2,626 matches
-
București, școala primară, liceul și Facultatea de Litere și Filosofie, pe care a terminat-o în 1868. Ca bursier, studiază filosofia la Paris și ulterior la Bruxelles, unde își susține și doctoratul. Revenit în țară, va fi, din 1871 până în preajma morții, profesor la câteva licee bucureștene („Sf. Sava”, „Matei Basarab” ș.a.), predând filosofia și uneori latina (corect, fără merite deosebite, a și tradus din Vergiliu, Horațiu și Cicero). Deosebit de prețuit pentru activitatea sa didactică, va ocupa, în diverse perioade, funcții
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
dezvoltat în comunitatea științifică vizavi de respectiva problemă: unii - din lene sau neputință intelectuală - neagă aproape orice producție, sub pretextul că nu aduce nimic nou pe planul ideilor, doar limbajul fiind diferit (cu cât cel ce produce e mai în preajmă, cu atât e negat mai tare); alții, din dorința firească de afirmare, dar și din „snobism științific” (Pavelcu, 1972), substituie, mai mult sau mai puțin deliberat, creația de idei cu cea expresională. (Nu se au aici în vedere cazurile în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un adulter, dar împrejurările îi permit să își continue viața normal. Soarta decide însă ca accidentalul său amant să devină soțul surorii ei, ceea ce face din pasagera eroare o mare și ireparabilă vină, deoarece, ca niște „papagali” infernali, cei din preajmă îi amintesc mereu fapta, aducând-o la disperare. Obsesia vinovăției, întreținută și augmentată de ceilalți, devine astfel fatală. De aici, tensiunea trăirilor, replicilor și monologurilor, precum și caracterul protagonistei, combinație de temperament aprig, necontrolat și natură profund morală, autopunitivă. Slăbiciunii și
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
transcrierea în cheie proprie a sugestiilor: „Eu cred în cel ce caută. Tăcerea-i este duhul. / Eu știu: nu lespedea apasă peste gând. / Nu adierea morții / Îl înspăimântă pe cel părăsit” (Lumina de noapte) sau: „O vânătă înserare-i în preajmă / Ori doar lumina altui veac? / Prea multe sunt cele cutremurate / Și, uneori, mai pătrunzătoare / Decât lancea și fulgerul” (Bruma argintie). Poetul imaginează „austere ceremonii ale meditației” (A. I. Brumaru), ale căutării unui mister, a unei esențe, desemnată ca „raza din nume
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
veritabil al lor, bun să-i reprezinte cu succes pe toți ca un artist ce era, pentru dobîndirea tainului vital; ...abia atunci băgasem de seamă mutrele celor adunați la coada care între timp se mărise...Erau muncitori de pe șantierele din preajmă, zugravi pătați de var și vopsele, mecanici, strungari, proletariatul în salopetele lui de lucru, asaltînd cu toată forța și cu nădejdea lor de oropsiți ai soartei VOTCA neapărat trebuincioasă propășirii spre raiul respectiv. Timpul se scurgea încet. Era fără paișpe
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
cărți. Numerotate în serie și intitulate generic Scrisori către mașina de scris, mai multe bucăți ilustrează vocația reportericească a genului de proză impus de generația ’80: „E fascinant să asculți viața. E atâta încărcătură de viață în spusele celor din preajmă (pe stradă, în autobuze, în magazine, la cozi, în fine, peste tot), încât nu-ți trebuie decât o ureche imensă și un suflet pe măsură pentru a le cuprinde. Și un ochi atoatevăzător pentru a înregistra, cu toate fascinantele ei
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit cândva, // Încât și acum/ Pe drumuri în jos/ Doar transcriere-i/ Mersul melodios.” Deseori dependentă de modele (Eminescu, Blaga, dar și Teohar Mihadaș, Nichita Stănescu
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în preajmă murmurau în ei înșiși/ ia te uită cine peste noi tronează”. Câteva pagini din Poemul care își citește cititorul (2001) sunt compuse în spiritul poeziei optzeciste, S. fiind considerat a-i aparține tocmai „pentru că recurge la acest joc al relației
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
aparte: Nu strică, pentru lămurirea subiectului nostru, să descriem un obicei al acestei vietăți. Căci nu degeaba a rostit profetul cuvintele de mai sus, folosindu‑se de o parabolă. Într‑adevăr, prepelița este un animal tare țanțoș. Ori de câte ori ochește prin preajmă un cuib al altei prepelițe, plin cu pui - tatăl fiind plecat prin miriște [după mâncare] - ea începe să imite vocea acestuia din urmă și să cheme puii. Puii, crezând că e chiar tatăl lor, dau fuga la ea. Și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stimulați în acțiunea de culegere a folclorului românesc, dar și în elaborarea de scrieri originale. Condițiile politice aspre ale regimului austriac nu autorizau desfășurarea unor acțiuni culturale legale ale românilor. În asemenea situație, societatea a fost obligată să acționeze, până în preajma primului război mondial, în condiții de clandestinitate. Viitorul istoric Teodor Ștefaniuc asigura legătura între elevii din localitate și elevii români de la liceul german din Cernăuți, precum și cu cei de la gimnaziile din Năsăud și Beiuș. După încheierea păcii și realizarea unității
SOCIETATEA LITERARA A JUNIMII STUDIOASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289761_a_291090]
-
al prozatorului salvează cartea prin alte personaje, răzvrătiți spontani, credibili, dieci isteți, oșteni credincioși și jupânese înțelepte. Și aici, prin toți porii, romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
conducere de Victor Stârcea, Iancu Zotta, Eudoxiu Hurmuzachi, Dionisie Bejan, Radu Sbiera, Vasile Gheorghiu, Grigore Nandriș, Ion Nandriș ș.a. Vicepreședinți au fost I. Calinciuc (1865-1874), Silvestru Morariu-Andrievici (1874-1879), Miron Călinescu (1880-1887), Vladimir de Repta (1889) ș.a. Societatea a dăinuit până în preajma celui de-al doilea război mondial, fiind reactivată după aproape o jumătate de secol, la Rădăuți, în 1990, când președinte de onoare desemnat Vladimir Trebici, iar președinte Mircea Irimescu. Țelul ei era răspândirea și susținerea culturii românești. Pentru strângerea fondurilor
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
cu un domn ce-i zicea Paisie. Iar boiarii, prinzând de véste, trimiseră de i-au prins și i-au omorât cu domn cu tot” - Letopisețul Cantacuzinesc), ci și în capitala Imperiului Otoman, căci turcii aveau obiceiul să cultive prin preajmă (contra unor peșcheșuri consistente) pretendenți la tron, alternative în eventualitatea unor Domni neascultători. Alexandru al II-lea Mircea a avut de înfruntat, către sfârșitul anului 1576, doi asemenea oponenți. Primul a fost, prin septembrie, un anume Oprea din Răteștii Argeșului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sabie, prinsu-i-au vii. Și prinseră și pre Hrizea spătarul viu. închinându-se boiarii la domnu-său cu slujbă curată, priimindu-i cu cinste, dăruitu-i-au foarte bine iar pre l-au spânzurat la roată cu toate soțiile sale”. Aflat prin preajmă (în povestire), Stoica Ludescu, laconic în acest rând, adaugă: „Luară-și și ei plată după faptă”. Existența văduvelor și în cazul acestor veleitari ce s-au visat Domni este neîndoielnică. Fiind, însă, cei mai mulți dintre ei, personaje care s-au ivit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dabija Vodă a fost cel care l-a înălțat în dregătorii pe grecul pripășit în Moldova 259. Voievodul, căruia îl plăcea să „bé vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal” și se milostivea de săracii din preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè niscaiva oameni săraci dvorând prin ogradă, învăța de lua câte doua, trii blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitè acelor oameni acolo în ogradă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
publicație de orientare progermană. După încheierea păcii, în ianuarie 1919, este arestat din nou, judecat și condamnat la cinci ani de închisoare, dar eliberat în decembrie. În ultimii ani se vede înconjurat de o atmosferă ostilă. A fost prezent, până în preajma morții, cu articole, nuvele și romane la câteva din cele mai răspândite periodice din epocă, dar mai cu seamă în „Adevărul literar și artistic”. Cu preocupări sociale, psihologice și, în parte, filosofice, S. desfășoară, de-a lungul întregii sale vieți
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
cu aceeași sabie cu care acesta mutilase atât de abil brațul soldatului aflat În serviciul regal. După consumarea nefericitei execuții, nahungul alergă la o fântână cu intenția de a se Îneca, dar a fost oprit de către oamenii aflați Întâmplător prin preajmă. După ce regele a fost Înștiințat de acest lucru, vinovatul a fost trimis la mine și Încredințat Îngrijirii medicale. Primisem ordine stricte să-l supraveghez și să-l Împiedic de la o eventuală sinucidere, pentru ca apoi, când se va Însănătoși, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
morga judecăților de valoare și pentru lipsa de nuanțe a discursului analitic (Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și rodnică, criticul reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața românească” (Poporanismul anacronic, 2/1926), se afirmă intenția de a defini literatura de la S. printr-o nouă semantizare
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia mitică a Nordului se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat ca o corabie naufragiată ori ancorată într-un port „și prea obosită să mai simtă chemarea mării” (De altfel). Odată cu trecerea timpului se observă că poetul glisează dinspre modelul Ahile către
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
INTRODUCERE Până în preajma acestui secol, știința a trăit iluzia mecanicistă. Orice schemă deterministă, în ultimă analiză cauzală, își găsea o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de vizită a ortodoxismului literar. Unele poezii par comentarii la desenele cu care Demian a ilustrat paginile „Gândirii”, într-un loc se arată Domnul „înconjurat de îngeri albi”, altundeva îngerul strălucește la porți, mai încolo un înger culege snopi, în preajmă zboară „îngerul luminător”. Este evident că aici se află o iconografie convențională, chipurile sunt simple măști, împlinind o funcție. V. a îmbrăcat în veșminte îngerești figuri profane, din viața cotidiană, reducând suavele ființe aripate la rostul de element decorativ. Există
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
slave balcanice mult mai substanțiale și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
a rușilor, care considerau că Guvernul Imperial s-a arătat destul de „generos”, Dobrogea și Delta Dunării compensând „cu prisos” cesiunea sudului Basarabiei. Totuși, ca urmare a insistențelor celorlalți colegi, reprezentanții Rusiei consimt a prelungi frontiera statului român de la Rahova până În preajma Silistrei și de aici până la Mangalia inclusiv, Insula Șerpilor fiind și ea concedată României. De altfel, problema delimitării graniței de sud a Dobrogei avea să fie Încredințată unei comisii europene teritoriale și va constitui subiectul unor serioase divergențe Între oficialitățile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cu însușirea unor reguli simple cum ar fi: • nu alerga cu mingea in mana ! • nu împinge sau lovi adversarul! • adversarul este oponent de joc si nu este dușman! • repune mingea de joc din afara terenului! • pasează cat mai mult pana in preajma coșului! Metodele de lucru pentru aceasta vârsta sunt demonstrația si exersarea. Procedeele de lucru sunt: • structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; • însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Statutului cenzurii <ref id="113"> 113 Idem, nr. 16, 27 aprilie 1913. </ref>. În concluzie, ținem să menționăm că prudența demonstrată de Carol I În raport cu Imperiul rus nu l-a Împiedicat să dispună oamenilor politici care i-au stat În preajmă să acorde sprijin tacit cauzei naționale a românilor basarabeni.
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]