9,282 matches
-
au. Mă îndoiesc că Victor Dobre era capabil și dispus să facă așa ceva. Am și eu dreptul să am îndoiala asta", a declarat, luni, ministrul Administrației. Ministrul de Interne, Mircea Dușa, prezent și el la conferința de presă de la sediul Prefecturii Dolj, a fost întrebat dacă e de părere că i se ascultă și lui telefonul. Sigur că nu știm noi ce au ei pe acolo, dar dacă se întâmplă ceva, sperăm să se facă legal", a răspuns noul ministru de
Radu Stroe, intrigat de problema cu Victor Dobre () [Corola-journal/Journalistic/42933_a_44258]
-
o atitudine fermă de a considera drept inacceptabilă înhumarea poetului maghiar Nyiro Jozsef pe teritoriul României, decizie bazată pe faptul ca acesta a fost o persoana recunoscută pentru pozițiile sale anti-românești, anti-semite și pro-fasciste. "Guvernul României susține cu fermitate decizia Prefecturii județului Harghita de a ataca în contencios administrativ adeverința de înhumare a lui Nyiro Jozsef, apreciind și atitudinea primarului din Odorheiul Secuiesc și reiterând că, la acest moment, orice demers în acest sens trebuie suspendat. Guvernul României consideră necesar să
Ponta: Guvernul nu va tolera acțiuni extremiste, în scop electoral () [Corola-journal/Journalistic/44644_a_45969]
-
Scriitorul Laurian Stănchescu a declarat, miercuri, că formalitățile referitoare la repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuși sunt foarte aproape de finalizare, susținând că procedurile vor mai dura câteva luni. "Suntem foarte aproape de repatriere. Primăria Parisului și Prefectura Parisului au cerut un document, am acel document — o rudă de sânge a lui Brâncuși trebuie să își dea acordul și să ceară în același timp Primăriei Parisului exhumarea și reînhumarea la Hobița. Am acel document, am fost la Târgu
Repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși se va face în câteva luni () [Corola-journal/Journalistic/44801_a_46126]
-
Deputatul Liderul democrat-liberal a declarat că noua echipă de la Prefectura Buzău va avea din prima zi o misiune extrem de grea, aceea de a-i suspenda din funcție pe primarii care au plecat de la un partid la altul. Liderul PDL a adăugat că 12 aleși locali democrat-liberali au decis să plece
Cezar Preda: Primarii traseişti trebuie suspendaţi din funcţie () [Corola-journal/Journalistic/44910_a_46235]
-
din PDL și să treacă fie la PNL, fie la PSD. Practic, este vorba despre jumătate din numărul de primari cu care PDL Buzău a pornit la drum după alegerile din 2008. "Urez succes noii echipe care se instalează la Prefectură, însă cred că vor avea o problemă chiar din prima zi. Nu e bine ca un om din prima zi de lucru să se trezească cu chestiuni extrem de complicate, dar prima decizie a prefectului ar trebui să fie suspendarea din
Cezar Preda: Primarii traseişti trebuie suspendaţi din funcţie () [Corola-journal/Journalistic/44910_a_46235]
-
venit. Ia-mă de braț. S-ar putea să ne-ntâlnim cu cineva. S-ar putea. Când veneam spre casă, m-am întâlnit de două ori cu patrula. Dacă ne-ntâlnim și ne oprește cineva, să spui că ești de la Prefectură, auzi? Să nu uiți! Să nu te intimidezi deloc. Să spui că ești funcționar la Prefectură și te-a trimis domnul Tudor Gafton ține minte! domnul Gafton să mă conduci la bal. Spui cine sunt, soția căpitanului Dimitriu, așa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Când veneam spre casă, m-am întâlnit de două ori cu patrula. Dacă ne-ntâlnim și ne oprește cineva, să spui că ești de la Prefectură, auzi? Să nu uiți! Să nu te intimidezi deloc. Să spui că ești funcționar la Prefectură și te-a trimis domnul Tudor Gafton ține minte! domnul Gafton să mă conduci la bal. Spui cine sunt, soția căpitanului Dimitriu, așa și pe dincolo, și, din dispoziția domnului prefect, mă conduci la bal. Care bal?! se zăpăci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-te de iordane! se ofuscă plutonierul. De păsărelele din colivie te-am întrebat. Nu le-am auzit întorcându-se. Au fost la bal as-noapte. Așa-i că da! Bine zici! se bătu peste frunte plutonierul. A fost chiolhan mare la Prefectură... Pentru o clipă, plutonierul amuți, aprins ca un curcan, gata să plesnească, apoi își reveni și se strâmbă caraghios, făcându-i pe toți să râdă. Da dumneata?! Ia fă-te-ncoa, mătușă! Unde mi te-ai pitit pân-acu? Spionezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ghereta de scânduri se desprinse o santinelă. La câmp, la grâu. Măcar paiele să le strângem, îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru, spuse Cerboaica. În sfârșit, ajunseră. Tânăra femeie explică portarului cine este. Portarul un bătrânel impozant în uniforma lui veche, dar atât de curată încât părea nouă, cu dungă la pantaloni și caschetă pe cap îi arătă scările albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la mare și nu... Ar fi fost plăcut să simtă buzele acelea căutându-i buzele. Închise ochii, fulgerată o clipă ca de-o arsură. Știa că dacă el ar mai fi vrut... Cum ai ajuns aici? Te-am căutat la Prefectură. M-am întâlnit astă-noapte cu Tom. Știu. Ai dat un bal, spuse ea. Tot orașul vorbește. Orașul ar face mai bine să-și vadă de-ale lui... Unde-i? întrebă Mama. Ne-am despărțit târziu. Nu mai e în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și ei prigoniți. Să știe ce-i aia! Va să zică dinte pentru dinte... Ce vorbești, mă? Nici bine n-o căzut vechiul regim, și-ați și început... Să plecăm. Să plecăm de-aici, se precipită pe neașteptate Cerboaica. Mă duc la Prefectură să-l caut. La revedere! Vezi, fii atentă ce faci, o sfătui Miluță. Lasă, lasă, nu-mi purta tu de grijă. Vezi-ți de treaba ta, îi strigă Cerboaica și dispăru în mulțime, rătăcită ca într-o pădure. -Doamne, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un prefect, ajutat de un subprefect și de un consiliu județean. Noile denumiri au fost folosite și înainte de această dată. În 1857, Isprăvnicia Ținutului Sucevei și-a schimbat denumirea în Administrația Ținutului Sucevei, iar din anul 1860, în aceea de Prefectura Districtului Suceava. Teritoriul județului era împărțit în plaseăcu subprefectură de plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în patru plase: Moldova cu reședința la BărăștiăBoroaia Râșcăi), Muntele la Broșteni, Șomuzul la Fălticeni și Siretul la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se solicita prefecturii județului să transfere în altă comună pe notarul însărcinat cu serviciul poștal la gara HeciLespezi, întrucât “a provocat repetate scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere, s-a simțit nevoia înființării unei linii telegrafice și a unui oficiu telegrafo-poștal. Linia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau o stație de cale ferată, iar în lipsa acestor unități, într-o comună mai importantă. Rezultatele favorabile obținute în unele județe, privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la comitetele județene pentru a consimți la această organizare, cu sumele ce le cheltuiau județele și comunele cu plata vătășeilor, și cu o subvenție din partea statului. Circumscripțiile poștale rurale și cheltuielile necesare, au fost stabilite în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
13 circumscripții poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
seama că Târgușorul Pașcani era legat de Gara CFR, unde funcționa un oficiu telegrafopoștal, printr-o linie telefonică dată în folosință înainte de anul 1893. Tot în anul 1896, se înregistrează prima cerere pentru instalarea unui telefon într-o încăpere a prefecturii județului, care să comunice cu Oficiul Telegrafo-Poștal Fălticeni și prin el cu celelalte localități telefonizate. Peste câțiva ani, în octombrie 1900, tribunalul și administrația financiară a județului Suceava, vor solicita instalarea unor posturi telefonice, iar în aprilie 1901, jandarmeria rurală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anului 1900, interesul telefonizării localităților rurale din județ, în deosebi a localităților reședință de comună, este confirmat de contribuțiile bănești ale primăriilor care au depus sumele necesare pentru construirea liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni, Dolhasca-Lespezi, Dolhasca-Liteni etc. În același an, prefectura județului expediază Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în anul viitor contravaloarea materialelor respective. Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea plantați în locurile indicate stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, Ruginoasa-Pașcani și Liteni-Fălticeni, fiind primite de la Direcția Generală la 4 ianuarie 1900, s-a solicitat Inspectoratului Circumscripției a IV-a TelegrafoPoștală Iași, de către prefectura județului, de a trimite personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor. Inspectoratul Iași a dispus ca un constructor și trei cantonieri, să construiască mai întâi linia telefonică Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, iar după terminarea lucrărilor, dacă timpul va fi favorabil, vor executa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
linia telefonică Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, iar după terminarea lucrărilor, dacă timpul va fi favorabil, vor executa și celelalte lucrări. Personalul de linie a sosit la Fălticeni la data de 2 februarie, iar în 19 aceeași lună, Direcția Generală a solicitat prefecturii și a primit consimțământul pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele de mai sus, în aceleași condiții în care funcționau și celelalte posturi telefonice din județ. La 14 februarie 1900, Inspectoratul face cunoscut ordinul pentru instalarea liniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din județ. La 14 februarie 1900, Inspectoratul face cunoscut ordinul pentru instalarea liniei telefonice Fălticeni-Pleșești-Valea GloduluiLiteni. În 19 februarie același an, au început lucrările respective, iar în primele zile ale lunii următoare, Direcția Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
următoare, Direcția Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Vașcani și Ruginoasa Pentru a se completa întreaga rețea telefonică, din cadrul județului, mai era nevoie la data de 6 octombrie 1900, să se lege între ele următoarele comune: Ciumulești cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
12 km și Lespezi cu Tătăruși, 10 km. S-a solicitat Direcției Generale întocmirea devizelor pentru a se putea trece la așezarea stâlpilor și înaintarea sumelor necesare procurării materialelor, devize care au fost realizate, într-o perioadă scurtă și trimise prefecturii la 25 octombrie. Pentru a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de 10 octombrie 1900, începuse plantarea stâlpilor pe teritoriul ei și înainte de 9 martie 1901, a fost terminată construirea liniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]