1,382 matches
-
elogiile”. Nu știu dacă are dreptate, dar oricum lipsa măsurii e indiscutabilă. Nu poți să nu observi deșănțarea „nomenclaturiștilor” noștri. Ei vor „locuri în față” și în cimitir (adică în partea dinspre stradă), fac piramide din jerbe și coroane și praznice cu sute de persoane, pe scurt: sfidează decența! *„Sînii statuilor grecești sînt în formă de pară, cei ai statuilor romane în formă de măr... Capul grec este oval, cel roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru prima dată votcă „Smirnov”, americană! E.V. e dintre cei care, atunci cînd începe o poveste se ambalează, nu se lasă pînă n-o termină. Astfel, am aflat că groparii, beți de-a binelea, erau să răstoarne mortul, că la praznic a venit „lume nehalită”, că „Bobo”, soțul sau amantul (nici el nu știa precis) vară-sii, e un sîrb simpatic, cu vilă la Snagov și cu „mașină ultimul răcnet”, că preotul, cînd a văzut cîte icoane are în casă Florina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am terminat interviul, da? C.I.: Abia l-am început. Nu vreți să-mi povestiți mai pe larg, sau ați scris deja despre acestea? D.V.: Am scris într-un roman numit Ochii viperei, publicat după 1989. Și am vorbit și în Praznicul orbilor, publicat tot după 1989. C.I.: Bun, dar acestea sunt romane. Pe mine m-ar interesa o mărturie. D.V.: Păi, aceste romane sunt categoric bazate pe experiența mea și nu numai a mea. C.I.: Dar în romane nu ați dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în aer electrice luciri... - «Vara, în zile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe iubitul Lialkăi. L-a sunat ziua după ora două, când Milka are consultațiile după-amiază. El s-a bucurat grozav, a invitat-o imediat să le facă o vizită, și e bine că nu trebuie să meargă la dracu-n praznic. Jenia i-a spus că o să vină altă dată în vizită, dar că acum trebuie să se întâlnească nu acasă, ci altundeva, într-un loc neutru. S-au întâlnit lângă cinematograful Arta, el i-a propus să intre la cafeneaua
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
simetric, A citi, a reciti) e aceasta 19 octombrie 1910, exact 33 de ani după trecerea prin București a cortegiului mortuar al prințului Serghie de Lichetenberg-Beauharnais, iubitul Penei Corcodușa ( ipoteză într-un final respinsă), ori 16 noiembrie al aceluiași 1910, praznicul Sf. Matei, protectorul autorului?, trecînd prin ( într-o notă) semnificația zilei de 16 iunie, din Ulysses, rămasă incertă ( ea fiind, probabil, o "sărbătoare privată a lui Joyce și a viitoarei sale soții). În cufundarea în "biblioteca din carte e mîna
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
scula începea să strige: Mamă capră, îmbracă-mă! Mătușă capră, hrănește-mă! Bunică capră, adoarme-mă! Într-o zi caprele au primit o scrisoare de la verișoara mamei iedului, capra cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit să-l lase pe ied singur acasă. iau spus, așadar: Noi mâine plecăm dis-de-dimineață la un praznic. Îți vom pune hăinuțele pentru joacă la îndemână. La fel și
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit să-l lase pe ied singur acasă. iau spus, așadar: Noi mâine plecăm dis-de-dimineață la un praznic. Îți vom pune hăinuțele pentru joacă la îndemână. La fel și mâncărica. Când te scoli, te îmbraci și mănânci. Iedul a uitat tot și a doua zi a început să strige ca de obicei: Mamă capră, îmbracă-mă! Nu veni
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
deal. Era îmbrobodită cu o basma, cu-n suman gros, de lână, pe ea, în miez de vară, cu o botă lungă în care se sprijinea. Făcu ochii mari când văzu atâta lume în pădure așezată pe iarbă, ca la praznic. După ce ne dădu binețe, bătrânica rămăsese cu ochii pironiți la unul din membrii echipei. Era Dinu Lupușoru, inginer de la Centrul de Calcul Suceava, analist programator, care, nu se știe de ce, își lăsase o barbă lungă și întunecată, de arăta cel
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
unor frați nu doar de la noi, ci și din Germania și Australia, iar acum vrea să-și înființeze propria lui cultură. Din țară vine dintr-o zonă cu tradiție la căpșunărit, se face și el căpșunar ... poate organizează și un praznic la recoltă. Doamne dăruiește-i sănătate și spor! Discuția de baza a fost despre misiunea fratelui Iosif Țon la noi, care era în toi. Nu fac decât să reiau firul spuselor fratelui Vlad D: „Noi am avut și avem mereu
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
născut din Cel ce S-a născut în el. și cum purtăm în noi copilăria și locul nașterii și zâmbetul mamei și primele raze de soare ce ne-au zâmbit, tot așa ne întoarcem mereu; și nu doar cu fiecare Praznic, ci la fiecare răsărit, la fiecare adiere, la fiecare mângâiere, ori zenit. Ne întoacem spre locul unde a răsărit Neprihănirea, unde a fost proclamata Pacea și unde s-a săvârșit cea dintâi închinare Pruncului Slăvit. „Conduși de stea spre ieslea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
născut din Cel ce S-a născut în el. și cum purtăm în noi copilăria și locul nașterii și zâmbetul mamei și primele raze de soare ce ne-au zâmbit, tot așa ne întoarcem mereu; și nu doar cu fiecare Praznic, ci la fiecare răsărit, la fiecare adiere, la fiecare mângâiere, ori zenit. Ne întoacem spre locul unde a răsărit Neprihănirea, unde a fost proclamata Pacea și unde s-a săvârșit cea dintâi închinare Pruncului Slăvit.„Conduși de stea spre ieslea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
contra-spionaj este tocmai descrierea de mai sus. Ceea ce înseamnă, spune cel ce mi-a furnizat explicația, - că insul era un prost spion, unul detectabil numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darurilor. Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul în jos. A fost prins mai de mult, de viu, și ținut în apele unui iaz mic în vederea praznicului, să țină... Iazul, nu prea întins, cît o groapă mai mare, se revărsase din cauza namilei care, încă mai trăind, schița mișcările unui înot, cum ai încerca să alergi într-o cușcă. Uluirea oamenilor. După darul acela neobișnuit, trebuie să fie
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
între timp. Deși nu se făcuse încă vară și soarele nu începuse să ardă prea tare prin locurile lor stăpînite de ape bogate în viețuitoare de tot fel, vremea se încălzise deodată, după pescuirea namilei, așa încît partea principala a praznicului și atît de pregătit se transformase într-o descompunere atît de grandioasă și de pestilențiala, încît praznicul, ratat, ar fi fost mai degrabă pe placul Satanei și al tuturor drăcușorilor ce locuiau sigur sub ape, sub iazuri, bulboane și bălti
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
locurile lor stăpînite de ape bogate în viețuitoare de tot fel, vremea se încălzise deodată, după pescuirea namilei, așa încît partea principala a praznicului și atît de pregătit se transformase într-o descompunere atît de grandioasă și de pestilențiala, încît praznicul, ratat, ar fi fost mai degrabă pe placul Satanei și al tuturor drăcușorilor ce locuiau sigur sub ape, sub iazuri, bulboane și bălti...
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar și cu pușcăria de către șeful securității jud. Neamț, Polac, au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe de către preotul Corduș construcția casei de praznice (praznicarul) și se termină în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului 1999, când este transferat la biserica din satul Nemțișori, com. Vânători de Neamț. La sfârșitul anului 1999
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
doilea rând este prezentată în centru, scena cu Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț având alături pe Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
biserici aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi și trei de fiecare biserică. Această Sfântă biserică este cea mai veche din localitate, fiind clădită în anul 1711, conform tradiției satului. În dosul icoanei ce reprezintă praznicul împărătesc, se găsește o inscripție din care se constată reparația Catapitesmei în 1797, zugrav fiind I. Popovici. "Nicolae Iorga, venind dinspre Soveja și vizitând Cașinul, pe 5 August 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
analog rotativ pentru strana cântăreților. S-au achiziționat două sobe, un radiator cu halogen, un aspirator și s-a acoperit podeaua cu mochetă. Astfel , la 100 de ani de la edificare, biserica cea mare din drum a îmbrăcat straie noi, de praznic, revenind la viață prin mila Domnului și râvna iubitorilor de sfântă frumusețe, strălucind ziua în lumina amiezei, iar noaptea, revelându-se luminată feeric de două puternice proiectoare care-o fac vizibilă din depărtare. A luat naștere după modelul comunelor grănicerești
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
primăvară, sau „argint viu”. Femeile de obicei pun aceste lucruri într-o pană de gâscă pe care fetele o vor purta ascunsă în păr sau la sân, iar băieții la pălărie. Nu e bine să îți intre în casă la praznice persoane de sex feminin, deoarece aduc sărăcie peste tot anul. Dacă totuși îți vin femeie și bărbat în casă, trebuie să intre întâi bărbatul. Nu le este permis acest lucru sub nici o formă fetelor. Ca să-ți meargă bine tot anul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fiind împărțit în mai multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea Domnului. A doua zi se organizează ""jocul"" la Căminul Cultural. Șezătoarea Un alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada păstoririi preotului Gheorghe Rădulescu din comuna Beuca), a fost sfințită de către P.S Galaction al Alexandriei și Teleormanului, pe data de 19 octombrie 1997, de praznicul Sfântului Ioan de Rila, fiind înălțată cu ajutor financiar din partea omului de afaceri de origine aromână George Becali. Biserica a fost pictată în stil neo-bizantin de către Ovidiu Preutescu, ucenic al marelui pictor și duhovnic ortodox Sofian Boghiu de la mănăstirea Antim
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de stejar multisecular unde s-a înfipt săgeata. Interiorul bisericii păstrează icoane vechi și valoroase din sec.XVII - XVIII pictate atât pe lemn în ulei, cât și pe piele și pânză. Catapeteasma este pictată pe piele, scoțând în relief icoanele praznice și ale prorocilor, iar în partea de jos a catapeteasmei se găsesc icoanele mari împărătești pictate pe lemn. Biserica are formă de navă, arhitectura specifică bisericilor din Moldova, cu partea inferioară (de la intrare) ridicată în forma de turn, care servește
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină cu daruri cu ocazia aceleiași sărbători. La 21 aprilie 1614 întocmește „catastif de praznic ce au dat și miluit ... sfintei sale mănăstiri a Voronețului” Ștefan Tomșa voievod, care vine cu aceeași ofrandă. Constantin Mavrocordat dă mănăstirii Voroneț, la 7 noiembrie 1733, „din vama mare cîte 2 ocă de untdelemn și cîte 8 dramuri tămâe
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]