26,056 matches
-
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 alin. (5) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Teodor Ancuța într-o cauză având ca obiect soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerii împotriva unei ordonanțe a procurorului ierarhic superior prin care acesta a respins plângerea împotriva ordonanței prin care procurorul de caz a pus în mișcare acțiunea penală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
principiul legalității, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și dreptul la un recurs efectiv, întrucât conferă dreptul de a formula plângere la judecătorul de cameră preliminară numai împotriva soluției de clasare, iar nu și cu privire la ordonanța procurorului ierarhic superior de respingere a plângerii împotriva ordonanței procurorului de caz privind începerea urmăririi penale, extinderea acesteia și punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, „în
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
criticat are următorul cuprins: „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art.
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
organul competent. ... 15. Așa fiind, Curtea nu a reținut critica referitoare la îngrădirea accesului la justiție, deoarece, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, cauza penală este/poate fi supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară - în funcție de soluția procurorului -, astfel că partea interesată are posibilitatea de a critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția dispusă de către acesta din urmă. Astfel, atunci când procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
că partea interesată are posibilitatea de a critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția dispusă de către acesta din urmă. Astfel, atunci când procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată, cauza ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cazul în care procurorul emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
de urmărire penală. În cazul în care procurorul emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, pe calea plângerii reglementate de dispozițiile art. 340 și ale art. 341 din Codul de procedură penală, la judecătorul de cameră preliminară, în fața căruia, în condițiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală - dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală -, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Ulterior, această ordonanță se transmite, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, iar în fața acestuia persoana care a făcut sesizarea, părțile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată pot invoca aspecte de nelegalitate și/sau netemeinicie
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
remediu. Așa fiind, rezultă că persoana interesată, pe de o parte, poate face plângere împotriva actelor de urmărire penală și a soluțiilor de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, în condițiile legii, se poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleași aspecte. Textul de lege criticat nu aduce atingere, așadar, nici accesului la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. ... 17. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, posibilitatea formulării la procurorul
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
a mai fost examinat de Curtea Constituțională, dintr-o perspectivă similară, reținându-se că unul dintre motivele pentru care nu se poate dispune restituirea cauzei la parchet, deși au fost excluse majoritatea probelor, are în vedere obiectul procedurii de cameră preliminară în care judecătorul nu poate analiza, din punct de vedere cantitativ, materialul probator ori aptitudinea acestuia de a susține sau nu acuzația. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
nr. 1.706/117/2018/a1, Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Radu Ciurea în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, deși se înlătură o parte dintre probele propuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, dacă procurorul nu solicită restituirea cauzei la parchet
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Radu Ciurea în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, deși se înlătură o parte dintre probele propuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, dacă procurorul nu solicită restituirea cauzei la parchet. Arată că dispozițiile criticate nu permit judecătorului de cameră preliminară să evalueze suficiența cantitativă a probelor, ci îl obligă să adopte o conduită în funcție de
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
în esență, că, deși se înlătură o parte dintre probele propuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, dacă procurorul nu solicită restituirea cauzei la parchet. Arată că dispozițiile criticate nu permit judecătorului de cameră preliminară să evalueze suficiența cantitativă a probelor, ci îl obligă să adopte o conduită în funcție de decizia procurorului privind menținerea trimiterii în judecată, în mod discriminatoriu față de procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. ... 6. Tribunalul
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
în mod discriminatoriu față de procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. ... 6. Tribunalul Cluj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că evaluarea pe care o face judecătorul de cameră preliminară privește strict aspecte de legalitate referitoare la modul de începere, desfășurare și finalizare a urmăririi penale. Apreciază că începerea fazei de judecată numai pe baza actelor administrate legal de procuror și a probelor obținute cu respectarea legii este o garanție
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
penale. Apreciază că începerea fazei de judecată numai pe baza actelor administrate legal de procuror și a probelor obținute cu respectarea legii este o garanție a principiului legalității procesului penal. Consideră că s-ar încălca principiul independenței judecătorului de cameră preliminară și principiul separației funcțiilor procesuale dacă s-ar permite acestuia să evalueze probele după înlăturarea celor nelegale și să decidă dacă probele rămase sunt suficiente pentru a justifica o trimitere în judecată, preluându-se, în acest mod, rolul procurorului. Reține
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: [...] b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; [...] (4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
penale; [...] (4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
echitabil și ale art. 124 alin. (2) și (3) privind înfăptuirea justiției, cât și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura de cameră preliminară a fost concepută de legiuitor ca o procedură-filtru, în cadrul căreia se examinează competența și legalitatea sesizării instanței, legalitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, precum și legalitatea modului de administrare a probelor în faza de urmărire penală. Scopul
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
este acela de a identifica și remedia eventualele neregularități survenite sub aspectele enumerate, așa încât faza de judecată să se desfășoare cu celeritate și cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. ... 13. Neregularitățile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele asupra cărora poartă și de consecințele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecății. Astfel, dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele asupra cărora poartă și de consecințele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecății. Astfel, dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit dispozițiilor art. 50 și art. 51 din Codul de procedură penală [art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală], încălcarea regulilor referitoare la competența instanței sesizate determinând declinarea competenței și desesizarea acesteia, având în vedere sancțiunea nulității
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
competența personală a instanțelor judecătorești (atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente). De asemenea, dacă constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, judecătorul de cameră preliminară va proceda la înlăturarea acestora din cadrul probatoriului, probele excluse neputând fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. În fine, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății, iar în termenul prevăzut de lege procurorul nu răspunde solicitării de remediere, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], întrucât în lipsa acestor elemente instanța nu poate cunoaște persoanele și faptele cu privire la care este chemată să se pronunțe. ... 14. Aceeași soluție
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
lipsa acestor elemente instanța nu poate cunoaște persoanele și faptele cu privire la care este chemată să se pronunțe. ... 14. Aceeași soluție de restituire a cauzei la parchet este prevăzută de lege și pentru situația în care judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. Dacă însă înlătură numai unele dintre probele administrate în faza de urmărire penală, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
ce vor fi administrate nemijlocit de către instanță în etapa cercetării judecătorești. ... 15. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală - care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecății atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale - țin seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
de procedură penală, având în vedere faptul că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecății ar însemna ca instanța să efectueze ea însăși ancheta penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susținerea acuzației înseamnă depășirea obiectului procedurii camerei preliminare și, în mod implicit, încălcarea principiului legalității procesului penal, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susținerea acuzației înseamnă depășirea obiectului procedurii camerei preliminare și, în mod implicit, încălcarea principiului legalității procesului penal, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală. Sub acest aspect, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]