1,913 matches
-
cântă ei cântă În acest comportament există o singură limită, impusă de natura realității exprimate de verb. În funcție de această perspectivă și, legat de ea, de posibilitatea (în condițiile unui enunț logic, la nivelul limbii literare) raportării realității exprimate de verbul predicat la realitatea exprimată de subiect (substantiv etc.) sau numai reprezentată de acesta (când este un pronume), trebuie distinse două tipuri de verbe personale: - verbe tripersonale - verbe unipersonale Verbele tripersonale se caracterizează prin realizarea integrală a conținutului categorial al persoanei; dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intranzitive, caracterizate printr-un singur „gol” în planul lor semantic, o singură valență sintactică (S. Stati), satisfăcută prin asumarea funcției de subiect - complinire semantico-sintactică obligatorie - de către un nume/pronume sau o propoziție, Maria a plecat. Maria: subiect gramatical a plecat: predicat Sunt alcătuite din trei termeni sintagmele generate de verbe tranzitive, caracterizate prin două „goluri” în planul lor semantic, două valențe sintactice, satisfăcute prin asumarea funcțiilor de subiect și complement direct - compliniri semantico-sintactice obligatorii - de către nume/pronume sau propoziții, distincte prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două „goluri” în planul lor semantic, două valențe sintactice, satisfăcute prin asumarea funcțiilor de subiect și complement direct - compliniri semantico-sintactice obligatorii - de către nume/pronume sau propoziții, distincte prin planul lor semantic: Copiii au descoperit drumul. Copiii: subiect gramatical au descoperit: predicat drumul: complement direct Observații: Termenul subiect poate rămâne (și rămâne cel mai adesea) neexprimat (subiect subînțeles sau subiect inclus): „Puse-o floare atunci în arcu-i, / Mă lovi cu ea în piept. Și de-atunci în orice noapte / Plâng pe patul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticală 15. Pentru verbele din prima clasă, sintagma diatezei dinamice este alcătuită din trei termeni reprezentând două unități autonome lexicale și sintactice: una, reprezentată de verb, precedat de pronumele reflexiv se și a doua - pronumele (substantivul)-subiect, când verbul este predicat: Andra s-a întristat. șsubiectț șpredicatț Verbele din cea de-a doua clasă dezvoltă sensul de diateză dinamică în sintagme formate din patru termeni, reprezentând trei unități autonome lexical și sintactic: se + verb, precedat de un substantiv (pronume) și urmat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În desfășurarea predicației, copulele lexico-gramaticale își actualizează propriul plan semantic, împlinit prin relația de complementaritate cu un nume (devine, pare + profesor) și împreună cu care actualizează planul semantic al termenului-subiect: Tânărul acela pare/devine profesor. Predicatul analitic se poate dezvolta ca: • predicat simplu: „Eu sunt luceafărul de sus / Iar tu să-mi fii mireasă.” (M. Eminescu) • predicat dezvoltat, întemeiat pe reluarea aceluiași verb copulativ, printr-o relație de coordonare copulativă, pentru a se introduce în planul semantic al predicației dimensiuni aspectuale și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) • predicat dezvoltat, întemeiat pe reluarea aceluiași verb copulativ, printr-o relație de coordonare copulativă, pentru a se introduce în planul semantic al predicației dimensiuni aspectuale și modale: El a fost de la început și este și astăzi un om cinstit. • predicat multiplu; în structura lui intră două sau mai multe verbe copulative diferite: Numai cine a fost și a rămas om cinstit poate privi lumea cu ochii deschiși. Când verbul copulativ intră în raport de complementaritate cu un nume predicativ cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impersonale 2. verbe tranzitive - verbe intranzitive Verbe personale - verbe impersonaletc "Verbe personale - verbe impersonale" De apartenența verbului la una din cele două categorii depinde dezvoltarea câmpului semantico-sintactic central, descris de nucleul predicațional, întemeiat pe relația predicat subiect. Verbele personale devin predicate în desfășurarea predicației, prin intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume, propoziție etc.), devenit(ă) subiect - expresie sintactică a cauzei/originii dimensiunii „procesuale”, proprie conținutului semantic al verbului, prin care se satisface valența lui liberă, obligatorie: a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici! Să plecăm unde vor fi mai puțini ticăloși. - este predicat în propoziții atributive, păstrându-și conținutul său semantic modal: Caut un loc în care să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții independente sau care nu ocupă poziția termenului subordonat: Să plecăm imediat de aici! Să plecăm unde vor fi mai puțini ticăloși. - este predicat în propoziții atributive, păstrându-și conținutul său semantic modal: Caut un loc în care să nu ajungă nici un ticălos. În afara acestor categorii de enunțuri, conjuncția să îndeplinește concomitent un dublu rol: (a) morfem de conjunctiv, în sistemul morfologic și (b
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a II-a, 1966, vol.I, p. 318; vol.II, p. 97). Poziția rămâne în esență aceeași și în noua ediție a Gramaticii Academiei (2005), integrată doar în perspectiva înțelegerii diferite a predicației. Adverbe precum poiate,firește,negreșit etc. sunt predicate în condițiile prezenței conjuncției că/să ( Negreșit că va pleca.), cu două deosebiri: sunt predicate adverbiale (vol.I, p.594, vol.II, pp.249-251), anulându-se, în felul acesta distincția predicat verbal/predicat nominal,din edițiile precedente; au în același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte.” (M. Eminescu) • verbe (expresii) de mod: „Nu-mi trebuie flamuri / Nu voi sicriu bogat.” (M. Eminescu) Cu structură analitică, predicatul descriptiv fixează sau dezvăluie identitatea subiectului gramatical ca: • predicat de identificare: „În faptă lumea-i visul sufletului nostru.” (M. Eminescu) „Tu ești o undă, eu sunt o zare / Eu sunt un țărm, tu ești o mare, Tu ești o noapte, eu sunt o stea, / Iubita mea.” (M. Eminescu) • atribuie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) • construcții gerunziale absolute: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente, din perspectiva realității extralingvistice, a sferei semantice a subiectului, reluarea lui are dezvoltarea unui subiect multiplu cu structură analitică: „Când îi privești împiedecați în fier, / Par, el de bronz, și vitele-i de piatră.” (T. Arghezi) NUCLEUL PREDICAȚIONALTC "NUCLEUL PREDICA}IONAL" Rezultat al desfășurării predicației, predicatul și subiectul se constituie, prin relația de interdependență în care se află înscrise și în care își au originea ca funcții sintactice principale, în nucleu predicațional, condiție fundamentală și marcă distinctivă a identității propoziționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principale" Specificul constituirii planului semantic al nucleului predicațional precum și sfera semantică a termenilor implicați în desfășurarea predicației determină modalitățile de exprimare a relației de interdependență și de marcare a celor două funcții sintactice: predicatul și subiectul. Nucleul predicațional monomembrutc "Nucleul predica]ional monomembru" Relația de interdependență este implicită în planul semantic al verbului (locuțiunii verbale) sau expresiei impersonale. Identitatea de predicat a verbului (locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența morfemului de timp-mod este consecință și indiciu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența morfemului de timp-mod este consecință și indiciu al dezvoltării funcției de predicat: „Îmi vine să râd fără sens / Și-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional bimembrutc "Nucleul predica]ional bimembru" Manifestarea relației de interdependență variază în funcție de subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modificată semantic, prin introducerea unei perspective analitice, a subiectului inclus; • de dublă dependență, caracterizând analitic - ca un complement predicativ - sfera semantică a subiectului inclus, în circumstanța desfășurării acțiunii verbale. Această poziție sintactică face compatibilă prezența acestor pronume cu situarea verbului predicat la orice persoană gramaticală: „- Măi! al dracului venetic și ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și spărieți.” (I. Creangă), „În sfârșit, vă aduceți toți aminte, adăugă adresându-se de-a dreptul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nouă”, proprie predicatului: „Iar cerul este tatăl meu / Și mumă-mea e marea.” (M. Eminescu) „Casă de oameni de treabă se cheamă asta?” (I. Creangă) „O durere totdeauna mi-a fost / singurătatea ta ascunsă.” (L. Blaga) Nucleul predicațional complextc "Nucleul predica]ional complex" În organizarea enunțurilor cu dezvoltare propozițională complexă, în planul expresiei, cele două sensuri de dependență nu mai manifestă același grad de reciprocitate ca în structura nucleului predicațional primar. Predomină un sens al dependenței, dinspre subiect sau dinspre predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai ai o considerație... Iat-o.” (M. Eminescu) „Pământ rebel, iată copiii tăi! ” (M.Eminescu) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, limita exterioară fixată de complementul direct desfășurării acțiunii verbului (cu punct de plecare în subiect, când verbul este predicat), descrisă de conținutul lexical al termenului (grupului de termeni prin care se realizează, introduce două coordonate, reprezentând conținutul său funcțional): • a obiectului pasiv, cu existență anterioară desfășurării acțiunii verbului: „Mi-am împlântat lopata, tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al acțiunii verbale este sintactic complement de agent • obiectul „pasiv” al acțiunii verbale este sintactic subiect, funcție pe care i-o impune și asigură intrarea în relație de interdependență cu verbul-predicat: (agent-„activ”) acțiune (obiect „pasiv”) El a tradus poemul $predicat$$ $subiect gram.$$ sens activ $compl. gram. - direct$$ de el a fost tradus Poemul. $compl. gram. - de agent$$ sens pasiv $subiect gramatical$$ $subiect gram.$$ $complement gram. - direct$$ - de agent$$ El a tradus poemul. - construcție activă Poemul a fost tradus de el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gheorghe.” (M. Preda, M. Sg., I, 15), „... Caracterul simbolurilor, utilizate ritual, e de a fi necesitate.” (G. Călinescu, U.P., 236) Când atributul are dezvoltare propozițională, predicatul atributivei se acordă cu regentul în gen, număr și persoană, dacă acesta e predicat nominal, în număr și persoană, dacă e predicat verbal: „Nu mai merge... să fiu prieten cu bărbatu-tău, care nu-i om de felul meu, numai ca să te poci vedea mai des! Ți-e drag să trăiești cu un om
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simbolurilor, utilizate ritual, e de a fi necesitate.” (G. Călinescu, U.P., 236) Când atributul are dezvoltare propozițională, predicatul atributivei se acordă cu regentul în gen, număr și persoană, dacă acesta e predicat nominal, în număr și persoană, dacă e predicat verbal: „Nu mai merge... să fiu prieten cu bărbatu-tău, care nu-i om de felul meu, numai ca să te poci vedea mai des! Ți-e drag să trăiești cu un om care se poartă cu tine ca un câine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este nume predicativ, asemeni pronumelui personal el, întărit de adjectivul de întărire însuși, participând astfel la construirea predicatului împreună cu verbul copulativ rămâne. În modul acesta, prin intermediul termenului-bază, termenul secund este purtătorul tuturor funcțiilor sintactice, cu dezvoltare infrapropozițională sau propozițională 60: • predicat; termenul secund funcționează ca predicat verbal: „Și o pus părintele pravilă și o zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce a învățat peste săptămână.” (I. Creangă, 4
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. 1.4. Premise religioase și biblice ale artei creștine După coborârea Duhului Sfânt, apostolii au început să predice slujindu‑se deopotrivă de cuvânt și de imagine. Așadar creștinismul a apărut ca o religie a cuvântului și a imaginii în egală măsură. Prima comunitate de creștini era constituită din evreii de la Ierusalim care erau mai ostili imaginilor: a doua
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. 1.4. Premise religioase și biblice ale artei creștine După coborârea Duhului Sfânt, apostolii au început să predice slujindu‑se deopotrivă de cuvânt și de imagine. Așadar creștinismul a apărut ca o religie a cuvântului și a imaginii în egală măsură. Prima comunitate de creștini era constituită din evreii de la Ierusalim care erau mai ostili imaginilor: a doua
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pâinea și cuțitul aproape în toate domeniile, inclusiv în presă. Desigur însă că tot acest arsenal de prejudecăți (misoginism) și de discriminări (sexism) nu poate exista decât dacă mai ales femeile, dar și bărbații care mai și practică, nu doar predică valorile democrației, nu i se opun public. Revista 22, 793, 17 mai 2005 Alungarea din Sfântul lăcaș creștin Mă feresc să scriu despre propriile experiențe dureroase ascunzându-mă, ca tot intelectualul din zona științelor sociale și politice, în dosul teoriilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]