1,393 matches
-
cu ne cît și independent. În domeniul lexical, limba franceză se caracterizează printr-o slabă capacitate derivativă. Are cele mai multe ele-mente germanice dintre toate limbile romanice, unele elemente fiind chiar de origine scandinavică veche (étambot, étrave, vague, toți termeni de marină). Prefacerile lexicale au fost foarte numeroase în franceză, îndeosebi după secolul al XVII-lea, cînd s-au făcut împrumuturi numeroase și diversificate din mai multe limbi, dar s-au preluat și unele modele, căci, de exemplu, în veacul următor, elemente împrumutate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
originar mulțăni) din sintagma mulți ani. Fenomenele de lexicalizare s-au petrecut și se petrec în istoria limbilor, însă cele mai multe dintre ele au avut loc în perioadele de trecere de la limbile-bază la descendentele lor, deoarece atunci s-au produs numeroase prefaceri în intervale de timp relativ scurte. Astfel, de exemplu, în trecerea de la latină la română, unele forme de participiu prezent ale verbelor au devenit adjective, încît lat. fervens, -ntis a devenit rom. fierbinte, iar unele forme de plural ale substantivelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sp. usted, s-a creat catalanul vostè (< vostra, vossa mercè), care însă este concurat încă de vos. O structură similară, Vossa Mercè, a stat la baza unor forme pronominalizate din limba portugheză, vossemesê > vomecê > você, realizate printr-un șir de prefaceri fonetice, iar limba română folosește construcții de tipul domnia ta, pronominalizate în formele dumneata, dumnea-voastră, dumnealui, dumneaei, ultimele două fiind pentru persoana a treia. O situație specială o reprezintă pronumele dînsul (< lat. de ipsu), care se situează între el și dumnealui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cunoscut influența latinei foarte de timpuriu, nu a recurs totuși, decît în mică măsură, la modificarea analogică a împrumuturilor după modelul cuvintelor moștenite. Motivarea situației se găsește, pe de o parte, în faptul că în franceză elementele moștenite au suferit prefaceri radicale de formă și, în aceste condiții, împrumuturile din latină nu au mai putut fi relaționate într-o manieră evidentă cu elementele respective. Pe de altă parte, curentele latiniste manifestate în istoria culturii franceze și menținerea latinei ca limbă de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de construcții fixe etc. Există, așadar, motive pentru a admite că, în discuția referitoare la limbile literare, trebuie avute în vedere mai multe elemente: momentul în care au început a fi scrise, momentul în care au cunoscut faza de înflorire, prefacerile care au dus la apariția aspectului modern, relațiile cu limbile populare corespunzătoare, contactul cu alte limbi etc. După unele opinii, unele dintre limbile literare, precum cele romanice, au putut lua naștere chiar înainte de apariția primelor texte scrise, fiindcă, în textele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-se în dar tot locul proaspăt despădurit de la Nord West de vatra târgului. Cu mici tulburări, provocate de năvălirile Tătarilor și de evenimentele istorice posterioare, viața omenească se continuă în această regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
faptul de a-mi fi furnizat permanent materiale, critici, idei detaliate care m-au ajutat foarte mult în conceperea acestor studii. PARTEA ÎNTÎI TEORIE / CONTEXT / METODE Capitolul 1 DISPUTE TEORETICE ȘI STUDII CULTURALE Trăim într-o perioadă de schimbări și prefaceri dramatice. Anii '60 au inițiat transformări sociale și culturale spectaculoase în toată lumea. Deceniul al șaselea a însemnat o eră de prefaceri sociale intense, care au pus sub semnul întrebării ordinea socială existentă, producînd în schimb noi forme de contracultură precum și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
PARTEA ÎNTÎI TEORIE / CONTEXT / METODE Capitolul 1 DISPUTE TEORETICE ȘI STUDII CULTURALE Trăim într-o perioadă de schimbări și prefaceri dramatice. Anii '60 au inițiat transformări sociale și culturale spectaculoase în toată lumea. Deceniul al șaselea a însemnat o eră de prefaceri sociale intense, care au pus sub semnul întrebării ordinea socială existentă, producînd în schimb noi forme de contracultură precum și forme alternative ale cotidianului. Deceniul al șaselea a generat o eră de intens conflict cultural încă deschis în prezent între liberali
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să arunce o rază de lumină. În studiul ce urmează, deci, voi încerca să trasez apariția și efectele cîtorva dintre teoriile contemporane de care mă voi folosi în acest volum. Dispute teoretice Începînd cu anii '60, ultimele decenii de intense prefaceri culturale, sociale și politice au fost, de asemenea, martorele apariției unei multitudini de noi teorii și abordări în cultură și în viața socială, de parcă tumultul acestei perioade și-ar căuta expresia și răspunsul în domeniul teoriei. Pasiunile și energiile politice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ispășesc crima, sunt dator să mă supun. Așa să facem toți. În tot timpul detențiunii a lucrat mult și a devenit un foarte abil meșteșugar. Venescu este o pildă de criminal pocăit. (Id., ibid.) Pagina 178 Urmează: La 1876 vântul prefacerii politice aruncă pe planul al doilea, pentru multă vreme, pe fruntașii regimului conservator. Aceștia erau: Lascăr Catargiu, general Ion Florescu, Petre Mavrogheni 33, Vasile Boerescu, general Tell, general Manu și încă câțiva. Gheorghe CostaForu, un fruntaș conservator, murise. Iar oameni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de a relaționa cu ei, dar și cu studenții. Sincer să fiu, m-am bucurat, dar, în același timp, am realizat că pe umerii mei apasă o mare responabilitate. Nu era o sarcină ușoară în condițiile în care aveau loc prefaceri serioase în planurile de învățământ, cu introducere de cursuri noi, cu dotări ale laboratoarelor, cu încadrări și promovări ale personalului didactic și nedidactic. Însă eram în puterea anilor și neastâmpăr al prefacerilor, cum spune cronicarul. Au urmat doi ani universitari
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sarcină ușoară în condițiile în care aveau loc prefaceri serioase în planurile de învățământ, cu introducere de cursuri noi, cu dotări ale laboratoarelor, cu încadrări și promovări ale personalului didactic și nedidactic. Însă eram în puterea anilor și neastâmpăr al prefacerilor, cum spune cronicarul. Au urmat doi ani universitari (1990-1991 și 1991-1992) dificili din punctul de vedere al conducerii unei catedre. Aveam, însă, experiența căpătată pe vremea când lucrasem alături de profesorul Golovcenco și, mai apoi, de profesorul Sanduloviciu, șefii de catedră
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Antoine de Saint-Exupéry. Te așezi pe o dună de nisip. Nu vezi nimic. Nu auzi nimic. Și totuși ceva aruncă raze în tăcere". E foarte posibil că pe aproape să fie o fântână! Eseul, nu? de la Montaigne încoace e stil, prefacere, abilitate a exprimării și, cum se mai întâmplă, după o vârstă, "meserie". După ce am încălcat în fel și chip canonul literar din neștiință sau cu bună-știință scriu din când în când ceea ce aș numi, cu destulă circumspecție, eseu... De ce își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în mare măsură, timpul subiectiv, individual, timp ca formă de egoitate normală supus celui prezidat de Chronos. Potrivit antropologiei culturale, o generație ar fi "răgazul care separă pe tată de fiu", timp implicând căutări, transformări în "vârsta mentală", redimensionări și prefaceri în sensul unei oarecare "periodicități". Psihologic, s-ar produce "o întoarcere sau cel puțin o identificare cu cea a bunicilor", de unde caractere ce "s-ar transmite din două în două generații" (Dictionnaire de la philosophie, "Larousse", 1964). Cel dintâi care dăduse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sub semnul unor nume emblematice bunăoară Labiș ori Stănescu -, personalități anunțând un reînceput, un nou "stil". Se citează generațiile "1970", "1980" și cele următoare, dar în nici o literatură, oricât de mare, nu sunt de găsit, în etape atât de limitate, prefaceri esențiale, tranșante. Putem vorbi, în perfectă adecvare la obiect, de generația unor Arghezi Sadoveanu Bacovia Goga Minulescu Lovinescu Rebreanu Voiculescu veniți pe lume între anii 1880 și 1885 și înscriindu-se într-o constelație. Aceștia și alții marcaseră o epocă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vie, tot acest „teatru” enorm și vast, teatru al Mișcării și al Materiei, nu cumva Își găsește echilibrul tocmai În infima și „disprețuita” mea ființă? În spiritualitatea mea născută atât de labirintic și În urma unor atât de Îndelungate și contorsionate prefaceri istorice ale materiei, cea care, printr-un „act” Încă neexplicat, profund ciudat, paradoxal, a făcut saltul enorm din anorganic spre organic și apoi, Încă o dată, un al „dolilea salt”, să „extragă” din milioanele de specii vii una care să fie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fi avut dintotdeauna reflexe de poet sau de cercetător „nebun”, de ins care crede a simți „și altceva” decât ceea ce este. În sfârșit!... Dar... poate dintr-un reflex vitalist, ultra-vitalist, un reflex profund și inextinguibil, după atâtea decenii și prefaceri prin care am trecut, ridicând privirea spre monstruosul și „armonicul” firmament, spre Sublimul Însuși, care, cum o spuneam, ne turtește tocmai printr-o inexprimabilă, dar acut resimțită disproporție, după „un moment” de clătinare, de umană și, adeseori, repetată clătinare, prin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ajungă la sine!”. Acel „sine” care, se’nțelege, exprimă umanul, esența sa, un sine nu „În sine”, ci „pentru sine”, ca să folosim limbajul hegelian, ein Ding für sich! O „actualizare” a tuturor potențelor pe care umanul, embrionar și În continuă prefacere, luptă, le conține, o „virtualitate mântuită”! Dar, Încă o dată, mărturisim că dincolo de această simplă, de bun-simț, definiție a sensului vieții, noi, eu, autorul care semnează aceste pagini, ca și altele, nu s-a putut desprinde de „fantasma”, recunosc, cu iz
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai sus, aproape de „moara Șpăneasa”, ce se afla în plină pădurice. Acolo, tot pe malul unuia din brațele râului, întâlneam alte cunoștințe „intelectuale” și dezbăteam diverse probleme, politice sau culturale. Lumea, chiar și acolo, în provincie, era destul de zăpăcită de prefacerile politice pe care le anunța noua guvernare a tânărului șef de stat ce întreprindea deja o serie de contacte „ne-ortodoxe”, cu R.F. Germania, cu Israelul - condamnat de tot blocul sovietic ca o țară imperialist-fascistă, intensificând relațiile cu China populară
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-o grădină cu un monument comemorativ al lui Pușkin și lilieci înfloriți. Rezistența Leningrădenilor a fost eroică, suferințele foarte mari; au murit 300.000 de oameni de foame. Se preface lumea..." a zis un scriitor sovietic. Într-adevăr, această prefacere subt ochii noștri, e în mers, și e, pentru mine, spectacolul cel mai minunat. De la Carpații Galițieni la Oceanul Pacific, de la Cercul Polar la granița Chinei, se prefac lucrurile neînsuflețite și oameni. Cei care au câștigat astăzi cel mai mare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deci alegea și-și permitea și să denatureze. E. a fost influențat și silit. (Panu și Creangă) Izbucnirea lui Eminescu împotriva lui Maiorescu și Convorbiriștilor (Vezi, pagina din dreapta) Eminescu a fost un răzvrătit nu numai în ruperea formelor consacrate, în prefacerea limbii, ritmurilor etc. ci și în atitudinea sa socială, vădită în multe postume, adică în poeziile neselectate de Convorbiriști. [ANECDOTE AFORISME 1949]* Istoria lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iubi. Desfătare aleasă: după ce ai făcut binele s-auzi că ești clevetit. Înrudire strânsă leagă pe om de umanitate nu înrudire de sânge, nici de naștere, ci de participare la aceiași inteligență (și aspirație). Orice a putut să se întâmple prefaceri, revoluții, schimbări de religie măreția lui Marc-Aureliu a rămas fără scădere, deoarece se intemeiază pe superioritatea inimii. Dreptul strict trebuie să cedeze echității. Raționamentului uscat e de preferat dragostea de bine. Orice-ar fi trebuie să fii om al binelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ne-a fost dat nouă celor de azi să participăm la transformări care vor asigura omului de mâne pacea și dreptatea socială. Nu putem rămânea izolați de interesele semenilor noștri; nu se poate să nu participăm cu toată energia la prefacerile ineluctabile, rezultat istoric și necesar. De aceea revizuirea materialului nostru istoric în legătură cu mișcarea de la 1848 și cu personalitatea lui Nicolae Bălcescu; de aceea deșteptarea din uitare a lui Dimitrie Cantemir și a legăturilor atât de strânse cu marii noștri vecini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ape. Dar vântul și întinderile, și probabil și capriciul vânatului, au făcut să ne întoarcem fără nici o dobândă. Dar pescuitul meu a fost de altă natură. Am cuprins cu ochii întinderile nesfârșite, și, cu imaginația, perspectivele imense în curs de prefacere. Se vor așeza aici exploatări agricole irigate, plantații, pe fâșii de sute de km., sate bogate, crescătorii de animale. Cătră acest viitor privește statuia înaltă a lui Iosif Visarionovici, care înfățișează, în atitudinea ei, liniștea forței poporului rus în mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despre cărți și arta literară. Subt aparența lui de simplicitate, am înțeles că se ascunde un om cu calitățile solide și serioase ale muncitorului sau intelectualului rus. Îmi aduc aminte și de Iuri Alexeevici Cojevnicov). Sincer, neprefăcut, leal; crezând în prefacerea lumii, muncind cu vrednicie pentru progres. Văd în el pe un reprezentant al luptătorilor neosteniți și eroici ai Stalingradului. Caracteristic găsesc și titlul fragmentului de roman ce mi-a dat: Calea strămoșilor... Caracterizarea lui Iuri Alexeevici. Caract. lui Alexandr Nicolaievici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]