1,723 matches
-
fragmente din Muzeon, Editura Cartea Românească, București, 1992; Sutrele muțeniei (cu o prefață de Petru Creția), Editura Princeps, Iași, 1994; Jeu d'Amour (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Doina (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; La Baaad. Poeme (antologie, cu o postfață de Th. Codreanu), Editura Eminescu, București, 1996; Rosarium, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Poeme (cu o prefață de Ion Papuc), Editura Cartier, Chișinău, 1998; Opera poetică, I-II, Editura Cartier, Chișinău, 2000; Efebul de la Marathon (cu o prefață de Gh. Grigurcu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cele fără de preț...". Fără nicio îndoială, acesta este testamentul unui mare poet. Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Critice, 1969; Petru Poantă, Modalități lirice contemporane, 1973; Gh. Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; L. Ulici, Prima verba, II, 1979; Dan Cristea, "Postfață" la Poziția aștrilor, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Eugen Simion, Scriitori români de azi, III, 1984; Gh. Grigurcu, Existența poeziei, 1986; L. Ulici, Literatura română contemporană, 1995; Ioana Bot, Trădarea cuvintelor, 1997; Rodica Zafiu, în Dicționarul scriitorilor români, II
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
07.06.2003; Teodor Codreanu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2004; Emil Vasilescu, în "Biblioteca", nr. 4, 2006; Adrian Dinu Rachieru, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 2007; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 4, iarnă 2008; Adrian Dinu Rachieru, "Postfața" la Cartea celor optzeci și opt de taine, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Cristian Livescu, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2011. MAXIMOVICI, Doru, n. 23
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Propilee estetice, 2008; Emanuela Ilie, în "Revista română", nr. 2, martie 2009; Marius Chelaru, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 3, martie 2011; Marius Chelaru, în "Prefața" la A douăsprezecea dimensiune, 2011; Gheorghe Mustață, "Postfață" la Omul cu un singur înger, 2009; Ion Hurjui, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2009; Ion Hurjui, în "Plumb", nr. 37, aprilie 2010 și în nr. 38, mai 2010; Gheorghe Mustață, în "Plumb", nr. 45, decembrie 2010; Victor Fărcășel, "Prefața
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
septembrie 1993; Ion Hurjui, în "Contact International", vol. 8, nr. 2, 1998; George Gavrileanu, în "Contact International", nr. 19, 1999; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2005; Ioan Holban, Istoria literaturii române, vol. I Poezia, 2006; Daniel Corbu, "Postfață" la Ros Lucis, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, "Postfață" la Falii 8, Poema Monadelor și a Trupului, 2010; Lucian Alecsa, în "Hyperion", nr. 4-5-6
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 5, mai 2005; Ioan Holban, Istoria literaturii române, vol. I Poezia, 2006; Daniel Corbu, "Postfață" la Ros Lucis, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, "Postfață" la Falii 8, Poema Monadelor și a Trupului, 2010; Lucian Alecsa, în "Hyperion", nr. 4-5-6, 2010; Teodor Codreanu, în "Convorbiri literare," nr. 1, ianuarie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 5 și 6, mai-iunie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al editurii Princeps Edit. Membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de autor "Copyro" (din 2011) . După debutul timid cu Muza avatarului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu o prefață de Emil Iordache), Editura Moldova, Iași, 1995; Amintirile verbului. Poezii. Lângă Dumnezeu (cu o prefață de Ioan Holban), Editura TipoMoldova, Iași, 2002; Poeme, Editura TipoMoldova, Iași, 2004; Oglindă plutind, Editura TipoMoldova, Iași, 2005; Lăcomia destinului (cu o postfață de Ioan Holban și trei descrieri despre geniu semnate de Constantin Husanu, Cassian Maria Spiridon și Adi Cristi), Editura TipoMoldova, Iași, 2009; Lăcomia destinului (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Alte volume: Lampa lui Aladin (eseuri), Editura Moldova, Iași, 1997; Curcubeul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tipuri de relații transtextuale, descrise în funcție de caracterul lor abstract, implicit și global: o intertextualitatea înseamnă prezența efectivă a unui text în alt text; o paratextualitatea este relația pe care un text o întreține cu proximitatea lui imediată (titlu, subtitlu, prefață, postfață, note etc.); o metatextualitatea se regăsește în ceea ce este exprimat în mod curent prin comentariu; o hipertextualitatea reprezintă situația în care un text derivă din altul anterior, prin transformare simplă sau prin imitare (de exemplu, parodia sau pastișa); o arhitextualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se proiectează în afara romantismului (s.a.)" (2000, pp. 17-18). 2 Relevantă în acest sens este lucrarea Ioanei Bot Eminescu și lirica românească de azi.Citatul eminescian în poezia contemporană românească, Cluj Napoca: Editura Dacia, (1990). 3 Mircea Eliade "Eminescu sau despre Absolut", Postfață la volumul Eminescu sau despre Absolut Rosa Del Conte (1990, 455). 4 Despre mecanismul cristalizării ideilor, mărturisește însuși Eminescu în proza sa (vezi infra, capitolul referitor la intratextualitatea transprozastică din variantele finale, publicate sau nu). 5 Discursul critic al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
motiv pentru care se simte nevoia unei întâmplări drastice, care să proiecteze, fie și brutal sau neașteptat, omul modern in illo tempore. 18 "Omul cel veșnic" este imaginea intertextualității, iar "șirul de oameni trecători" înseamnă intertextele. 19 Dumitru Irimia " În loc de postfață" la Mihai Eminescu Despre cultură și artă: Iași: Junimea, 1970, 307 et passim. 20 [L'ecphrasis renvoie ainsi à une des questions les plus fondamentales et les plus troublantes du discours: celle de la représentation et de la mimèsis.] 21 Pentru această
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de altfel, Bellow va primi și Premiul Nobel pentru Literatură) și amintitul The Dean's December. Pe ultimul mi-l împrumutase, "pe sub mînă", în toamna lui '89, lectorul Fulbright din acel an, Sam Longmire pe numele său (am aflat, din postfața la Ravelstein-ul românesc, că și Sorin Antohi a avut o experiență similară!). Devenisem conștient de faptul că mă aflam în fața unui scriitor important, dar, așa cum spuneam, nu mă copleșise entuziasmul. Reținusem subtilitatea construcției ideii de nevroză intelectuală (în personajul Moses
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
își creează, automat, nenumărate cursuri ideatice secundare, ramificîndu-se imens în spațiu (nu întîmplător unii critici îl consideră precursorul deconstructivismului, alături de Nietzsche), iar procesul se reflectă fidel în metodologia analitcă a autorului, ca și în limba folosită. Andrei Corbea-Hoișie precizează, în postfață, că a fost nevoie de un efort de revizuire a versiunii românești din Teoria estetică, pentru conferirea de organicitate noțională și formală demersului filozofic de ansamblu. Adorno poate comunica diferit (și nu, în chip necesar, eronat sau confuz) pentru doi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
numeroase trimiteri bibliografice, care însoțesc și întăresc ceea ce stilistica numește știința de a vedea în text, adică structurile literare și metaliterare. Subiect în care trebuia să se armonizeze exegeza operei și cadrul teoretic avut în vedere. Alături de Simona Constantinovici, semnatara postfeței, am asistat la conturarea acestei viziuni, deloc simple, cu ezitări, neliniște, dar însoțită mereu de o bucurie specială, provocată de asumarea unui univers poetic inconfundabil. Foarte bună scriitoare ea însăși, Simona Constantinovici oferă în postfață un comentariu subtil, foarte atent
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vedere. Alături de Simona Constantinovici, semnatara postfeței, am asistat la conturarea acestei viziuni, deloc simple, cu ezitări, neliniște, dar însoțită mereu de o bucurie specială, provocată de asumarea unui univers poetic inconfundabil. Foarte bună scriitoare ea însăși, Simona Constantinovici oferă în postfață un comentariu subtil, foarte atent la interpretările din cartea Alinei-Iuliana Popescu, pe care o numește o monografie atipică în care corola textelor exprimă un crez propriu, pe care autoarea și-l asumă conștient. O triplă perspectivă își desfășoară valențele în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
interesând, de fapt, ceea ce nu poate fi exprimat, adică sufletul. Iar, în calea disperată a exprimării absolute a sufletului, cuvintele devin piedică, sau chiar blestem. Vorbind tocmai despre esența cuvintelor, despre limita lor interioară, despre puterea lor de expresie, în Postfața traducerii volumului Anei Blandiana, Proiecte de trecut și alte povestiri, Marco Cugno identifică anumite elemente specifice: Există, pe de-o parte, materialitatea cuvântului, percepută ca "dar tragic" ("Tot ce ating se preface-n cuvinte / Ca-n legenda regelui Midas", scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu tot ce înseamnă viață: iubire, curaj, luptă, entuziasm, tinerețe etc., își găsește lăcașul în metaforele sacre, sau în sintagmele teme, ale poemelor acestui volum. Redimensionarea realității se realizează printr-un reflux al sensurilor care nu este altceva decât o postfață a tot ceea ce autoarea scrisese până acum. De fapt, viața este pusă într-o lumină complexă, universul intim al autoarei fiind reconstruit și reîntregit printr-o repunere în valoare a temelor și a motivelor anterioare. "Imaginea intensă a diamantului, ajutându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
della realtà: i racconti fantastici di Ana Blandiana (" De la umbra cuvintelor la umbra realității. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008. Curticeanu, Valentina Marin, Permanență și modernitate. Studii literare. București, Editura Eminescu, 1977. Dascălu, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986. David, Emilia, Modernitatea pe toate fețele, în "Observator cultural", 12 (2000). DEI = ***, Dicționarul enciclopedic ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
i racconti fantastici di Ana Blandiana ( ÑDe la umbra cuvintelor la umbra realit"ții. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008, p. 141. 59 Vezi, Ibidem, p. 141. 60Vezi, Joaquin Maria Aguirre Romero, Ana Blandiana O poetică a umilinței, în "Observator cultural", nr. 486, august 2009, p. 17. 61Marco Cugno, Dall'ombra delle parole all'ombra della
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
i racconti fantastici di Ana Blandiana ( ÑDe la umbra cuvintelor la umbra realit"ții. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008, p. 141. 62Vezi Alex Ștefănescu, op. cit., p. 397. 63Ibidem, p. 397. 64Vezi Ana Blandiana, "Lo scrittore rumeno tra resistenza e opposizione", in Romania Orientale, IV-V, 1991-1992, Roma, Bagatto Libri, p. 69-74; Atti del convegno L
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
della realtà: i racconti fantastici di Ana Blandiana (" De la umbra cuvintelor la umbra realității. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), in Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008, p. 142. 65Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21, 1991, p. 54. 66Alex Ștefănescu, op. cit., p. 398. 67 Reconstrucția canonului eminescian se realizează din prisma coordonatelor de construcție neomodernistă: utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Istoria ieroglifică și modernitatea romanului. În: Bogdan Crețu (coord.). Dimitrie Cantemir: perspective interdisciplinare. Iași: Institutul European, 2012, p. 115-132. SOROHAN, Elvira. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (concert de închidere). Iași: Junimea, 2014, 348 p. EDIȚII ÎNGRIJITE. PREFEȚE. POSTFEȚE ALECSANDRI, Vasile. Drame. Postfață și bibliografie de Elvira Sorohan. București: Minerva, 1980, 400 p. (Arcade) Elvira Sorohan: Postfață, p. 369-391; Bibliografie selectivă, p. 393-397. NEGRUZZI, Constantin. Păcatele tinerețelor. Prefață și tabel cronologic de Elvira Sorohan. Ediție îngrijită de Liviu Leonte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
115-132. SOROHAN, Elvira. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (concert de închidere). Iași: Junimea, 2014, 348 p. EDIȚII ÎNGRIJITE. PREFEȚE. POSTFEȚE ALECSANDRI, Vasile. Drame. Postfață și bibliografie de Elvira Sorohan. București: Minerva, 1980, 400 p. (Arcade) Elvira Sorohan: Postfață, p. 369-391; Bibliografie selectivă, p. 393-397. NEGRUZZI, Constantin. Păcatele tinerețelor. Prefață și tabel cronologic de Elvira Sorohan. Ediție îngrijită de Liviu Leonte. București: Minerva, 1982, XLI, 366 p. (Biblioteca pentru toți. Serie nouă; 1137) Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXXII
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor. Prefață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1984, XXIX, 288 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXIX. CANTEMIR, Dimitrie. Istoria ieroglifică. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1988, 648 p. (Scrieri românești esențiale) Elvira Sorohan: Postfață, p. 593 648. CREANGĂ, Ion. Povestiri. Povești. Amintiri. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1990, 470 p. (Scrieri românești esențiale; 4) Elvira Sorohan: Postfață. Rîs și grotesc în opera lui Ion Creangă, p. 368-463. Măștile puterii. Traducere din italiană de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]