5,068 matches
-
confortabile Și intrate în starea de oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ales cele privind inducția - inducția este ridicarea de la individual la general, metodă pentru care furnizează raționamentele necesare (Aristotel, 1963): formarea premiselor, deosebirea multiplelor sensuri ale cuvintelor, descoperirea deosebirilor dintre lucruri, căutarea asemănărilor. Din lucrările lui Platon izvorăște preocuparea față de aspectele pragmatice ale economiei, de latura normativă a cunoașterii economice; pe când Aristotel a fost captivat de latura pozitivă a problemelor economice Și a pus accentul pe clasificarea Și explicarea unor procese economice. Mercantiliștii își propun să crească bogăția Și puterea națională, obiectivul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
binelui public. Descoperim astfel o dublă semnificație: ansamblu coerent de idei privind natura bogăției, avuției individuale Și sociale Și căile sporirii ei, adică doctrină economică; ansamblu de măsuri practice care trebuie adoptat pentru atingerea scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se încadrează în curentul normativ - ceea ce
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Studiul documentar al Elisabetei Stănciulescu (1999) privind formarea morală în trecut aduce serioase dovezi pentru teza că, în afara claselor superioare, mai ales a celor educate în străinătate, românii aveau încă din secolul al XIX-lea o raportare situațională și chiar pragmatică față de normă. Acest lucru, care reiese din analiza reprezentărilor narative ale interacțiunilor educative din familiile românești din epocă, pare a fi afectat și relațiile familiilor românești cu școala. În funcție de resursele fiecărei familii, școala era manipulată, folosită pentru a produce maximum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
viitor. Pentru cazul situațiilor în care există continuitate, rezultatele unei analize cantitative pot fi utilizate pentru identificarea tendinței (trendului). Dincolo de schema de cercetare prezentată anterior, căreia i s-ar putea reproșa generalitatea și viziunea accentuat teoretică, există și abordări mai pragmatice ale celor care se ocupă în special de cercetări aplicative de management strategic, mai ales analize diagnostice. Conform unei astfel de viziuni, sunt esențiale fiabilitatea și pertinența informațiilor, ca și timpul și costurile de colectare. Constrângerile respective sunt respectate, dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se găsește în literatura de specialitate sub titlul competitive intelligence în limba engleză sau surveillance stratégique în limba franceză. Traducerea ambelor sintagme se poate face doar aproximativ, dar se poate intui ce se ascunde sub aceste etichete. Pentru o abordare pragmatică în limba română se poate folosi sintagma informații concurențiale (sintagma inteligență economică utilizată în Niculescu și Lavalette, 1999, pare relativ improprie, sugerând o traducere forțată din limba engleză), cu referire la informații despre mediul concurențial și concurenți. În mod evident
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Tasks, Responsabilities, Practices, Harper&Row New York, NY. Halal, W.E. (1984), „Strategic Management: The State-of-the-Art and Beyond, Technological Forecasting and Social Change, vol. 25, nr. 3, mai, pp. 239-261. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice-Hall, Upper Saddle River, NJ. King, W.R., Cleland, D.I. (1978), Strategic Planning and Policy, Van Nostrand Reinhold, New York, NY. Migani, P. (1993), Les systèmes de management, Les Éditions d’Organisation, Paris. Mintzberg, H. (1978
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
abordări practice, Editura Infomarket, Brașov. Desreumaux, A. (1993), Stratégie, Éditions Dalloz, Paris. Hafsi, T., Toulouse, J.-M. (1996), La stratégie des organisations: une synthèse, Les Éditions Transcontinental Inc., Montreal. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice-Hall, Upper Saddle River, NJ. Hofstede, G. (1980), Culture’s Consequences, Sage, Londra. Johnson, G., Scholes, K. (1993), Exploring Corporate Strategy (ediția a III-a), Prentice-Hall International, Hertfordshire. Johnson, G., Scholes, K., Whittington, R. (2005
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
operează mai simplu, realizând o listă de concurenți pentru o piață, definită cel mai frecvent sub forma unei arii geografice. Deși pot apărea erori cauzate de „miopia strategică”, rezultatele pot fi considerate suficient de satisfăcătoare pentru o astfel de abordare pragmatică. În cazul României, definirea unei industrii sau a unui grup strategic înseamnă în practică realizarea unei liste relativ scurte, uneori cu cinci-șase concurenți sau chiar mai puțini. Pentru firme de dimensiuni mici sau medii, obligate să ia decizii în intervale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe măsură ce vor apărea concurenți ai produselor proprii, firma va începe să caute și avantaje de cost. Se poate observa din exemplul folosit că acest tip de analiză este redat într-o manieră concentrată de uz managerial și la nivelul „manualelor pragmatice”, chiar dacă în realitate analiza e deosebit de complicată și de laboriosă. Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Alegeți un proces de producție asociat unui produs relativ simplu, cu puține operații de transformare a resurselor de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
générale”, Bulletin de la Societé de l’Industrie Minérale, Paris. Galbraith, J.R. (1983), „Strategy and Organization Planning”, în H. Mintzberg, J.B. Quinn, The Strategy Process, Prentice-Hall, Upper Sadlle River, NJ. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice-Hall, Upper Sadlle River, NJ. Ohmae, K. (1987), La Triade, Flamarion, Paris. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY șed. rom.: Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
generează și alte interpretări, diferite de cea microeconomică clasică, conform căreia această situație este asociată profitului maxim. Aceste considerente arată că analiza SWOT trebuie fixată într-un context socioeconomic realist. Necesitățile de resurse ale firmei trebuie înțelese printr-o abordare pragmatică față de abordarea teoretică oferită de microeconomie. Probabil va exista un decalaj important între optimul teoriei microeconomice și cel „limitat” de situația concretă a unei firme într-un context dat. Discuția despre acest instrument, în pofida diferitelor puncte slabe relevate, este justificată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de acțiune pentru modificarea culturii organizaționale" Având în vedere complexitatea subiectului și costurile potențiale deosebit de mari în cazul unei abordări cu un grad avansat de rigurozitate științifică, pentru modificarea culturii organizaționale într-un context strategic dat este preferată o schemă pragmatică ghidată de recomandările lui Schwartz și Davis (1981) și Schein (1986, 1999) și focalizată pe artefactele culturale. Această abordare este cu atât mai justificată cu cât ideea că forma precede conținutul nu e lipsită de sens nici în management. Evaluarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un om, un cuvânt”. Este greu de înțeles faptul că te poți răzgândi, odată ce ai făcut un angajament. Abordarea este valabilă nu numai în relațiile comerciale, ci și în modul în care se construiesc relațiile interumane în interiorul firmei. În schemele pragmatice de analiză a culturii organizaționale se începe de la nivelul artefactelor vizibile, dinspre exteriorul spre interiorul, la propriu și la figurat, al organizației. Interesează „primul contact”, dar și prima impresie asociată oamenilor. Pentru o firmă care este axată pe comerț, toate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fără să apeleze la o construcție de tip borcan pentru întărirea controlului. Ținuta lejeră a personalului este un semn că firma nu face economie pe pielea salariaților, la propriu. Parcul cu mașini de calitate, sub sigla ICCO, sugerează o abordare pragmatică a problemei tehnice a mobilității în afaceri, dar și o încurajare a orientării antreprenoriale, căci fiecare manager de firmă poate opta pentru ceea ce crede că este mai potrivit pentru el și oamenii săi. Toate aceste elemente de confort trebuie interpretate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2000 important era anul de pornire la un drum lung și sinuos, cu multe realizări politice și administrative, dar cu performanțe economice discutabile, iată că noua strategie, Europa 2020, vine și formulează clar orizontul de timp, dând astfel un contur pragmatic și realist unei dezvoltări care se dorește a fi eficientă. Stabilirea obiectivelor după regula SMART reprezintă nu numai o lecție fundamentală de management, dar și o regulă „de aur” pentru constituirea premiselor succesului, acesta concretizându-se În reușita implementării, ceea ce
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
jocul dublei realități”. Cultura pusă în circulație cu sprijinul implicit al puterii promovează un anumit „cifru” care conduce la un sens „oficial” al mesajelor. Din acest motiv politica nu poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
imagini. Platon intuiește exact pericolul pe care îl poartă cu sine inconclasmul produs prin exces. Acesta „fură” imaginii demnitatea elementară, fără de care ea nu-și mai poate aloca un sens considerat esențial pentru propria supraviețuire. Am invocat mai înainte maniera pragmatică în care Platon vorbește despre înțelepciune și filosofie. El spune că „orice știință lipsită de simțul dreptății și de rostul virtuții se vădește a fi isteție, nu înțelepciune”. Dacă virtutea este un dar al zeilor, filosoful-rege este un înțelept și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată excesiv de această problemă și literatura anglo-saxonă, care o tratează pragmatic: delimitări convenționale! (Papalia, D., Wendkos Olds, S., 1986). Din rațiuni didactice, vom folosi pentru prezentarea dezvoltării psihogenetice mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă (vârstă, etapă etc.). 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării Ă cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc., creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se poate enumera o altă serie de trăsături care, și ele, contribuie la crearea unui univers specific al comunicării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
178-179). Chiar și pentru un ochi neobișnuit cu terminologia de specialitate, este evident că prima coloană oferă o analiză a ceea ce ne este familiar: o educație preponderent transmisiv-normativ. Se poate și altfel? Cele două variante sugerează că da. Din rațiuni pragmatice, utile oricărui cadru didactic, interesează ce schimbare în câmpul psihologiei științifice a putut atrage atât de viu atenția și, totodată, susține dorința de alternativă 1. Coloana modelului incitativ-personal în prima sa rubrică sugerează deja răspunsul: psihologia umanistă. 2. Fondatorii psihologiei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fapt. Considerăm că, din punct de vedere istoric, studiul creativității a întâmpinat cel puțin șase obstacole majore: a) originile cercetării creativității în tradiția misticismului și a spiritualității ce pare independentă sau chiar contrară spiritului științific; b) impresia creată de abordarea pragmatică, comercială a creativității prin care cercetării ei îi lipsește fundamentarea psihologică teoretică sau validarea prin intermediul experimentelor psihologice; c) distanțarea tematică și metodologică a studiilor inițiale de creativitate de principalul curent al psihologiei teoretice și experimentale a transformat creativitatea într-un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sfera ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită tuturor celor șase paradigme menționate, dar credem că succinta lor prezentare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se pretează cercetării cu instrumentele științei, dat fiind că ea reprezintă un proces spiritual. Credem că abordarea științifică a întâmpinat dificultăți în încercarea de a zdruncina convingerea adânc înrădăcinată a unora conform căreia, cumva, psihologia științifică își depășește competențele. Abordarea pragmatică a studiului creativității În opinia noastră, un impact la fel de nociv asupra studiului creativității l-a avut adoptarea domeniului - așa cum a fost el perceput de marea majoritate - de susținătorii așa-zisului curent pragmatic, care s-au preocupat, înainte de toate, de dezvoltarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
căreia, cumva, psihologia științifică își depășește competențele. Abordarea pragmatică a studiului creativității În opinia noastră, un impact la fel de nociv asupra studiului creativității l-a avut adoptarea domeniului - așa cum a fost el perceput de marea majoritate - de susținătorii așa-zisului curent pragmatic, care s-au preocupat, înainte de toate, de dezvoltarea creativității, însă mai puțin de înțelegerea ei și aproape deloc de testarea validității ideilor lor teoretice. Probabil că promotorul cel mai remarcabil al acestei abordări este Edward De Bono, ale cărui studii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]