1,547 matches
-
cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali - partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) 1990 2,15
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ori pe lună, iar în respectivele intervale se efectuau vizite la diferite universități din Țară în grupuri constituite din 3 specialiști. (S au prezentat aceste date oarecum colaterale, întrucât constituie deja informații istorice privitoare la debutul reorganizării învățământului universitar românesc postdecembrist (1989). Șef al nostru sau Președinte a fost numit dl Prof. Mustață, iar adjunctul, semnatarul acestor rânduri. Am lucrat cu toții la această comisie în perioada 1994-2004, realizând un colectiv redutabil prin componența și exigența sa, nota fiind imprimată de șeful
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
perete mai condensează, creând acele mici șuvițe ce-o deosebesc de apa chioară și care se Întorc În ceea ce va deveni Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar: amintita apă. Și, privindu-le, meditez la profitul cârciumarului, nu al aceluia postdecembrist, dar al aceluia de dinainte de război: pahar și totodată măsură, era pe atunci țoiul. O cinzeacă ori o sută de rachiu, ca și un sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva de genul invenției lui Erlenmeyer, adică Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
have to leave or surely die). 7 Frăția Republicana Irlandeză 8 Prefigurînd sistemul celuar utilizat ulterior de către ÎRA., dar și de multe alte organizații teroriste. 9 O deosebire importantă între entuziasmul parlamentarilor britanici și disprețul arătat instituției de către parlamentarii români postdecembriști. 10 Respectivul politician exagera cu mult, întreaga armata coloniala britanică din acele vremuri nedepășind cifră menționată de el. Sistemul colonial britanic se baza pe mici contingențe mobile, pe trupe de băștinași conduse de ofițeri britanici (de exemplu, Armata Indiei). 11
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
alți copii, s-a hotărât să adopte un băiețel din România, formalități care la acea dată erau mult simplificate. În doar câteva săptămâni, copilul a fost găsit, la standardele cerute și adoptat. În acei ani de derută pentru societatea românească postdecembristă, mulți copii au fost Înstrăinați sub pretextul adopției, uneori ca o simplă „marfă”. Am Înțeles, mult mai târziu, că nici o societate civilizată nu-și Înstrăinează bunul cel mai de „preț” - copii. Noi am făcut-o, ca multe altele!!! Într-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
grup (voi afla mai târziu că a lucrat ca inginer proiectant), cu o mustăcioară bine tunsă, ochelari cu ramă fină, bască bine trasă pe urechi, tipul de pensionar în formă, în mare căutare de un nou sens pentru existența sa postdecembristă, nu pierde ocazia de a spune, privind în sus către călăreți, „suntem bine păziți, cel puțin asta”, cu un ton ironic, ușor sublimat. La fel ca și la Iași, mai trec de-a lungul rândului echipe de la Crucea Roșie, marea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de condus, treninguri, obligatoriu de firmă, adidași, sunt rași în cap, cu urechile grase - cu alte cuvinte, niște „biznismeni patrioți”. Tot grupul, cam 15-20 de persoane cu totul, se îndreaptă către baza rândului. Mă întreb dacă există o „etică ortodoxă” postdecembristă a succesului în afaceri. În ce măsură acești oameni sunt reprezentativi pentru mediul de afaceri românesc, după modul în care ei „mulțumesc” divinității ? Comparația cu Mafia italiană din sud, populată de „buni catolici”, îmi revine acum obsesiv în minte, în timp ce încerc să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anul 1552, una dintre cele mai vechi din Transilvania. Satul Nicula, pe care pelerinii îl străbat agale, constituie el însuși o mărturie vie a transformărilor pe care le-a suferit civilizația rurală în timpul comunismului și apoi sub presiunea modernității accelerate postdecembriste. Rațe și gâște se joacă nestingherite într-un fir de apă, ca la începutul nestricăciunii, cum tot de începuturi amintesc și grajdurile mari pline cu iarbă uscată, livezile de pruni și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Niște „nedumeriri postdecembriste” - prefață Autorul acestei captivante cărți, profesorul Ion Cernat, este cunoscut, mai ales în spațiul cultural bucovinean, ca vrednic slujitor al muzei Clio, dovadă fiind volumele dedicate trecutului unor străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu mult spirit analitic și critic, și deosebită elocință, care trădează un robust talent. De la ironia fină până la sarcasmul devastator, aceasta este panoplia utilizată de către autor și pe care lesne o va descoperi cititorul, descrețindu-și fruntea și „deplângând” România postdecembristă odată cu fiecare pagină lecturată. În cartea sa, Ion Cernat ia poziție clară și demnă împotriva celor pe care îi numește eurotonți (de toate culorile politice, zicem noi) și care, după spusa lui P. Maior, au o curioasă „zburdare așa nedumerită
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Maior, au o curioasă „zburdare așa nedumerită ... de a vomi asupra românilor”. Gama amplă de teme majore, de subiecte care contribuie în mod incontestabil la revigorarea constiinței naționale a românilor de pretutindeni și care interesează publicul cititor, face din Nedumeriri postdecembriste un eveniment editorial pe care îl salutăm cu entuziasm. Vasile Diacon Cuvânt înainte Încercând să mă dumiresc asupra prea multelor ce ni se întâmplă, după evenimentele din decembrie 1989, care ne îndreptățeau la a gusta mai binele, aproape fără intenție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pune mâna pe carte, i-ar îndepărta de la scopul pentru care a fost scrisă. Din alte câteva titluri propuse de mine, domnul Vasile Diacon a considerat că se potrivește conținutului de idei din majoritatea elementelor care alcătuiesc lucrarea, titlul Nedumeriri postdecembriste care are avantajul că poate mulțumi pe toată lumea, fiind oarecum neutru, asemenea cărții întregi. Aceste scurte proze pe teme social-politice, cu accente critice, aproape de pamflet, nu sunt chiar atât de scurte încât să fie o pilulă de înghițit la cafea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
el să-și vadă locurile copilăriei, că îi face bine aerul de Carpați. S-a dovedit că Mihăiță are gânduri mult mai prozaice și mai lumești: confiscarea unei însemnate părți din România. Omul se bazează pe tupeu, pe niște legi postdecembriste strâmbe pentru imensa majoritate și drepte pentru câțiva, pe ambiguitatea unor înscrisuri vechi și pe nepăsarea, neștiința și incompetența politicienilor noștri. Acum, pe coarde dezacordate, acompaniat de o șleahtă de interesați, zdrăngăne cum că ar fi făcut el lovitura de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
războaie, România n-a înregistrat asemenea pierderi, jafuri și distrugeri, ca în perioada de când și-a redobândit libertatea. Pe vremea turcilor, spolierea Țărilor Române se făcea după politica fiscală cuprinsă în formula: „tunde oaia până la piele, numai să nu țipe”. Postdecembriștii nu tund oaia, o omoară! Ei nu au țară, ci numai teritoriu de pradă, din care acaparează ce se mai poate, vând ce-a mai rămas, lăsând în urmă pustiu și gol. Care o fi scenariul Ocultei pentru România după ce
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a desprins o alta, P.D.-ul, inițial cu Petre Roman, care a fost dat deoparte, pionul de sacrificiu, care n-a apucat să se transforme decât în cal de cursă lungă. A existat și mai există o euforie a stângii postdecembriste, participantă la toate guvernările, ca U.D.M.R.-ul, topită într-o voluptate a guvernării. Nedumerirea stă în aceea că, deși avem o stângă politică, se vrea o situare, cu acest pol, la stânga stângii. Dacă nu se vrea numai o alianță
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ai fost” nu-l atinge și pe d-l Iliescu, care consideră că baba cu colacii poate să mai treacă iar și iar și, dacă-i așa, atunci trebuie să vină cu o platformă în care să se găsească dezmoșteniții postdecembriști într-o ofensivă contra celor care i-au dezmoștenit. Ce are de oferit acest pol de stânga celor care, eventual, s-ar strânge sub un acoperiș care ar avea o culoare, dacă nu roșie, măcar rozie. Se poate conta pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cumătrul Petre, cumătrul Adrian și cel care se vrea Cumătrul mare și etc. și etc. pentru a guverna o sărăcie îmbătrânită. 2 august 2006 Fascinația haiduciei Motto: „La români, aflatul în treabă e un mod de lucru” Petre Țuțea Mitologia postdecembristă a scos la rampă, alături de alți idoli de cârpă, eroul sărit din podul șurii, cu furca în mână, direct în focul luptei anticomuniste. El, justițiarul opiniei politice sătești, asemenea vechilor haiduci care ne populează istoria, este cel mai drept, cinstit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lumea. Zău, dacă nu seamănă această deconspirare cu o nuntă din interes, în care, după închinat, mirele fuge cu banii la altă mireasă. Așadar, Voiculescu a tot acela cu partid și cu avere, Năstase aspiră iar la notorietate, conform dictonului postdecembrist: „la vremuri noi, tot noi!”, Roșca Stănescu și-a clătit gura, e și-n presă și cu banii din șantaje, toți ceilalți vor urma aceeași linie și pare că numai Musca Monei a făcut poliție politică din plăcere, ca o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vom privi lucrurile, argumentele Patriarhului Teoctist, împrăștiate pe sticla televizorului, despre cultul icoanelor și necesitatea acestora în școli, n-au fost de natură să convingă și să liniștească spiritele. De asemenea, aceeași Europă va trebui să ne accepte cu tot cu nomenclatorul postdecembrist de funcții și meserii, care a menținut meseria de „lucrător cu gura” și a reactivat o alta: „specialist în căutat nod în papură”, care ne dă o imagine despre dimensiunile grădinii lui Dumnezeu, învinuit de cusurgii că a umplut lumea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prin meandrele conștiinței omenești. ă De prost, Vintilă, care, iluminat de admirație, întărește și el: De prost, dom’profesor! De prost! 19 ianuarie 2007 Bumerang pe Dâmbovița Motto: „Pleac-ai noștri? Vin ai voștri! Noi rămânem tot ca proștii”. (din lirica postdecembristă) Dacă n-aș fi avut confirmarea că istoria se repetă, bineînțeles, la altă scară și cu alte personaje, n-aș fi dat nici o atenție evenimentelor care au incendiat spiritele politicii dâmbovițene, fiind datorate, după cum mulți afirmă, tușind cu subînțeles, pionului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
XX-lea, în perioadele de avânt economic al SUA, existând posibilitatea pentru muncitori de a pleca în vest, ca să devină fermieri, nu a existat acolo o mișcare muncitorească puternică și nici partide muncitorești care să aspire la putere. Toți guvernanții postdecembriști au căutat să atenueze șocul produs de lichidarea 105 economiei naționale prin ajutoare sociale, salarii compensatorii combinate cu ajutoare de șomaj, dar, dacă nu li s-ar fi întins mâna de ajutor din apus, cu greu ar fi scos-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]