5,618 matches
-
mai aproape de acesta din urmă. În intervenția următoare, Bianca Burța-Cernat a reluat ideea lansată de Daniel Cristea-Enache, privind libertatea post-decembristă: numai aparent am avut libertatea respectivă, a spus ea; de fapt, anii ’90 au fost dominați de tabere, agresivități și prejudecăți, în fața cărora un adolescent se găsește expus și neinformat. „Ar fi trebuit să aflu despre Norman Manea la liceu sau măcar la facultate. Dar l-am descoperit pe cont propriu”, a mai punctat scriitoarea, amintind de un adevărat „complot al
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
două-trei proze”), altul e pompierul-filosof („el e de fapt un scriitor mai bun decât mine, care, de când trăiește un fapt, se gândește cum va povesti el acel fapt”). În ciuda materialului uman, acela mijlociu al orășelului de provincie, supus cutumelor și prejudecăților, în fond, nedus la școală, a cărui vorbire o redă cu precizie și umor, Sorin Stoica este, el, ceea ce se poate chema un autor cult, instruit și stăpân pe scrisul său. În Aberații de bun-simț există un text intitulat Vocabular
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
multe ori pus pentru prima dată în circuitul teatral - pentru că dorește să spună, chiar să spună ceva cu el și prin el, legătura fascinantă cu actorii cu care lucrează, prețuindu-i, deturnîndu-i cu subtilitate de la ce știu mai bine, de la prejudecăți, facil, comodități. Intimitatea lucrului. Tensiunile de tot felul. Accentele rebelului din el, prea puțin intuibil pentru că nu excelează în forme ale extrovertirii. Asumarea profundă a eu-lui, a relației acestuia cu trecutul și cu prezentul, cu istoria, cu eșecurile, cu vulnerabilitățile
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
cât de important e meșteșugul, trucul și ce înseamnă, finalmente, «compoziție magistrală și savantă»” ori „operă de execuție”. N-ar fi fost totuși deloc lipsit de interes ca Mircea A. Diaconu să clarifice aceste aspecte, mai ales că, pornind de la prejudecata că marele nostru dramaturg a fost mai degrabă un „autodidact” cu mină de diletant decât un scriitor în deplinătatea facultăților estetice, ele au fost puse în discuție doar sporadic și insuficient. Ce-a mai rămas, în schimb, din proiectul inițial
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
un roman nu se judecă din punctul de vedere al mentalităților epocii, însă nimic nu împiedică personajele să-și judece gesturile în acest spirit. Thomas se dovedește pe parcursul cărții un homofob autentic, deci e departe de a fi imun la prejudecăți. În aceeași categorie aș plasa și discursul misticoid apocaliptic al bunicii sale rusoaice, Antonia, mereu pregătită să condamne derelicțiunea lumii de azi și mereu în așteptarea marii pedepse divine. Repet, nu despre o latură simbolică veritabilă e vorba în metafora
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
inițiative: Cel de a atrage atenția că la TVR se întîmplă ceva. Neîndoielnic, la TVR sunt mulți ziariști de excepție. Pe unii - Moise Guran, Mihai Rădulescu- i-am semnalat cînd au produs lucruri deosebite. Marea problemă a TVR o constituie prejudecata publică, extinsă la nivel național, că emisiunile TVR sunt un lung șir de platitudini pigmentate cu elogii aduse Puterii de la un moment dat. Înfrîngerea acestei prejudecăți presupune însă ca telespectatorii să urmărească acest post fie și din curiozitate la început
Cristoiu îi răspunde lui Petrișor: Crede că TVR este a angajaților. De aceea e în faliment () [Corola-journal/Journalistic/43886_a_45211]
-
i-am semnalat cînd au produs lucruri deosebite. Marea problemă a TVR o constituie prejudecata publică, extinsă la nivel național, că emisiunile TVR sunt un lung șir de platitudini pigmentate cu elogii aduse Puterii de la un moment dat. Înfrîngerea acestei prejudecăți presupune însă ca telespectatorii să urmărească acest post fie și din curiozitate la început. Pe parcurs, își vor da seama că merită să se uite la TVR. Pentru asta e nevoie de inițiative prin care TVR să atragă atenția asupra
Cristoiu îi răspunde lui Petrișor: Crede că TVR este a angajaților. De aceea e în faliment () [Corola-journal/Journalistic/43886_a_45211]
-
spun mare lucru, însă traducerile sunt bune și ne permit, pe de-o parte, să comparăm traseul poetic al lui Ioan Es. Pop cu poezia anglo-saxonă contemporană, iar pe de alta, să ne convingem odată în plus că este o prejudecată imposibilitatea (sau dificultatea extremă) a traducerii unor poeți români. Discursul acestui nouăzecist are toate datele care l-ar fi recomandat drept greu traductibil, și totuși versiunile engleze ale poeziilor sale nu pierd deloc din substanță. O dovadă (indirectă) și a
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
dovada aceleiași critici generoase de întâmpinare a prozei noi pe care o scrieți, ca altădată? E o întrebare răutăcioasă, recunosc. N. B.: Titlul eseului meu - Trădarea criticii - înșeală, accept, prin titlu, dar și printr-o lectură „infidelă”, iute și încărcată de prejudecăți. Nu numai ale lectorilor-critici care au citit-o, dar și ale propriei noastre literaturi : îndrăzneala unui romancier, a unui creator de ample construcții epice de a „da note” criticilor generației sale. Or, cum probabil ați observat, eu nu numai că
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
și masă caldă) în Boldești-Scăeni, Prahova, adresat unui număr de 90 de elevi rromi și români, proiect finanțat de Petrom. În procesul de selecție a cadrelor didactice pentru acest program aplicăm un chestionar prin care încercăm să "măsurăm" atitudinea și prejudecățile față de romi, pentru a ne asigura că profesorii care lucrează cu noi sunt cel puțin deschiși față de copiii romi. Primim deseori răspunsuri surprinzătoare, dar cel mai recent ne-a uimit prin nonșalanță cu care un cadru didactic afirma că li
Scandal în Prahova: Cum îi umilește un profesor pe elevii romi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/58455_a_59780]
-
indescifrabil, sau un individ, un peisaj, o cultură pe care le socoteam diferite și străine ni se arată apropiate și înrudite. Oamenilor de pe un mal li se pare adesea că cei de pe malul opus sunt barbari, periculoși și plini de prejudecăți față de cei ce trăiesc de cealaltă parte. Dar dacă mergi în sus și-n jos pe un pod, amestecându-te cu persoanele care îl traversează și dacă treci de pe o parte pe alta până nu mai știi prea bine unde
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
Mihai Zamfir La prima vedere, prezența lui Calistrat Hogaș în istoriile literare românești stîrnește astăzi o ușoară nedumerire: citită fără prejudecăți, proza sa - de dimensiuni foarte reduse și de aparențe modeste - te îndeamnă la căutarea unei explicații pentru surprinzătoarea celebritate a autorului. Să fie vorba de simplă remanentă critică, preluată din inerție și din politețe față de un prozator apreciat cîndva superlativ
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
imposibil de conceput (pe atunci ca și acum) la noi: Din presă, de la presă, pentru presă și de asemenea pentru alții, o antologie a păcatelor identificate de redacție în propria ei producție și în aceea a altor gazete: etichetări și prejudecățile care stau la baza lor, atribuiri de declarații neverificate sau scoase din context, dezinformări, erorile de orice fel - de la greșeala de tipar până la falsul strecurat cu intenție -, neconsultarea „celeilalte părți”, titlurile fără acoperire în conținut, paginarea (sau ilustrarea) tendențioasă sau
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
promis.” Meșterul s-a întors, m-a privit și a rostit precipitat: „Hai să o facem și pe asta!...” Așa s-a născut ceva ce avea să devină cea mai uluitoare și neașteptată experiență pe care am trăit-o. Fără prejudecăți, fără ifose. Așa s-a născut ceea ce a devenit Gala de Teatru „Ștefan Iordache”. Între 1 și 8 mai, la Caracal. Pe 30 aprilie 1970, Ștefan Iordache și Mihaela Tonitza s-au cununat în fața lui Dumnezeu la Biserica Boteanu din
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
aport, și-au făcut loc demult, în schimburile miezoase dintre civilizații, le-am putut ghici traversînd promițător, prin secole aprige, ducînd, cu ele, nădejdea unor pozitive eforturi de comprehensiune. Îmi place să relev, sub arcul acestui elan, rîvna lipsită de prejudecăți, înalt echitabilă, de care a fost în stare un notoriu literat italian, Pietro Citati, în pagini cutezînd să trateze despre Biblia vazuta din Islam. Aparțin unei cărți de riguroasă forță analitică, dar și de nobile perspective contemplative, - o apariție princiară
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
farmec și poezie, dansat impecabil de o companie valoroasă. Pentru mine, piesa de rezistență a periplului cultural londonez a fost noua producție de „Tannhäuser” a regizorului Tim Albery, despre care auzisem păreri extrem de controversate și diferite. M-am dus fără prejudecăți, fericit, însă, că-l voi vedea live pe Johan Botha, în rolul titular. Trebuie să specific, încă de la început, că voi disocia în analiză cele două paliere diferite de apreciere, cel muzical de cel regizoral. Sub raport muzical, fără exagerări
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
negat și nu-i neg alte calități, inclusiv aceea de excepțional funcționar la ghișeul de public relation al propriei imagini. Ceea ce dovedește o remarcabilă intuiție privind «șpilurile» acestei brave new world” exprimarea ironică aduce (ironic) la suprafață tot buchetul de prejudecăți pe care-l resping. „Ghișeul de public relation” al lui Tzara nu lucrează prea bine dacă au dreptate iluștrii critici pe care-i citezi... ca să nu mai vorbim de cele „șpiluri.” Și vorbind de iluștrii critici români ai avangardei, unii
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
edifica niște structuri poematice în care interferează în gradații echilibrate o mulțime de nuanțe tonale. Neconcesiv, mânios pe spiritul arăbesc, în ipostază de arbitru tragic între spiritul poetic și real, Ion Mureșan își vede de propriile-i mituri, dincolo de orice prejudecăți, oricât de glorioase. Patru paragrafe Un Orfeu satyric „Lumea exprimată de un satyr, după ce organicitatea religiei sale s-a distrus și plenitudinea simțurilor și a imaginației nimerește nebulos ba în teritoriile realului, ba în ale sinelui, fără să problematizeze prea
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
dintr-o „naivitate” vizionară. Oricum ar fi, impresia că în atmosfera poemelor a coborât un demon e copleșitoare. (Sinonime pentru demon: eclipsă a lucidității, mișcare anamorfotică a fabulației, revelația mai veche cum că realul simțit fără simțurile dereglate e o prejudecată etc.). Realizând o topografie infernală, poemele scot din Ion Mureșan un suflet manierist (în sensul lui Hocke), stupefiat mereu de arătările subteranei. Biologia infernală Populația infernului cuprinde pe nebun și pe idiot, întrupări ale spiritului poetic, evoluând într-o comedie
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
opreliști, interdicții, cum să nu existe nu e voie? Nu e voie, de exemplu, să omori. Încape vreo discuție că e vorba de o interdicție deopotrivă morală și legală? Laxismul intelectual de după revoluție a indus în mințile fragede ale unora prejudecata că interdicțiile privesc exclusiv faptele, nu și ideile sau opiniile. Îi auzi pe unii și pe alții zicând: e părerea mea! Doamne ferește să negi dreptul omului de a avea o părere. Găsim în cartea de convorbiri dintre Carrière și Eco
Ce nu e voie nu e voie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5819_a_7144]
-
este o stihie dubioasă a cărui principală grijă e să nu fie detronat de puhoaiele hominide. Și atunci cum să te rogi unui Dumnezeu care fuge de tine, luîndu-și toate măsurile ca să te păcălească? În al doilea rînd, Blaga împărtășește prejudecata tipic filozofică că scopul suprem al omului e cunoașterea. Fals: nu trăim ca să cunoaștem, ci ca să ne împlinim, iar împlinirea în sens creștin e totuna cu mîntuirea. Cea mai profundă nevoie a omului nu e nici biologică și nici cognitivă
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
convingerea avangardiștilor că reportajul este specia cea mai autentică și mai aproape de realitate. Folosind o distincție noiciană, aș spune că reportajul este, poate, exact, în raport cu veacul, dar poezia este adevărată... Volumul de față ne mai îndeamnă și la revizuirea unei prejudecăți: aceea că avangarda a creat o literatură de manifeste, nu valori literare, și, prin urmare, e de necitit azi. Au trecut decenii bune de când postmodernismul ne-a obligat să ne schimbăm codurile de lectură. Poezia lui Bogza nu numai că
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
la dramaturgia lucrării. Opera este, după opinia noastră, o mare reușită a scenei noastre lirice, un spectacol spumos, proaspăt, subtil, inovator atât cât trebuie, suculent. Ar fi de dorit ca publicul să se apropie, în timp, cu înțelegere și fără prejudecăți de o partitură pe care o putem considera o capodoperă a genului și să vină în număr cât mai mare la următoarele spectacole pentru a cunoaște această lucrare atât de frumoasă. Am avut sentimentul că, pe măsură ce o ascult din nou
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
idei preconcepute, lipsă de elementară curiozitate față de celălalt, anatemizat apriori. Genul acesta de reacție care atribuie Celuilalt intenții oculte, care recurge la un întreg arsenal de acuze, insinuări și jumătăți de adevăr, trădează o mentalitate precară, întemeiată pe certitudini și prejudecăți.” Subscriem cu totul la aceste idei. Dar ce ne facem când chiar în pagina următoare a revistei întâlnim exact același gen de reacție la Bedros Horasangian. Un articol firesc despre Goma apărut în revista noastră și un demers la fel de firesc
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
Nicolae Manolescu a afirmat: „În fond, cartea Martei Petreu este un roman țărănesc, unde noi avem o tradiție bine cunoscută. Este o lume rurală, un sat ardelenesc cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu prejudecățile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiție a romanului țărănesc, numai că romanul Martei Petreu este unul cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim formula realist obiectivă aproape obligatorie la acest gen de carte, (...) este un roman personal
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]