1,516 matches
-
nu se sprijină pe un corp de prescipțiuni normative arbitrare și contractuale, cum e uneori cazul legilor juridice", ci ea se fundamentează pe criteriul Adevărului astfel, creștinul urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul că aceasta exprimă adevărul. Din acest postulat rezultă că există o măsură obiectivă a adevărului. În acest caz, Sinodul nu ia decizii din proprie inițiativă, ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că dezbaterea despre religie se transformă, în cele din urmă, într-o conversație cu religia, poate chiar parteneriat" (V.N.). În realitate, multe dintre valorile creștine sînt îmbrăcate în haine seculare. "Așa cum a spus George Steiner, cu curaj și înțelepciune, "un postulat [transcendent] e mereu ascuns, e adesea nedeclarat sau exploatat metaforic și fără consecință în cele mai multe dintre actele moderne de interpretare și critică. Ce s-ar întîmpla dacă ar trebui să ne plătim datoriile față de teologie și față de metafizica prezentului? Ce-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
extremă diferențiere. Arta în ea însăși privește pe acei care-i dau naștere. În principiu, artiștii o produc numai pentru dînșii. Ea este rezultatul unei experiențe eminent subiective. De aceea, deopotrivă nu are sens obligația de a se supune unor postulate estetice pretinse universale, și nu există nici un drept obiectiv de a interveni în judecarea lucrărilor artistice. Arta izolează conștiințele în grupe de tipuri natural înrudite. Numai știința și practica le leagă, prin obligație rațională și silă exterioară, anulînd asperitățile iraționale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a dat violent pe față". Să nu uităm ce monstruos s-au purtat bolșevicii cu elita Țării și să ne amintim ce se striga pe străzile Bucureștiului postrevoluționar: Moarte intelectualilor! Este o ură care îmbracă falsa haină a unui postulat moral. Condiția civilizației este viața urbană; ruralul este, într-o măsură oarecare, om preistoric, oprit la satisfacerea trebuințelor elementare ale creaturii, prins, cum este, în munca excluziv destinată îndestulării acelor trebuințe. Cred că ruralului din orice parte a Europei îi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aici e susceptibilă de a fi supusă unor ajustări și îmbunătățiri ulterioare, precum și contestațiilor. Dacă în procesul de definire a democrației ideale se pleacă, așadar, de la principiile pe care aceasta se clădește, s-ar putea realiza un amplu consens în privința postulatului conform căruia cele două valori pe care o democrație contemporană trebuie să le prezinte sunt libertatea și egalitatea 13. În cazul în care acest lucru duce la autonomia individului, iar autonomia individuală este, în cele din urmă, aspectul crucial al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se află Cauza Secundară a tuturor lucrurilor, împreună cu germenul Inevitabilei Anihilări 17. Riguroasă construcție teoretică din Eureka se corelează cu această presupoziție originară, iar universul "descoperit" de autor se supune, pe deplin, acestei canon primordial. Pentru Poe, " Unitatea"18 este postulatul de bază al metafizicii sale. Din ea derivă inevitabilitatea creației, în timp și în spațiu, pentru ca, așa cum afirma chiar poetul american, procesul conține, în el însuși, rațiunea propriei dispariții 19. La originea tuturor lucrurilor, spune Edgar Poe, se află "extremă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
disonanței poate avea loc fie printr-o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ideologică al periodicului macedonskian: "În contra direcției socotită germanizantă "Literatorul" va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
absolut. Se pregătește să devină cunoaștere slabă, convingere personală, legătură socială și identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acele relații în care individul intră în mod voluntar, având conștiința propriului său interes. 3) Individul este proprietar al propriei sale persoane și al capacităților sale, pentru care nu datorează nimic societății. Această propoziție poate să apară în teorie ca postulat independent sau ca o deducție din propozițiile (1) și (2). De vreme ce (a) libertatea umanității și implicit cea a individului depinde de libera alegere de a intra în relații cu alți indivizi, în funcție de interesul personal și (b) posibilitatea de a intra
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
înțelege prin suveranitatea de facto a lui Adam calitatea de a fi proprietar asupra animalelor, și extinde acest înțeles la relația lui Adam cu virtualii membri ai genului omenesc. Pentru Filmer, suveranitatea lui Adam ar fi astfel echivalentă cu respingerea postulatului egalității naturale a oamenilor: "O libertate naturală a oamenilor nu poate fi presupusă fără o negare a creației lui Adam"69. Răsturnarea acestei condiționări ne duce la ipoteza lui Filmer că "dacă Adam a fost creat, atunci oamenii nu sunt
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de sancțiuni față de încălcarea normelor dreptății. Aspectul esențial este însă trecerea graduală de la starea de natură la comunitatea politică. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu este nevoit să conceapă societatea ca pe o construcție artificială ruptă complet de natură, și aceasta datorită postulatului sociabilității. Starea naturală nu este o stare de anarhie întreruptă brusc de instituirea suveranității. Însăși starea de război este, la Locke, un fel de anarhie "internațională" care nu distruge legăturile din interiorul micilor forme de asociere care au luat naștere
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și obligația morală. În lucrarea The Political Theory of Possessive Individualism, C. B. Macpherson a propus o interpretare originală a teoriilor lui Hobbes și Locke, raportând teoria contractului social și a stării naturale la conceptul de piață. În ciuda faptului că postulatele lui Hobbes despre natura umană nu sunt prea binevoitoare, iar "concluziile sale politice sunt neliberale"100, Macpherson consideră că autorul Leviathan-ului este fondatorul uneia din cele două versiuni ale individualismului liberal, și anume al celei utilitariste sau benthamiene. Locke și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a tuturor oamenilor este dorința perpetuă de a dobândi și de a-și mări puterea, dorință care nu încetează decât la moarte 106. Potrivit lui Macpherson, pentru a înțelege trecerea de la definiția puterii la consecința ei generalizată este nevoie de câteva postulate suplimentare cu privire la problema puterii. Și anume, Hobbes nu înțelege prin "puterea unui om" cantitatea de mijloace în absolut, ci "eminența" lor, adică superioritatea acestor mijloace sau capacități în raport cu cele puse la bătaie de ceilalți oameni. Această înțelegere a puterii, ca
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lucru, evaluării și schimbului pe piața concurențială. Orice om este în același timp vânzător și cumpărător, el participă la sistemul general de evaluare a mărfii. Analiza de acest tip a puterii și a valorii presupune prezența, la Hobbes, a unui postulat de ordin social; simpla definiție psihologică sau fiziologică a puterii nu ar fi suficientă pentru a defini valoarea. Psihologia individului hobbesian este socială: tendința oricărui individ uman de a-și perpetua mișcarea constituie un punct de plecare pentru problema dominației
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
originare a omului o tendință rațională de stăpânire nelimitată. Fără această ipoteză care consideră ca fiind naturale raporturile sociale de tip burghez, ideea stării naturale comerciale încetează de a mai fi inteligibilă. Aspectul ar putea fi în măsură să modifice postulatele egalității enunțate de Locke inițial. Totuși, Locke nu le abandonează, de unde și ambiguitatea teoriei sale, crede Macpherson. La această observație se poate răspunde că egalitatea efectivă din starea naturală devine în starea civilă egalitate formală în raport cu legea 117, numai că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în Europa alături de Rusia și nu România, sau, așa cum se exprimă publicația Partidului Comuniștilor, „noi avem un singur curs strategic - integrarea în Europa prin apropierea de toate statele europene; în această privință, partenerul nostru strategic este Rusia. În acest postulat nu există nici o contradicție internă, pentru că Rusia este un stat european, al cărui important scop strategic este integrarea în Europa”. Nu trebuie trecută cu vederea nici atitudinea agresivă la adresa statului român a fundamentaliștilor moldoveniști. Pornind de la teoria aberantă că poporul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust, Gide, iar postulatele unor astfel poziții spirituale greșite vor fi demontate și ridiculizate de J. Maritain, de Scheller sau de H. Massis, care au dat în vileag simulacrul și sterilitatea unor atare teorii. Nici cultura română, spune Vulcănescu, nu este străină de o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintr-o mulțime relativ mică de axiome. În cadrul geometriei sale, Euclid distinge între axiome adevăruri considerate ca nemijlocit certe (de exemplu: "întregul este mai mare decât partea" sau "mărimile care sunt egale cu aceeași mărime sunt egale între ele") și postulate "asumpții a căror validitate părea mai puțin certă, dar care păreau a fi adevărate despre geometria lumii noastre" (Penrose 2005: 28). Cele cinci postulate ale lui Euclid sunt: 1. Există un segment unic de dreaptă care leagă oricare două puncte
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mare decât partea" sau "mărimile care sunt egale cu aceeași mărime sunt egale între ele") și postulate "asumpții a căror validitate părea mai puțin certă, dar care păreau a fi adevărate despre geometria lumii noastre" (Penrose 2005: 28). Cele cinci postulate ale lui Euclid sunt: 1. Există un segment unic de dreaptă care leagă oricare două puncte. 2. Un segment de dreaptă poate fi extins nelimitat. 3. Se poate trasa un cerc cu orice centru și orice rază. 4. Toate unghiurile
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
aceste postulate este acela că două dintre cele trei etape (Shenitzer 1994: 465) care au condus la descoperirea și acceptarea geometriilor neeuclidiene sunt legate direct de acestea. Prima dintre aceste etape apare odată cu realizarea faptului că cel de-al cincilea postulat este diferit de celelalte, adevărul lui neputând fi considerat evident. Asta a făcut că foarte mulți matematicieni să încerce să-l deducă din celelalte axiome și postulate. Primii care au încercat asta au fost Proclus și Arhimede, apoi în secolul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Prima dintre aceste etape apare odată cu realizarea faptului că cel de-al cincilea postulat este diferit de celelalte, adevărul lui neputând fi considerat evident. Asta a făcut că foarte mulți matematicieni să încerce să-l deducă din celelalte axiome și postulate. Primii care au încercat asta au fost Proclus și Arhimede, apoi în secolul treisprezece problema a fost abordată de matematicianul arab Nasir Eddin al-Tusi. În Europa, problema paralelelor a fost redescoperită abia în secolul șaisprezece, dar cele mai importante rezultate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al-Tusi. În Europa, problema paralelelor a fost redescoperită abia în secolul șaisprezece, dar cele mai importante rezultate apar abia la începutul secolului optsprezece odată cu opera lui Gerolamo Saccheri. Ca și predecesorii săi, acesta eșuează în încercarea sa de a demonstra postulatul, însă, spre deosebire de aceștia, el abordează cu totul altfel problema: nu încearcă să demonstreze postulatul plecând de la celelalte axiome și postulate, ci încearcă să arate că negarea lui duce la o contradicție. În acest sens se poate considera că Saccheri a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]