3,246 matches
-
de ce, citind Visările unui hoinar singuratic, ajungi să prețuiești simplitatea pregnantă a inscripției de pe mormântul lui Rousseau de la Ermenonville (de unde avea să fie dus la Pantheon): Aici odihnește omul Naturii". Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic. Traducere de Mihai Șora, Prefață de Vera Călin. Colecția Proiectul iluminist, coordonată de Mircea Martin. Editura Paralela 45, București, 2002. Epistole, didahii, ode... Suntem avertizați chiar de autori că avem de-a face cu o istorie literară - nici disciplină teologică în sens dogmatic, nici istorie
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
ochiul expert, o provocare. Sonetele, atîta vreme lăsate în umbră de faima poemelor ample se vădesc, la o lectură atentă, mai interesante și mai actuale, decît au fost îndeobște considerate. Camões și Eminescu, studiu de Mircea Eliade și antologie poetică, prefață de José Augusto Seabra, Editura Libra, București, 2000, 224 pag., f.p.
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
deschingată de opreliștile unei cenzuri îndobitocitoare, chiar dacă ne aflăm în Republica idioților aflată permanent sub zodia unei metafizici și idealizări a miturilor, în parte balsam pentru durerile trecerii și devenirii în nimic, dar într-un plan superior - un fals abominabil. Prefață în: Mihai Mocanu - Republica idioților, Editura TipoMoldova, Iași, 2005. PS. La 31 august 2005, materialul a apărut în pagina culturală a ziarului „24 Ore”Iași.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor. Un indiciu al înclinațiilor literare ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative, Nacazul (1767), care conținea o pledoarie în favoarea monarhului luminat, reprezentat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Tradusă după intermediarul
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
lirica de dragoste, incluse în colecții prestigioase ale editurilor bulgare. Prima culegere din literatura română propusă spre publicare în 1988 - lirică a poeților tineri, de la Nichita Stănescu până la Mircea Dinescu și Matei Vișniec - i-a fost oprită de cenzură. A prefațat transpuneri în bulgară din Panait Istrati, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Laurențiu Fulga, Grigore Vieru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Dinescu. A tradus peste patruzeci de piese pentru teatrele din Bulgaria, dramaturgii selectați fiind I. L. Caragiale
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
iar din 1991 la „Literatorul”. Din 1983 conduce revista „Caiete critice”, al cărei director ajunge în 1990. Debutează editorial cu Proza lui Eminescu, apărută în 1964. A îngrijit ediții din opera lui Mihai Eminescu, E. Lovinescu, Mircea Eliade ș.a., a prefațat numeroase ediții din scrierile lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, ale Constanței Buzea, ale lui Nicolae Baltag ș.a. A fost distins de cinci ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor, i s-a decernat Premiul
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ample despre autori contemporani sau despre clasici, prefețe, texte evocatoare, omagiale ori comemorative, meditații ori glosări pe subiecte culturale, morale etc.). Publică, în aceeași perioadă, cărți de convorbiri (cu Petru Dumitriu în 1994, cu Aurora Cornu în 1998), întocmește și prefațează volume antologice de texte confesive ale unor mari personalități ale culturii române: G. Călinescu, Fals jurnal (1999), Tudor Vianu, Cunoașterea de sine (1997). Un proiect mai vechi, proiect ambițios, realizat cu răbdare de-a lungul anilor, este masivul studiu Ficțiunea
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
lui Isus; ereticii îl preced pe Satan - praecursores uere draconis eius qui per huiusmodi phantasiam abscedere faciet in caudo tertiam partem stellarum et deiciet eas in terram (Apoc. 12,4). Drept urmare, magia/pseudotaumaturgia constituie un semn eshatologic major. Acțiunea ereticilor „prefațează” sfârșitul lumii și venirea Anticristului, întrucât ei împlinesc deja, ca și acesta, false minuni care pervertesc și amăgesc pe credincioși. Pseudotaumaturgia este dublată de pseudoprofeție (vezi mai ales cartea a II‑a, 32, 3‑5). Nu este nevoie să insistăm
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cartea lui Daniel din canonul Profeților tocmai pentru că vorbea de venirea lui Cristos, de judecata și de pedeapsa iudeilor înșiși, ca unii care nu au crezut în caracterul mesianic al lui Isus. Miza proiectului său este foarte clar descrisă în „Prefața” comentariului: „Nebunia și îndrăzneala iudeilor ne silesc să‑i lăsăm deoparte, pentru moment, pe ceilalți profeți, să arătăm așa cum sunt și să lămurim prezicerile lui Daniel. Căci îndrăzneala lor a crescut într‑atât, încât îl exclud din rândul profeților și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1924, vol. 8, col. 940. . Ibidem, col. 941. Cf. Praef. In Par. Juxta LXX, PL 29, col. 404; Praef. Quaest. In Gen., PL 23, col. 936. . Ibidem, col. 941. Cf. Epistola 57, 7, precum și Prefață la Paralipomena, PL 28, coll. 1325‑1326. . Tu autem describe ea tripliciter in consilio et scientia, ut respondeas uerba ueritatis his qui proponunt tibi. . Legătura între cele două pasaje a fost făcută de A. Penna, Principi e carattere dell’esegesi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
într-un act - de conștiință - și cinci tablouri - diferit colorate având «roluri mici, interpreți mari»”. „Interpreții” sunt Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Costanța Buzea, Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Ileana Mălăncioiu, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu și Nina Cassian. Prefațând cartea, Gheorghe Tomozei crede că autorul ei „vizează o poezie în Lucrare, ferment de mișcări cosmice, o poezie nemăsluită, cu versuri rezistente în timp”. Matematician cu ambiții poetice, S. face trimiteri frecvente spre domeniul predilect: „O, matematică, tu, expresia esteticului
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
unde schițează o istorie a poeziei, după Edgar Quinet, îi apar versuri tălmăcite din poetul ceh K. J. Erben. Dar S. e și un asiduu susținător al literaturii autohtone. Supraveghează apariția unor opere ale lui D. Bolintineanu și Dimitrie Cantemir, prefațează scrieri aparținând lui Gr. H. Grandea, Dimitrie Petrino, Carol Scrob. Stăruind asupra unui manuscris rămas de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion Budai-Deleanu, el are revelația unei opere remarcabile, Țiganiada, despre care vorbește, pe larg, într-o conferință
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
apare în 1982, simultan cu ediția Teodor Scorțescu, Concina prădată. Este prezent cu articole și studii în volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000) ș.a. Prefațează volume din scrierile lui Ion Agârbiceanu, George Bacovia, I. Peltz, Liviu Rebreanu și îngrijește ediții din operele lui Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Streinul ș.a. De asemenea, coordonează colecția „Biografia unei capodopere” de la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Pe lângă
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
118. Opinia lui Dan Cernovodeanu în Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 23. Vezi Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 296. 24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva, col. BPT, 1984, p. 103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec căruia Radu Șerban i-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Sucevei” LII, 1976, nr. 5-6, p. 338-359. Despre recăsătorirea văduvelor în secolul al XVIII-lea în două provincii din Franța, vezi François Lebrum, A vida conjugal no Antigo Regime, traducere în limba portugheză de M. Carolina Queirogo Ramos N., prefață de Fernando de Souso, Lisabona, [f.a.], p. 54-60. 205. Pravila ritorului Lucaci accepta a doua căsătorie, întrucât vorbea despre eventualitatea unor legături incestuoase între noul soț (tată-adoptiv) și o fiică a soției din prima căsătorie: „Iarră ce e de pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, ediție de I. Oprișan, Editura Saeculum I.O., București, 2001, pp. 125, 185). 436. Artur Gorovei, op. cit., p. 253. 437. Vezi Snoava populară românească, ediție critică de Sabina-Cornelia Stroescu, prefață de Mihai Alexandru Canciovici, volum nenumerotat, Editura Minerva, București, 1984; vol.II, Editura Minerva, București, 1986, p. 226 („Prohod minunat”: „Murind un țăran avut, femeia acestuia frumușică și tânără chemă pe preotul local care era văduv...”); vol. III, Editura Minerva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
227. 444. Ibidem. 445. Balade populare românești (Cântece bătrânești), antologie, prefață, glosar și bibliografie de Al. I. Amzulescu, Editura Minerva, București, 1988, p. 186. 446. Flori alese din poezia populară, vol. I: Poezia lirică, ediție îngrijită de Ioan Șerb și prefațată de Mihai Pop, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 107. 447. Balade populare românești, ed. cit., p. 186. 448. Op. cit., p. 187. 449. Miorița. Meșterul Manole. Balade populare românești, antologie de Constantin Mohanu, Editura Minerva, București, p. 49. 450. Op. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1983, p. 94. 463. Monica Brătulescu, în antologia citată (prefață). 464. Monica Brătulescu, op. cit., p. 41. 465. Ibidem, pp. 42-43. 466. Ibidem, pp. 44-45. 467. Petru Caraman, op. cit., p. 95. 468. Ibidem, p. 97
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tratat de psihologie morală Ediția a IIIa Revăzută și adăugită CUPRINS Prefață la ediția a III-a. Introducere la ediția I-a. 1. Psyché și éthos. 2. Domeniul psihologiei morale. 3. Principiile psihologiei morale. 4. Înțelesul umanului ( Semnificația valorică a persoanei și a viețiiă 5. Temele existenței. 6. Existența ca problemă. 7
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și recompensaă. 28. Psihologia regretului. 29. Căderea ființei umane (Patologia psiho-moralăă. 30. Restaurarea ființei morale (Psihoterapia moralăă. 31. Împlinire și eșec. 32. Încheierea existenței. 33. Semnificația destinului. 34. Judecata de Apoi. 35. Umanismul ca doctrină psiho-morală. Bibliografie selectivă. Index tematic. PREFAȚĂ la ediția a III-a Interesul de care s-au bucurat edițiile anterioare ca și rapida lor epuizare odată cu cererea crescută pentru lucrare m-au determinat să elaborez o nouă ediție. Prezenta versiune a Tratatului de Psihologie morală deși urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
distingem două forme de conștiință morală: - morala Încurajatoare, sau morala binelui; - morala severă, sau morala datoriei. c. Voințele morale Actele de voință morală se disting de oricare alte forme, prin faptul că ele sunt duble volițiuni. Orice volițiune morală este prefațată de o volițiune primitivă, al cărei conținut psihologic Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și pusă din nou În deliberarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a autoarei își extrag substanța prozele din volumele În Europa! În Europa! și Diaspora, rădăcinile mele, ambele editate în 1993. Romanul Tată, sîntem lunateci (1991) a fost elaborat, de asemenea, în exil. După 1989 S. traduce în limba română și prefațează mai mulți scriitori olandezi. A semnat și Monica Săvulescu. Cu Tulburi, apele Crasnei... S. lansează câteva tipologii desprinse din mediul copilăriei și adolescenței petrecute la Șimleu Silvaniei, ușor de regăsit și în scrierile ulterioare. Povestirea Una-alta impune un personaj
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
Se continuă astfel acțiunea politică și literară a ziarului conservator „Timpul”, în locul căruia a apărut în două rânduri, atunci când acesta a fost suspendat de autorități. Colaborează I. Heliade-Rădulescu, în primul rând ca om politic, dar și ca literat (el va prefața, în coloanele gazetei, versurile lui C. Bălăcescu), Gh. Sion, C. Caragiali, Gr. Serrurie și Gr. R. Bossueceanu. R. Z.
SECOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289600_a_290929]
-
și proză scurtă, la „Transilvania”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Vatra”, „România literară” ș. a. Este remarcat de Vladimir Streinu în 1968, când îi apare prima carte de versuri, Corturile neliniștei. A doua plachetă, Cântece și descântece de piatră (1972), va fi prefațată elogios de Miron Radu Paraschivescu, iar pentru volumul Târziul clipei (1973) i se va acorda Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov. S. a fost căsătorit cu Ana Selejan. Lirica lui S. este legată tematic de „Țara de Piatră”, proiectată și în
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
Ramuri”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Revista noastră”, „Furnica”, „Drum drept”, „Revista marină”. Ca și alți poeți care au colaborat la „Sămănătorul”, S. nu și-a publicat nici o carte de versuri. Poeziile sale au apărut postum, în 1926, volumul fiind prefațat de N. Iorga, care opinează că autorul „n-a pornit de la concepții critice ca să spuie limpede și duios ce era în sufletul lui ales, în inima lui deosebit de simțitoare. Și cu toate acestea nu se va putea pomeni marea înflorire
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]