteli comerciale chiar În portul Cádiz, ca să pună mâna pe metalele prețioase pe care corăbiile noastre, apărându-se de pirații lor, le aduceau de la soare-apune. Aragonezii și catalanii Își invocau cu orice prilej privilegiile, Portugalia abia aștepta să se desprindă de noi, comerțul era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Castro, avea să ocupe un anumit loc În viața căpitanului Alatriste și Într-a mea. Însă În ziua aceea, la Corral del Príncipe, María de Castro nu era pentru mine decât frumoasa Laura care sosește cu mătușa ei Urbana În portul Sevillei, unde galerele se pregătesc de plecare și unde se Întâlnește Întâmplător cu don Lope și cu Toledo, servitorul lui. A o șterge-i cu temei; că și ele pleacă de-aci. Oh, ce izbândă-i În a fugi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Nu putea să deosebească un semn de altul. Dar nu vezi? a spus mama. Aici se poate citi că în Germania au ars un munte întreg de cărți. Și titlul ăsta gros, despre formarea de sloiuri în Kåge și în portul din Sckellefteå! Nu, a răspuns bunicul, nu văd nimic. Nimic? De fapt văd la fel de bine ca înainte. Dar nu literele. Tot ziarul îmi pare ca un cer de seară. Făcut de un xilograf, cu dungi paralele, punctate. Sus de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
distanță și protejat. Pe îmbrăcămintea sa, totdeauna imaculată, s-ar fi observat imediat - dacă ar fi fost rănit - și cea mai mică urmă de sânge, obligația combatanților fiind să-i dea acestuia, degrabă, toate îngrijirile. De un sfert de secol port straiele albe ale imunității. Eu sunt chezașul că - indiferent de câștigător - în final, între cele două părți va fi întocmit un act frumos și just, la care se vor uita cu toții plini de admirație și de respect. Sunt printre puținii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
găsea locul. I s-a făcut foame. A mâncat mult, s-a mirat. A băut cafea; o căldură i-a cuprins trupul. A întins mâna după cartea despre America. A deschis-o la nimereală. Sub o poză scria: Vapoare în portul New York. A privit atentă pescărușii încremeniți în aer. I-a numărat. Când, spre prânz, departe, au răsunat împușcături, s-a repezit afară. Dinspre miazănoapte se auzeau. Probabil că vânătorii târgului, scăpați de grija lupilor albi, porniseră după iepuri. Sau se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-o fută pe mă-sa! Un descreierat! Proști că se vârâseră... Târgul devenise loc de pelerinaj încă de pe vremea lăcustelor. Veneau curioși din cătune și din orașe, mereu mai mulți. Tăietori de lemne, păstori și schimnici; pescari dintr-un port îndepărtat; studenți și jurnaliști. Doi poeți și un romancier; pictori; dintr-o țară învecinată soseau grupuri organizate. Cele trei hanuri s-au dovedit neîncăpătoare. La marginea așezării au apărut corturi. Un întreprinzător a ridicat la repezeală două barăci, apoi încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol și 2.300 tone de acid picric a fost acroșată din greșeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a fost devastatoare. Autor: Ana-Maria Tudor În urma coliziunii celor două nave, la bordul navei Mont Blanc a izbucnit un incendiu urmat de o explozie. Explozia
95 de ani de la cea mai mare explozie non-nucleară din istorie () [Corola-journal/Journalistic/80602_a_81927]
-
puternică, încât a provocat un nor alb până la 6.100 de metri deasupra orașului și a ras de pe suprafața pământului toate clădirile și copacii pe o suprafață de 2 kilometri pătrați în jurul navei. S-a format un val tsunami în port, care a generat valuri de 18 metri înălțime, iar suflul exploziei a smuls copacii din pământ, a îndoit șinele de cale ferată, a dărâmat clădiri și a răsturnat vasele pe o rază de mai mulți kilometri. În această catastrofă și-
95 de ani de la cea mai mare explozie non-nucleară din istorie () [Corola-journal/Journalistic/80602_a_81927]
-
patimilor, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei prea-senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. ș...ț Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol. Înaintea noastră, în port bălțat de măscărici, scălămbăindu-se și schimonosindu-se, țopăia de-a-ndaratele, fluturând o năframă neagră, Pirgu. Și ne topeam în purpura asfințitului..." Unii critici (cum este Vladimir Streinu) au considerat acest vis ca fiind dovada grăitoare pentru triada crailor, număr care îl
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
Antenă 3 a început sărbătorirea zilei naționale mai devreme. Jurnaliștii postului de știri, alături de copiii lor, îmbrăcați toți în port național, au dat startul sărbătorii de 1 decembrie, aseară, 29 noiembrie, în platoul emisiunii Sinteză Zilei, realizată de Mihai Gâdea. Sărbătoarea început cu câteva melodii ale lui Tudor Gheorghe, acesta le-a vorbit românilor despre a fi român cu adevarat
Ce audiențe au făcut vedetele Antena 3 îmbrăcate în costume populare () [Corola-journal/Journalistic/80645_a_81970]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Fratele președintelui Băsescu, Mircea, a fost interceptat în dosarul Portului Constanța, unde fostul secretar general al MAI, Laurențiu Mironescu se plânge că în România nu se mai poate fura. La 09.05.2011 la ora 17:21 Laurențiu Mironescu îl sună pe Mircea Băsescu. Mircea Băsescu: Alooo! Laurențiu Mironescu: Am
Stenograme: Mircea Băsescu, interceptat în dosarul "Portul Constanţa" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78527_a_79852]
-
alta au apărut instituțiile fundamentale ale unui stat modern (Universitatea din București, Academia Română, Banca Națională etc), și construcțiile monumentale devenite astăzi blazoane ale patrimoniului național: Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni, Ateneul Român, clădirea Cercului Militar Național, Palatul de Justiție, Portul Constanța, clădirea Ministerul Agriculturii, Comerțului și Domeniilor, Podul de la Cernavodă, Palatul Băncii Naționale, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (actuala Primărie a municipiului București), Palatul Bursei și Camerei de Comerț (sediul de azi al Bibliotecii Naționale) ș.a.m.d. Clădirile reprezentative construite
Oamenii româniei moderene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7871_a_9196]
-
După ce trupele polone au ocupat, la 7 mai 1920 orașul Kiev, propunerea acțiunii militare comune cu România a fost retrimisă guvernului de la București. Oferta Varșoviei presupunea de data aceasta ca României să-i revină o porțiune din litoralul Mării Negre, cu portul Odessa și regiunea dintre Nistru și Bug, ca o zonă tampon împotriva atacurilor bolșevice. Diplomații români au ales să informeze Parisul în legătură cu acest subiect, iar Franța nu a dat semne că s-ar opune planurilor poloneze. Poziția României însă, prin
Cum a pierdut România Odessa în 1920 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78773_a_80098]
-
luînd în considerare principiile enunțate în paragraful 1, precum și interesele Republicii Socialiste România cu privire la aceste stocuri. Articolul 4 1. Sub rezerva serviciilor disponibile și a necesităților navelor canadiene, guvernul Canadei se angajează să autorizeze navele românești să facă escală în porturile canadiene, în conformitate cu legile, reglementările și cerințele administrative ale Canadei, în scopul de a cumpăra nada, provizii și echipamente sau pentru a efectua reparații, precum și pentru orice alte motive asupra cărora guvernul Canadian va putea decide, atunci cînd navele sînt autorizate
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
a activităților de pescuit, în afară de cazul în care aceasta navă trebuie să facă escală pentru a cumpăra provizii sau pentru a efectua reparații necesare plecării sale în larg. 3. Prevederile prezentului articol nu aduc nici un prejudiciu în problema accesului în porturile canadiene în cazurile de pericol, îngrijiri medicale urgente sau forță majoră. Articolul 5 1. Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Canadei recunosc că statele în ale căror rîuri se reproduc specii anadrome au un interes major și poartă răspunderea principala
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
ar fi: schimbul de informații tehnice și de personal specializat; îmbunătățirea utilizării și prelucrării capturilor; înlesnirea înțelegerilor de cooperare între întreprinderi române și canadiene cu privire la utilizarea resurselor biologice din apele situate în largul coastei canadiene; inițierea unor aranjamente privind utilizarea porturilor canadiene de către navele românești de pescuit pentru îmbarcarea sau debarcarea membrilor de echipaj sau a altor persoane și pentru orice alte scopuri asupra cărora vor putea conveni cele două părți; examinarea extinderii piețelor pentru peștele și produsele pescuitului originare din
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
El va trebui să respecte legislația statului de reședință în ceea ce privește exportul lucrurilor și transferul sumelor de bani. Articolul 22 1. Funcționarii consulari au dreptul să acorde asistență navelor sub pavilionul statului trimițător și care intră sau se găsesc într-un port din circumscripția lor consulară. 2. În măsura în care legile statului trimițător le permit, funcționarii consulari au dreptul să ia legătura cu echipajele navelor sub pavilionul statului trimițător, să le viziteze, să verifice și să vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la încărcătură
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]