2,303 matches
-
1.3. Care, cum și de ce: obiective generale Așa cum am mai arătat deja pe parcursul capitolelor anterioare 6, obiectivul general în plan empiric al lucrării este de a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că apreciem 7 faptul că schimbările în dimensiunile vieții sociale sunt interrelate și că o schimbare într-o dimensiune atrage schimbări și în celelalte dimensiuni. În consecință, în raport cu această perspectivă, asumpția noastră generală este că, în relație cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul nostru rămâne strict cantonat la nivel exploratoriu, pe date în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg al schimbărilor sociale prin care trece societatea românească 22. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a lăsat puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia "tranziției" postcomuniste, ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că identitatea de tip tradițional nu este în declin, ci mai degrabă în resurecție, fenomenul fiind mai puternic în mediul rural decât în cel urban. CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a teoriilor schimbării sociale și se continuă cu o schiță a schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Am ilustrat aici modul în care se produc schimbările, ce au adus și ce înseamnă revoluția și globalizarea, ca procese fundamentale ale schimbării sociale, pentru societatea românească. Am arătat apoi, printr-un mic studiu de caz longitudinal, că modificările de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Mondială a Sănătății OPEC Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol UE Uniunea Europeană ULBS Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord BIBLIOGRAFIE Abraham, Dorel (2000), "Atlasul sociologic al schimbării sociale din România postcomunistă. Studii preliminare", în Sociologie românească, 1, pp. 1-38. Afloroaiei, Ștefan (2005), "Reprezentare canonică și reprezentare excentrică a timpului. Emil Cioran", în Ideea europeană în filosofia românească [Revista Hermeneia], Iași, Axis, pp. 83-105. Allahar, Anton (2001), "The Politics of Ethnic Identity
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
5) cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pentru diverse analize dedicate schimbărilor sociale din perioada postcomunistă, vezi de exemplu Sandu (1999), Mărginean (1999), Zamfir (1999), Abraham (2000), Bădescu (2002), Roth (2002), Iluț (2004), Voicu, B. (2005a, b), Voicu, M. (2005), Comșa (2006), Vlăsceanu, (2007) ș.a. 2 Vezi raportul: Social Insurance and Allied Services (1942), cunoscut și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Analiza structurilor și mentalităților religioase din România și a transformărilor acestora de-a lungul ultimelor două decenii trebuie să pornească de la o înțelegere adecvată a mecanismelor de funcționare a sferei religioase în perioada comunistă. Ideea unei revitalizări religioase specifice țărilor postcomuniste este adesea prezentată ca o reacție logică la secularizarea profundă a perioadei precedente, marcată de o veritabilă ideologizare ateistă. "Religia a cunoscut însă în interiorul societăților comuniste o traiectorie mai complexă, care, în ciuda persecuțiilor religioase, reglementărilor drastice a activităților bisericești și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Psychology Quarterly, 58: 88-107. 130. Tschannen, O. (1992), Les Théories de la sécularisation, Ed. Dorz, Geneva. 131. Tschannen, O. (1991), The secularization Paradigm, Journal for Scientific Study of Religion, 30, pp. 395-415. 132. Tufiș, C. (2007), Încrederea instituțională victimă a tranziției postcomuniste, în B. Voicu, M. Voicu (coord.), Valori ale românilor, Institutul European, Iași, pp. 117-149. 133. Voicu, M. (2007), România religioasă, Ed. Institutul european, Iași. 134. Voicu, M. (2001), Modernitate religioasă în societatea românească, în Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
negocieri anevoioase. Dar cică de data asta popa Tokes a atins probabil culmea obrăzniciei debitând pe nemâncate cea mai nerușinată și absurdă afirmație, conform căreia românii ar trebui să ceară iertare maghiarilor pentru perioada post-Trianon și pentru perioada comunistă și postcomunistă! Dacă este vorba de scuze, oare nu cumva maghiarii sunt cei care trebuie să-și ceară scuze pentru uciderea celor peste 40.000 de români (femei, bătrâni și copii, majoritatea!), pentru arderea și raderea de pe fața pământului a celor 300
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și remigranții germani (53); remigranții români în politică (53); comparații cu Polonia și Ungaria (53-54); ostilitatea populară față de (r)emigranți (54-55); excepțiile (56); decalaje culturale între România și restul lumii (56); Virgil Nemoianu și România după 1989 (56-57); politicienii României postcomuniste (57-58); "specialiștii" (58-59); cum te poți integra într-o societate, cum o poți cunoaște (59-60); primirea remigranților români definitivi (60); românii în străinătate (61); emigrarea masivă din România (61-62); religie, comunitate, societate în SUA și în alte părți (63-64). Intelectuali
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
opțiunile politice ale lui Virgil Nemoianu în SUA (67); bonjuriști și neobonjuriști (67-68); egoismul intelectualilor (68); l'intérêt bien entendu (69); întoarcerea tinerilor studioși (69-70); funcționarea instituțiilor (71); straturile succesive (71); mobilitatea verticală în România precomunistă (71); incapacitatea statului român postcomunist (72); politicieni români în "Tranziție" (73-74); învățămîntul și ratarea reformei (74-75); Ministerul Culturii (75-76). Biserici, religie, politică / 77 Departamentul Cultelor (77); neoprotestanții (77-79); Bisericile și rolul lor în România comunistă (79-81); experiența religioasă a interlocutorilor (81-82); Bisericile în istoria României
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
viziunea statică a lumii" (127-128); lista de lecturi obligatorii (128-129); mișcarea românilor între România și Occident (129-130); comparații regionale (130-131); un "idealism românesc"? (131-132); specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lui la anumite cote de onorabilitate intelectuală. Ne lipsește un studiu serios al fenomenului, dar avem deja mai multe fragmente ale tabloului de ansamblu, iar o perspectivă mai echilibrată, eliberată de (lup-)moralismul primar și atât de profitabil al anticomunismului postcomunist, începe să răzbată în cele mai bune asemenea cercetări. Sintezele și analizele veritabile, se poate spera, nu vor mai întârzia mult. Dacă ne concentrăm exclusiv asupra studiilor lingvistico-literare din România anilor șaizeci, o privire grăbită identifică deja niște elemente de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care așteptau un adevărat cult al personalității. (Cultul personalității fiind acceptat de unii, cu o condiție: să fie personalitatea lor...). De ambele părți au fost excese, dar nu despre asta vorbim. Vorbim despre o tendință generală. Uneori îmi spuneam că "postcomuniștii" erau mai primitori decât "anticomuniștii", "societatea civilă"... În mediul scriitoricesc excesele s-au văzut în mod dramatic nu doar teatral. Cazul lui Paul Goma este extrem. Complexitățile, asperitățile și idiosincraziile aproape universale ale lui Paul Goma nu sunt neglijabile, dar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Din fericire, în ultimii ani am reușit, nu să mă debarasez, dar să reduc considerabil numărul acestor activități. Mai e ceva: am început să mă simt din ce în ce mai străin de generațiile noi care apăreau. De aceea sunt de acord că tocmai postcomuniștii au fost cei care au primit cu mai mult interes o seamă întreagă de români din străinătate. S. A.: În orice caz, au demonstrat abilități mai mari pentru folosirea, chiar și "recuperarea" unor energii, persoane, competențe, rețele de relații. V. N.
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
demonstrat abilități mai mari pentru folosirea, chiar și "recuperarea" unor energii, persoane, competențe, rețele de relații. V. N.: Ar merita să fie studiată chestiunea asta și cauzele ei. S. A.: Eu am o ipoteză. Am constatat că, dincolo de experiența managerială a postcomuniștilor care avuseseră obișnuința "muncii cu omul" și știau să folosească ce era de folosit, "foștii" învățau repede, se adaptau din mers la noul joc, pe care nu-l mai controlau, dar îl puteau câștiga. Politicianu-l are vocația instrumentalizării oamenilor din jurul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
existau mai multe decât se spune. Nu mai vorbim de armată, de Biserică. Averescu era fiu de văduvă săracă, dacă nu mă înșel, și a ajuns capul guvernului, al armatei etc. Exemplele sunt foarte numeroase. S. A.: Sigur că da. Statul postcomunist a avut în ultima vreme o serie de ocazii favorabile, de șanse, chiar de noroace porcești. În privința integrării populației în câmpul muncii, de exemplu, ce șansă mai mare poată să aibă un guvern decât acest exod masiv în străinătate? Dintr-
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
progresează. Câte o formă sau alta de presiune externă modelează mereu istoria românească. Factorii interni, în toate conjuncturile noastre istorice, chiar și cele mai fericite, au fost secundari în raport cu cei externi. Majoritatea lucrurilor bune care s-au petrecut în România postcomunistă s-au datorat presiunilor Uniunii Europene, NATO etc. S-au făcut numai semireforme și semischimbări de ochii lumii, cu speranța de a-i păcăli pe observatorii internaționali. În același timp, deși "proiectul european" părea ineluctabil, s-a "gripat": au apărut
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pot da un răspuns). Favorizați de schimbări sunt considerați a fi fost politicienii (86% dintre subiecți), directorii și alt personal de conducere (81%) și întreprinzătorii (69%). În ceea ce privește situația personală a subiecților, cei mai mulți se consideră a fi fost dezavantajați de schimbările postcomuniste: 47%, față de 19% care consideră că ar fi fost avantajați, soldul negativ pe totalul eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de 23 puncte procentuale pentru subiecții din satele-reședință de comună și de 36 puncte procentuale pentru locuitorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Da Nu îmi dau seama Nu Hotărât Nu Se simte amenințat 2003 1 20 11 62 4 1999 2 22 15 56 4 Indicatori Ani Defavorizat Mai degrabă defavorizat Nici favorizat, nici defavorizat Mai degrabă favorizat Favorizat Favorizare de către schimbările postcomuniste: muncitorii 2003 27 46 12 5 2 1999 35 48 9 2 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: țăranii 2003 25 39 13 17 1 1999 34 39 13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1999 2 22 15 56 4 Indicatori Ani Defavorizat Mai degrabă defavorizat Nici favorizat, nici defavorizat Mai degrabă favorizat Favorizat Favorizare de către schimbările postcomuniste: muncitorii 2003 27 46 12 5 2 1999 35 48 9 2 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: țăranii 2003 25 39 13 17 1 1999 34 39 13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23 2 1999 14 31 22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
degrabă favorizat Favorizat Favorizare de către schimbările postcomuniste: muncitorii 2003 27 46 12 5 2 1999 35 48 9 2 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: țăranii 2003 25 39 13 17 1 1999 34 39 13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23 2 1999 14 31 22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48 21 1999 1 9 16 43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
9 2 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: țăranii 2003 25 39 13 17 1 1999 34 39 13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23 2 1999 14 31 22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48 21 1999 1 9 16 43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42 39 1999 1 2 8 40 34 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: oamenii politici 2003 0 1 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
13 7 0 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: intelectuali 2003 7 18 29 23 2 1999 14 31 22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48 21 1999 1 9 16 43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42 39 1999 1 2 8 40 34 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: oamenii politici 2003 0 1 3 27 59 1999 0 2 2 27 56 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: personal 2003 9 38 30
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]