2,149 matches
-
perechi, unele sînt nepreferate și mai puțin frecvente, adesea fiind produse după o întîrziere și precedate de momente de ezitare. Această noțiune, "organizare preferențială", este marcată de o anumită ambiguitate, legată în parte de cuvîntul preferențial, care poate evoca o predispoziție psihologică. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, conceptul "pereche adiacentă" poate funcționa ca mijloc de verificare a coerenței structurale și de conținut în cazul discursului conversațional, avînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dispozițiile oficiale, în vreme ce reportajele și foiletoanele sugerează apropieri de stilul beletristic. Prin urmare, sub raportul conținutului, articolele din periodice și ziare sînt foarte variate și, de aceea, limba publicisticii este foarte diversificată, avînd datoria de a urma tendințele, posibilitățile și predispozițiile momentului în folosirea mijloacelor, dar realizînd și un procent înalt de inovații pentru a reprezenta puncte de atracție pentru cititori. Informarea prin presă nu se face într-o manieră neutră, fiindcă, pe de o parte, se realizează printr-o selecție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Poveștile de viață ale trăsniților de azi (Sorin Stoica) și supraviețuirile monstruoase sau bonome din postcomunism ale „oamenilor noi“ din subterana ceaușistă (Petru Cimpoeșu, Dan Lungu) nu pot fi regăsite în scrierile lui Teodorovici aproape niciodată. Scriitorul nu are o predispoziție anume pentru pitoresc, chiar dacă dispune de un umor veritabil - fie el „nebun“ sau „amar“, cum l-au numit criticii (uneori chiar în interiorul aceleiași propoziții!). Proza lui Teodorovici nu ajunge să descrie cazuri sociale ori morale din unghiul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
se produce mai degrabă prin înlocuirea generațiilor vârstnice cu cele mai tinere, decât prin modificarea valorilor pe care le împărtășesc indivizii. Se impune realizarea unei delimitări conceptuale între valori și atitudini. Fishbein și Ajzen (1975) definesc atitudinea ca pe o "predispoziție învățată de a răspunde într-un mod consistent, favorabil sau defavorabil, cu privire la un anumit obiect" (pag.6). Diferențele dintre atitudini și valori pot fi surprinse atunci când ne oprim asupra câtorva dimensiuni: gradul de generalitate, stabilitatea în timp, locul în structura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
poate să apară ca urmare a unei reacții la o situație specifică, situație care generează la nivel individual o anumită atitudine. Sau o atitudine similară poate să nu declanșeze nici un comportament într-un context diferit. Atitudinea față de obiect generează o predispoziție comportamentală, care se transpune în comportament în funcție de context. Figura 1.1. Relația valori atitudini comportament (adăpata după Fishbein, Ajzen, 1975, p. 14) Conform Figura 1.1, care surprinde relația dintre valori / credințe religioase atitudini și comportamente, o valoare de tipul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
adăpata după Fishbein, Ajzen, 1975, p. 14) Conform Figura 1.1, care surprinde relația dintre valori / credințe religioase atitudini și comportamente, o valoare de tipul credinței religioase poate să genereze o anumita atitudine care la rândul său să creeze anumite predispoziții comportamentale, ce se pot transpune în comportamente deschise în funcție de context. Pentru exemplificare putem considera o credință de tip religios, în forțe supranaturale, care va genera o atitudine favorabilă față de obiectele din sfera cultului religios. Astfel, cei care sunt credincioși vor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol își propune nu doar investigarea dimensiunilor manifestărilor externe ale religiozității în România, ci și să identifice factorii care favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nevoie să existe o serie de factori care să favorizeze practica religioasă. Printre aceștia enumeram socializarea religioasă, vârsta, poziția în structura socială, educația sau sexul. Această secțiune își propune să identifice factorii care joacă un rol determinat în trecerea de la predispoziție comportamentală la comportament efectiv. Am luat în considerare atât practica religioasă privată, cât și pe cea publică și am încercat să văd dacă schimbările sociale produse de tranziție au avut efect asupra frecventării bisericii. În contextul unei societăți în schimbare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
condiționate monogenic, tumorile primare sunt multiple și multifocale. De regulă, neoplaziile ereditare comune sunt monogenice. Există sindroame ereditare asociate cu risc crescut de apariție a neoplaziei. Astfel sunt maladiile monogenice cu transmitere autozomal-recesivă, care se caracterizează prin fragilitate cromozomală și predispoziție la dezvoltarea unor neoplazii: sindromul Bloom, ataxia-telangiectazia, anemia Fanconi, Xeroderma pigmentosum. În cazul acestor maladii nu se moștenește riscul dezvoltării unei anumite forme de neoplazie, ci predispoziția la neoplazie, adică susceptibilitatea. Gena ataxieitelangiectaziei, desemnată gena ATM (de la Ataxia-Telangiectasia Mutated) a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt maladiile monogenice cu transmitere autozomal-recesivă, care se caracterizează prin fragilitate cromozomală și predispoziție la dezvoltarea unor neoplazii: sindromul Bloom, ataxia-telangiectazia, anemia Fanconi, Xeroderma pigmentosum. În cazul acestor maladii nu se moștenește riscul dezvoltării unei anumite forme de neoplazie, ci predispoziția la neoplazie, adică susceptibilitatea. Gena ataxieitelangiectaziei, desemnată gena ATM (de la Ataxia-Telangiectasia Mutated) a fost descoperită recent. Mutația genei în condiție homozigotă determină apariția tumorii, dar două dintre trăsăturile Cap. 17. Introducere în Oncogenetică și Oncogenomică 290 malignității (predispoziția la neoplazii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazie, ci predispoziția la neoplazie, adică susceptibilitatea. Gena ataxieitelangiectaziei, desemnată gena ATM (de la Ataxia-Telangiectasia Mutated) a fost descoperită recent. Mutația genei în condiție homozigotă determină apariția tumorii, dar două dintre trăsăturile Cap. 17. Introducere în Oncogenetică și Oncogenomică 290 malignității (predispoziția la neoplazii și sensibilitatea la radiații ionizante) apar și la heterozigoți (purtători). Persoanele purtătoare au un risc de a face neoplazii de 3-4 ori mai mare față de populația generală, iar femeile heterozigote au o probabilitate de 3 ori mai mare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de oase, de creier și la leucemii. Descoperirea a reprezentat prima consemnare a transmiterii ereditare a unei gene implicată în inducerea altor tipuri de neoplazii, printr-un screening populațional al susceptibilității la neoplazii. Purtătorii (indivizii heterozigoți) mutațiilor genei p53 prezintă predispoziție pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de neoplazie caracteristice sindromului Li-Fraumeni (fig. 20.3). Gena p53 se transmite autozomal dominant, așa cum rezultă din pedigree-ul prezentat în figura 20.4. Deosebit de interesantă apare relația de reglare reciprocă între gena p53 și gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și accentuează starea de instabilitate genomică caracteristică transformării maligne. Mutațiile punctiforme și delețiile genei p53 au fost identificate în neoplazii umane de colon, esofag, ficat, plămân, sân, vezică urinară etc., iar mutațiile acestei gene în linia germinală stau la baza predispoziției la sindromul Li-Fraumeni. Mutațiile de substituție ale genei p53 determină o creștere remarcabilă a duratei medii funcționale a proteinei P53 mutante, având drept consecință acumularea sa intracelulară în cantități mari, anormale, care condiționează potențialul evoluției maligne a celulei. Mutațiile genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazia ereditară de sân și ovar, sindromul Li-Fraumeni. Prototipul acestora este retinoblastomul. Mutația ereditară, transmisă pe linia germinală, nu este însă suficientă pentru instalarea condiției oncogenice. Ea conferă numai susceptibilitatea la neoplazie pentru individul purtător. Pentru desăvârșirea expresiei stării maligne, predispoziția trebuie să se asocieze cu un eveniment de mutație somatică (cea de a doua lovitură din modelul Knudson) care apare într-o manieră stohastică. Capitolul 21 RETINOBLASTOMUL ȘI MODELUL KNUDSON, AL „DUBLEI LOVITURI”. PARADIGMELE ONCOGENETICII MODERNE Retinoblastomul - malignitate retiniană a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în replicare. Genele h msh2 (2p 16), hmlh (3p 21-23), hpms1 (2q 31-33) și hpms2 (7p 22) aparțin MRS și cosegregă familial cu microsateliții strâns lincați lor. Mutațiile acestor gene în condiție heterozigotă în linia germinală, condiționează transmiterea dominantă a predispoziției la sindromul Lynch I. În celulele tumorale, ambele copii ale genelor MRS sunt defecte, dar în celulele normale ale pacienților neoplazici, structura genetică pentru sistemul MRS este heterozigotă, adică prezintă una dintre copiile genei MRS normală și cea de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prevalent (Auerbach și colab., 1998). Ataxia telangiectazia (McKusick 208900) este o condiție patologică variabilă, pleiotropică ca expresie genică, manifestată prin ataxie cerebelară, malformații osoase și renale, defecte de sistem imunitar, telangiectazii ale conjunctivei (fig. 22.2), sensibilitate extremă la radiații, predispoziție la tumori determinată de mutații în gena ATM, localizată 11q23. În celulele metafazice s-au descris translocații reciproce preferențiale între cromozomii 7 și 14 cu puncte de rupere în 7p14, 7q14, 7q11 și 14q32. Gena ATM autozomal recesivă are 66
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
23.4 sunt ilustrate diferite translocații cromozomale și relația punctelor de rupere cromozomală cu locii genici pentru diferite protooncogene. Cromozomul 1 este frecvent implicat în diferite rearanjamente cromozomale din oncogeneza umană, generând markeri cromozomali specifici unor tumori solide. Se remarcă predispoziția regiunii pericentromerice bogată în heterocromatină la o asemenea instabilitate structurală. Formarea cromozomilor markeri este facilitată de existența în structura cromozomilor umani a unor situsuri de fragilitate cromozomală care reprezintă markeri comuni ce pot fi utilizați în analize cariotipice obișnuite. Aceștia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vivo. Aceste date sprijină afirmația că Bcl-2 din limfoamele foliculare își exercită efectul său oncogenic prin inhibiția apoptozei, într-o populație celulară destinată să moară. Aceasta determină expansiunea secundară a celulelor care, deși pot fi nemaligne în sine, prezintă o predispoziție crescută la evenimente transformatoare ulterioare, cum ar fi, de exemplu, activarea c-myc. În consecință, sunt necesare mai multe semnale pentru a stimula proliferarea malignă, de exemplu, o oncoproteină și un factor de creștere/supraviețuire. Există două răspunsuri alternative la expresia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Astfel, în țările industrializate în care s-a realizat un screening riguros al persoanelor predispuse la boală, s-a constatat că una din zece femei este victima unei astfel de condiții patologice. Studiile demonstrează existența unui potențial de transmitere a predispoziției la malignitate, determinat de una sau mai multe gene care au o penetranță semnificativă. În funcție de numărul cazurilor existente în familie, au fost descrise forme familiale și forme sporadice de cancer de sân. Neoplazia de sân cu caracter familial se dezvoltă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și 18q) și de amplificarea unor protooncogene (exemplu c-myc și c-erb B2) (Slamon și colab., 1987). Cotinuarea analizelor de linkage în familii în care există cel puțin un proband cu neoplazie mamară a confirmat existența unei alte gene implicată în predispoziția genetică pentru această afecțiune (Stratton și colab., 1994). Ulterior, această genă a fost cartată în regiunea 13q12-13 și a fost denumită brca2 (fig. 26.1) de către Wooster și colaboratorii (1994). Susceptibilitatea pentru cancerul de sân nu poate fi limitată doar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care trunchiază secvența genică localizată 5’ față de acest domeniu, cresc mai ales riscul de neoplazie ovariană, pe când mutațiile cu localizare 3’ față de acesta, conferă un risc mult mai redus pentru neoplazia ovariană. Studiile realizate până în prezent arată că la bărbați, predispoziția genetică pentru neoplaziile de sân este mult mai heterogenă. Într-un studiu efectuat pe 54 de bărbați cu neoplazie de sân din SUA, au fost detectate două mutații în gena brca2 și niciuna în brca1. Rezultatele sugerează că numai o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
riscul neoplaziei la bărbații purtători ai mutației brca2. Într-o familie cu neoplazie de sân la bărbat, alături de mutația brca2, a fost detectată și duplicația constituțională a unei regiuni din cromozomul 9 (9p23-24) care s-a constatat că segregă cu predispoziția la neoplazie. S-a dedus că în regiunea 9p23 există o genă modificatoare a riscului de neoplazie. Unele studii arată că polimorfismul de tip număr variabil de repetiții în tandem (VNTR) din gena Hras I poate fi considerat un marker
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazie. S-a dedus că în regiunea 9p23 există o genă modificatoare a riscului de neoplazie. Unele studii arată că polimorfismul de tip număr variabil de repetiții în tandem (VNTR) din gena Hras I poate fi considerat un marker al predispoziției genetice pentru multe tipuri de neoplazie. Se presupune că alelele rare ale Hras I ar putea modifica riscul de neoplazie la purtătorii de mutații în genele brca. Purtătoarele uneia dintre aceste alelele rare prezintă un risc dublu de a face
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un risc crescut pentru un debut timpuriu al neoplaziei de sân. Mutațiile germinale în pten/mmac1 (cromozomul 10q) apar în multe familii în care există persoane cu boala Cowden. Cu toate acestea gena pten nu poate acționa ca genă a predispoziției la neoplazie de sân, în afara contextului bolii Cowden (Liaw și colab., 1997). Mutațiile în gena ataxiei telangiectaziei, desemnată atm, par a modifica modest riscul de apariție a neoplaziei de sân. Alte gene care au fost propuse ca având valoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
BIR, care este degradat rapid. Semnificația fiziologică a clivajului determinat de caspaze nu este încă complet elucidată (Liston, 2003). 30.3.3. ROLUL IAP ÎN CANCEROGENEZĂ Principalii factori de risc pentru apariția proliferărilor maligne sunt factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă un background favorabil pentru transformarea celulelor normale în celule tumorale prin intermediul alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular, dintre care alterarea apoptozei poate juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]