1,543 matches
-
de la „Junimea” și „Convorbiri literare”, coordonate de T. Maiorescu, a scriitorilor interbelici și a celor care au trăit și au creat „sub comunism”, în perioada postbelică, să edificați o tetralogie monumentală. Cred că tonul și începutul unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar în „Istoria critică a literaturii române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în paginile revistei „România literară”. Gh. Grigurcu sugera, ca totdeauna sagace, că revizuirile trebuie să fie preocupări permanente ale criticii literare
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
lui, este egalat doar de secretismul briocratic al triadei rotative, de aversiunea față de critica independentă și spiritul critic. Iar expresia cea mai stridentă a ermetismului de tip mafiot este actuala conducere de la CNC, singularizată în întregul angrenaj instituțional din România postdecembristă: în tot cursul anului 2001, n-a organizat nici măcar o conferință de presă inaugurală ori asupra hotărîrilor de finanțare sau a proiectelor legislative întreprinse. Ne solidarizăm din nou, public, cu protestul rămas fără răspuns al tinerilor cineaști Cristi Puiu și
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
depresie, ca la europenii estici sau la autorii africani. În final, se distanțează de ideile soțului legate de patria nealterată. Pentru ea, patria este alterată eficient prin perpetuarea urii de țară și coruperea tinerilor care au rezistat eroic tuturor seismelor postdecembriste... Aventura Ginei Stoiciu aparține unui intelectual de rasă care promovează, dincolo de profesionalismul indiscutabil, lecția unei demnități pe cale de dispariție. Cartea este un ghid dinamic al exilului, scrisă cu calmul celui vindecat.
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
Andrei Moisoiu (Google) Ziar15minute.net a publicat o listă de 1256 de întreprinderi care au fost închise după Revoluție. Motivele care au stat la baza acestui linșaj economic la nivel de România sunt iresponsabilitatea politrucilor postdecembriști, lipsa de dragoste de țară, foamea și lăcomia de bani, precum și nenumăratele numiri politice în funcții de conducere, numiri care continuă și în zilele noastre”, scrie sursa menționată.
Lista întreprinderilor închise după 1989. Vezi ce fabrică era în orașul tău, înainte de faliment by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/51208_a_52533]
-
comunismului agonic se regăseau pretutindeni într-o literatură debusolată. Urgențele veneau dinspre recuperări, din drame și tragedii trăite. La urma urmelor, e de înțeles. Când trebuie să lași ceva deoparte, e mai ușor să renunți la umor. Din păcate, literatura postdecembristă amâna prea mult recuperarea unui umor pierdut în alegorii și parabole, singurele care transmiteau o formă de libertate. Într-atât de anxioasă e literatura noastră din ultimii douăzeci de ani, încât nici măcar un studiu excelent precum Humorul (2003) lui Val
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
și a avut loc simultan la Mănăstirile Putna, Nicula și Argeșului unde lectori au fost domnii Octav Cozmâncă (cum era și normal), Dan Matei Agathon, Ioan Rus ș.a. Prima lecție, prin întreruperea liturghiilor, a fost citirea unei ode în metru postdecembrist închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
de fapt a fost vorba despre... aniversarea dramaturgului (vezi p. 190) sau că tatăl lui Horia-Roman Patapievici a fost deținut politic. De altfel, prima apariție a lui H.-R Patapievici (alături de Vlad Zografi și Mariana Marin, cele mai plăcute suprize postdecembriste) în rue François Pinton este memorabilă: „Îl credeam după texte estetizant și important. Existau riscuri să fie chiar infatuat. Și deodată descoperim un tînăr (are 35 de ani și pare cu vreo 10 mai puțin) simplu, emoționant și emoționat, aproape
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
și o prezentare a Palatului Șuțu. În numărul din februarie 2003, e rîndul dlui Sorin Ilfoveanu să povestească și al Muzeului Enescu să fie prezentat. În același număr, dl Bruno Andreșoiu, care este directorul publicației, consacră editorialul Mitocasei. Creația românească postdecembristă, mitocasă: se pitește undeva "la jumătatea drumului dintre arhitectură și prost gust". Conceptul va fi ilustrat într-un editorial următor. v În ANTITEZELE nemțene din decembrie 2002 (pe copertă e reluată greșit indicarea numărului triplu din iulie-septembrie!), poetul Adrian Alui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
rezultatul unui workshop. Primele patru pot figura foarte bine ca episoade ale unui serial și dacă în loc de patru ar fi fost doisprezece, spre exemplu, - subiecte s-ar fi găsit -, am fi avut unul dintre cele mai interesante seriale de televiziune postdecembriste. Cele patru „legende urbane“, „Legenda activistului în inspecție“, „Legenda fotografului oficial“, „Legenda politrucului zelos“, „Legenda milițianului lacom“ reprezintă un portret caleidoscopic al acelui comunism crepuscular, în care decupajul de cotidian anost se îmbină cu cenușiul murdar al birourilor din Casa
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și totuși nu etnografia crudă e miza acestui roman, nu descompunerea comunității tradiționale e subiectul cărții. Ci mai degrabă descompunerea umanității particulare care nu mai poate și nu mai vrea să lupte
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
cea a unui președinte pe care îl cheamă Ilie Ionescu. Această femeie se îndrăgostește de un chinez, un medic trimis de Partidul Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea acestei redacții e un adevărat film documentar despre România postdecembristă și un extraordinar prilej de meditație în fața schimbărilor incredibile care s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
Ardeal prin anii '60 la București) și toți trei sfârșesc dramatic, sumbru. Ion Valea pare o excepție, dar numai în sensul că e românul tipic altfel decât primii doi, pentru că aparține altui timp. Ion Valea e românul tipic al perioadei postdecembriste. Dumitru Țepeneag a găsit o modalitate literară foarte bună (realismul ironic) de a-i pune în evidență calitățile, dar mai ales defectele românului mediocru ce vrea să cucerească Europa. De fapt, Ion Valea și grupul său de prieteni (Mihai, Ana
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
Europa, și el autorul unui roman dat spre lectură soției scriitorului, duce narațiunea în Kosovo și o politizează mai mult decât până atunci. Autorul schimbă ingenios accentele de la un volum la altul. În Hotel Europa e mai aproape de realitățile românești postdecembriste: preocuparea lui e trista comedie a fugii (sau a năvălirii) românilor în Europa. În jurul handicapatului Gică, zis Gigi Kent, se organizează o adevărată mafie. În Pont des Arts biruie jocul autoreferențialităților. Personajele știu cum au fost prezentate în romanul anterior
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
moduri și forme, și credința, aproape superstițioasă la noi, în „noroc”, aproape un înlocuitor al destinului. Dacă nu chiar și al zeității. I. S.: Privind în ansamblu opera dvs., deci nu numai proza, în continuitatea ei, cea mai importantă modificare postdecembristă constă în revanșa autobiograficului. Se vor restrânge mărturisirile despre sine la memorialistică, așa cum o cunoaștem din cele patru volume despre Sensul vieții sau există riscul să debordeze într-o ficțiune deghizată? Din câte știu, nu agreați proza narcisistă, ficțiunea narcisistă
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
cu toate răspunsurile cunoscute (și care mă tem că erau ale sale). Parcurgînd cartea, capeți senzația persistentă că asculți două monologuri marcate tot de alte obsesii: complicitatea cu regimul comunist în ce-l privește pe prozator, acuzația de "neimplicare implicată" (postdecembristă) în ceea ce-l privește pe critic". Și mai mult decît atît, E.Simion s-ar asemăna cu Petru Dumitriu, întrucît s-ar afla într-un "exil" în interiorul literaturii române, în pofida faptului că se află (se afla) la conducerea Academiei și
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
an 1996. Nimic nefiresc, dacă stăm să judecăm problema la rece: memorialistica onestă a unui critic literar nu poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei librării postdecembriste nu putea suplini lipsa unor campanii consistente de mediatizare și a unor dezbateri analitice serioase. Iată de ce reeditarea recentă a câtorva dintre volumele lui Valeriu Cristea (de la După-amiaza de sâmbătă la admirabilul Dicționar al personajelor lui Dostoievski) izbutește să repare
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
sau făină, zahăr, produse rare, de preț". Pe deasupra poliția politică își "pescuia" victimele în această apă tot mai tulbure. Aflînd că avea "dosar de urmărire", autorul evită acum a-l consulta, dar nu și a releva cazul unui "beneficiar", inclusiv postdecembrist, al temutului "organ", craiovean, "cîntăreț de muzică populară, dar și colonel de securitate (la serviciul cadre, dacă nu mă-nșel)". Răsfățîndu-se în "casa boierească" a bunicilor soției lui Gabriel Chifu, "pe care a cumpărat-o (chiriaș în casă naționalizată...) pe
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
regimului comunist. Cu toții avem în biblioteci ediții critice al căror text este întrerupt, din loc în loc, de infame croșete. Ori, mai grav, din al căror sumar lipsesc anumite texte, fără ca această absență să fie măcar semnalată printr-o notă. Indigența postdecembristă nu avea, evident, cum să ajute la îndepărtarea acestor „pete albe”, însă am fi nedrepți dacă nu am recunoaște că, odată dispărută cenzura, s-a recuperat o mare parte din ceea ce fusese ocultat, iar semnalarea mutilărilor operate de cerberii ideologici
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
cruzime, cinism, banal și miraculos al amănuntelor vieții de zi cu zi. Mediile surprinse de Dan Lungu sunt cele marginale, oamenii sunt simpli muncitori sau pensionari, scenele de viață cotidiană banale, iar semnificațiile multiple și deloc futile. Timpul de trecere, postdecembrist, este urât și greu, oamenii mărunți sunt dezorientați de viața promiscuă care le frânge și orice urmă de moralitate. De aici și întâmplările crude, grotești, absurde ce par scoase parcă din știrile senzaționale ale ziarelor. De fapt, acesta este mediul
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
morală practică. (Deși, ingenios, autorul le asezonează frecvent cu câte o încheiere pretins înțeleaptă.) Indiferent de subiect, Florin Iaru găsește câte-o poveste potrivită. Iubirile copilăriei, escapadele adolescenței, petrecerile studenției, zilele revoluției, marșurile din zilele mineriadelor, creșterea și descreșterea ziarelor postdecembriste, toate sunt aici. Fixate, extrem de bine, prin detalii. Flashuri de memorie sau, și mai adesea, fulgurații de limbaj. Dialogurile, mai ales, se rețin cu ușurință. Poate și datorită unei sonorități speciale. Poet, Florin Iaru simte ritmul. Și îl reface, la
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
mecanismelor de conducere a țării sub comuniști, cât și a metodelor prin care bolșevico-securiștii s-au menținut la putere. Las deoparte dezvăluirile privind numele de ofițeri de securitate care au continuat să joace roluri de prim-plan în viața politică postdecembristă - ei vor constitui deliciul oricărui cititor care, în fine, va avea revelația faptului de ce lucrurile merg atât de greu în România. Nu pot, în schimb, să nu citez concluzia lui Mircea Răceanu privind această sinistră instituție: ,... așa cum se cunoaște astăzi
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]
-
dar bărboși, netunși, cu geci slinoase, blugi decolorați în genunchi și în fund, cu o grămadă de fermoare și flenduriți în zona manșetelor... semiratatul i-a liniștit pe-ai casei: " Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de tăria țuicilor din seara precedentă, se întruneau și, cu mare importanță, acordau premii cu indiferență sau la sugestia vreunui organ local; iar după ce îl umpleau pe semiratat cu promisiuni imposibil de
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
Cristian Teodorescu Te așteaptă cea mai interesantă toamnă din zdruncinata istorie postdecembristă a țărișoarei noastre. Alianței PNL-PD îi suflă vîntul în pînze din ce în ce mai zdravăn, în timp ce partidul de guvernămînt nu pare să înțeleagă nici după al doilea tur de scrutin al localelor că are o problemă cu propriul său electorat. Și dacă e
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
Aurel Sasu și Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964) și Valentin Tașcu (1965-1980). Redactarea inițială a beneficiat de o completare semnificativă a informației după 1990, la care a contribuit un nou eșalon de cercetători, alături de cei dintâi. Componența întregului colectiv postdecembrist arată astfel: Corin Braga, Doru Burlacu, Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ioana Tămâian, Călin Teutișan, Mariana Vartic și Magda Wächter. Normele lexicografice și revizia au fost asigurate de Ion Istrate. O
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
islamist Mersin Baba. Doar 30% din cetate, cîteva case, cîteva monumente funerare, printre care al lui Baba, și oase deshumate la nimereală au ajuns pe Șimian. Moscheea a fost dinamitată. Restul se află sub Dunăre de peste trei decenii. Autoritățile culturale postdecembriste au uitat de Ada Kaleh și de Șimian. Cărămizi din vechea cetate au fost și sînt în continuare furate ca să fie folosite de riverani. La sfîrșitul secolului XVIII, printr-un astfel de furt de pietre de construcție, Bastilia a furnizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]