1,827 matches
-
jumătate mistică, pe jumătate ecologică. O mântuire, aceea a autorului Metamorfozelor, ce se amestecă cu nori încărcați de ploaie, cu albastrul mării, cu riturile sacrificiale (cu moartea-i proprie, inclusiv) sugerate de Aia, misterioasă iubită și mântuitoare, și în plus preoteasă a lui Zalmoxis. Adică a zeului vechilor geți, românii, tăcuți și austeri ca Mincu însuși. „Orașul tot, cu cele șapte coline, era aidoma unei lave arzânde. Aerul din Roma era năpădit de un miros înecăcios de sex ș...ț. Simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
morții ca semn al responsabilității de a trăi; o concepție despre iubire și despre femeie, foarte diferită de timpul trăit la Roma și un alt sentiment al fericirii și al motivelor ce o determină. Și mai este o femeie, Aia, preoteasa dacă a zeului Zalmoxis, care devine oglinda transformării. Ovidiu se simte regenerat și de voința ei. Prezența Aiei e garanția revelării de sine a lui Ovidiu. În oglinda Aiei el dobândește chiar cunoașterea completă a celor diferiți de el, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la tot pasul cea mai ispititoare dintre ispite și cel mai puțin vinovat dintre cele șapte păcate capitale: prea curvia. I-am rezistat totuși, de parcă n-aș fi descălecat aici din acea mahala a Gorganului și a Brezoianului plină de preotesele păcatului și [de] parcă n-aș fi avut șapte sprezece ani, vârstă când Începi, vezi bine, a-ți mirosi a catrință. Am rezistat astfel (nu mă-ntrebați cu ce frământări și refulări de Îndemnuri ale diavolului) acelor atracții morbide de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
niciodată prilejul, În tot restul vieții mele, să mă Îngrozesc În așa măsură de prăpăstiile infernale ale eroticului. Preotul cel nou al satului, „teolog absolut“ de la Sibii, era, se pare, exilat În această văgăună iarăși dintr-o pricină cu păcat; preoteasa, mândră, frumoasă și plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele Învâr tituri cu preoteasa și cu fata, m-am retras rușinat Într-un colț, pe un scaun, de unde gazdele binevoitoare mă tot tră geau la dans, fără să bănuiască măcar că stând așa, picior peste picior, mi-ascundeam, pe cât puteam, mândrețele mele de reliefuri - cântate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zent, dar fără veșmintele cultului, Îi da zor cu miluitul fără să mai slujească Sfânta Liturghie. Mi s-a explicat În cele din urmă, cu clipiri numai de un ochi, că popa se greșise peste noapte cu ispititoarea lui de preoteasă și că sfintele canoane interzic oficierea după asemenea isprăvi prealumești. Nici chiar cei mai bătrâni ai satului nu fuseseră cruțați de Diavolul care presărase pe aici, În zborul lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până atunci dumne zeiască
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile“, „preotesele“ sau „pitulicele“, astfel numite, ba chiar și mai pe față și mai cu numele lor de rușine, pentru dulceața lor, ce amintește parlagiului și măcelarului, puși pe mâncare, pe băutură și pe celelalte, dulceața din chi seaua nevestei de acasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prinț oriental În straiele lui de mare paradă, de legendă, și cu cea mai bună bragă din tot sud-estul european. Mai trebuind să amintesc aci, ca o Încheiere și cu un cuvânt de mulțumire și de recunoștință, pe câteva mari preotese ale cultului nostru culinar de altădată, cum era coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mea (vorbesc de cei cu bună-credință, cu apetituri virile Încă sănătoase și cu gus turi sexuale necontrafăcute) care să nu regrete, Îm preună cu mine, farmecul și pitorescul bordelurilor de odini oară, pline de zburdălnicia și vânzoleala voioasă a tinerelor preotese ale Amorului, așa cum le-am cunoscut În tinerețile noastre, pure [de] abrutizantele perversiuni trupești, de care s au molipsit mult mai târziu, de la colegele lor, și câteodată mai mult decât vă puteți Închipui; romanticoase și sentimen tale nevoie mare, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este legată strâns de cea mai importantă dintre profesiuni, o profesiune care, de aceea, se confundă, În aparență măcar, cu oarecare ritual sau cult la fel de impersonal, motiv, probabil, pentru care cei vechi zeificau prostituția, Îi ridicau temple și onorau pe preotesele ei. Iar multe pagini din Biblie le sunt destinate, fie [pentru] a le urgisi, fie [pentru] a le acorda asistența. Este, apoi, o profesiune de simplă obișnuință, de habitudine cu timpul (greu până apucă a mușca din ea), de rutină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Tanströmer, Tom Stoppard ș.a. Rubrici: „Sine ira et studio”, „Istorie literară”, „Eveniment”, „Comedia inumană”, „Graffiti”, ținută un timp de Gheorghe Tomozei. Alți colaboratori: Ilie Purcaru, Petru Poantă, Mihai Firică, Adela Popescu, Marius Iancu, Dan Lupescu, Nicolae Diaconu, Val Mănescu, Marinela Preoteasa. A.S., N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi copii ne adăposteam sub gard, în șanț sau intram în ogradă. Ne era tare frică de copitele lor aruncate în goană. În gospodărie, preoteasa muncea enorm. Mâinile ei erau mereu crăpate, de la mulsul oilor și vacilor, de la pregătirea hranei animalelor. Uneori o mai ajuta sora ei, Ghența, o fată la fel de frumoasă și de harnică (până ce s-a căsătorit). Mai avea argați la păscut vacile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de el. Apoi, la școală ne făcea reproșuri. După mai mulți ani s-a mutat la parohia din Bădeuți, pentru a fi mai aproape de Rădăuți, unde și-a ridicat o casă nouă, pe strada Simion Bărnuțiu nr.5. Doamna Saveta, preoteasa s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă (cancer uterin), a fost operată la Cluj și-a rămas senilă. De aici, au urmat necazurile pentru preotul Repta. Am căutat să-l înțeleg, am vizitat-o pe doamnă, dar nu m-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Simțindu-se singur și neajutorat, după decesul soției, a primit aprobarea Mitropoliei pentru a se recăsători cu doamna Mintici. Căsătoria lor a durat doar 2-3 ani, căci dânsul s-a stins la venerabila vârstă de 85 de ani. Actuala doamnă preoteasă a beneficiat de toată moștenirea ce i-a lăsat-o preotul Repta Arcadie. Acum își doarme somnul de veci în cimitirul vechi din Rădăuți. Puțini sunt acei care-și mai amintesc de fostul lor preot, pentru a-i pune măcar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mici, Maricica și Lențâca sunt ascultătoare, au grijă de cei mici, de Dumitru, Vasile și de mezinul Săndel, așa că vezi că nu am de ce mă plânge”. Se gândi cum, după ce l-a născut pe Săndel, înainte de a-l boteza, cucoana preoteasă Ortansa, care nu a putut să aibă copii, a îndemnat-o să i-l dea pe Săndel de suflet, arătându-i ce mari foloase ar avea acesta dacă ar fi fost înfiat de preot. După un timp de gândire, Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria și Costache au răspuns respectuoși preotului că nu pot să se despartă de copil, pe care ar vrea să-l crească alături de ceilalți frați și surori, de a căror bună creștere erau încredințați toți consătenii. Preotul a înțeles iar preoteasa s-a mulțumit doar să-l boteze pe Săndel. Maria nu i-a mai povestit maică-si de această întâmplare și continuă s-o liniștească cu privire la viața ce-o duce ea și cei din familia ei. − Află, dragă mamă, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Săndel, le-am aflat din povestirile lui Maricica, sora lui mai mărișoară și care, potrivit tradiției din familiile țărănești, avea îndatorirea să supravegheze și să aibă grijă de el, ca frate mai mic. Chiar după nașterea lui, preotul Mironescu și preoteasa sa, care nu putuse să aibă copii, au insistat cu multă stăruință pe lângă Maria și Costache să accepte ca ei să-l înfieze pe noul născut. Preotul era bine cunoscut, fiind de loc dintr-un sat apropiat, Trohan, iar soția
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trai îmbelșugat și ar fi avut parte de o altă soartă, ar fi fost ținut în școli bune și i s-ar fi asigurat un viitor. S-au sfătuit temeinic și, deși respectau atât pe preot cât și pe coana preoteasă, le-au spus acestora că „unde mănâncă nouă guri încape și a zecea”, că toți le sunt dragi ca lumina ochilor și, ca urmare nu au acceptat înfierea. Dar au primit, cu bucurie, rugmintea preotesei ca să-l boteze ei pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
preot cât și pe coana preoteasă, le-au spus acestora că „unde mănâncă nouă guri încape și a zecea”, că toți le sunt dragi ca lumina ochilor și, ca urmare nu au acceptat înfierea. Dar au primit, cu bucurie, rugmintea preotesei ca să-l boteze ei pe Săndel. S-au făcut pregătirile de botez, s-a pregătit masa de cumetrie, apoi lucrurile s-au așezat pe făgașul obișnuit. Viața și-a continuat cursul ei, Săndel creștea și s-a dovedit mai vioi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Petru, a arătat domnului un zapis în care scrie: „...cum au venit înaintea lor Ilisafta starița de la S(fân)ta mănăstire a Socolei și cu tot săborul anume: călugărițele Avramiia, și Marina, și Anisiia, și Antimiia, și Magdalina, și Aftănasia preoteasa, și Varvara, și Cobuleanca și, de nime silite, nici asuprite, au vândut o poiană...care poiană se cheamă Vămășoaia...” În celelalte documente se vorbește despre vânzări cumpărări între mănăstirea Socolei și Cetățuia, despre prisăci și locuri de prisăci, de dreptul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la gură), se înălțau două fantome, două făpturi famelice, uscate și posace ca două păstăi căzute și uitate lângă o ladă de gunoi, încât nu puteai să-ți dai seama de-ți pot rezerva ceva bun: părinții lor, preotul și preoteasa. Celălalt camarad, propriul meu prozelit, fecior de țăran, îmbrăcat și el pe jumătate țărănește (mie mi se părea că hainele lor erau confecționate din pături), ca toți de aceeași proveniență, inclusiv băiatul popii, fusese premiantul clasei înainte de venirea mea la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur ale închipuirii țesut de poeți. Urcă vestalele spre Universitate, trecând și visând precum zeițele printre reperele estetice ale Olimpului. Sau poate sunt muze, nimfe, preotese ori naiade, amazoane, bacante, zâne? Cine mai știe. În întreaga urbe întâlnim templele artei la braț cu trecutul și prezentul, dar și cu farmecul tinereții. CETATEA TRĂITOARE DIN ȘI PRIN CULTURĂ Putem vorbi oare de Iașul cultural fără a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vizite cu caracter deosebit, în virtutea unui raționament gospodăresc, dr. Petru Groza, împreună cu fiica domniei-sale, a sosit la Beijing împreună cu delegația guvernamentală română, condusă de Gheorghe Apostol, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, și incluzându-i pe Grigore Preoteasa, Ion Vitner și Eusebiu Camilar, ceea ce a creat impresia existenței unei unice delegații române reprezentative, venită să sărbătorească jubileul proclamării Republicii Populare Chineze. Participarea delegației române unice la festivitățile prilejuite de sărbătoarea națională a poporului chinez, la parada militară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
preoți. În cadrul ritualului lor este atestat că gest ritual unirea mâinilor celor doi miri, precum și purtarea cununiilor pe capetele lor. Ele erau săvârșite într-un spațiu familial, iar mai apoi în perioada elenistica căsătoria primește consacrare din partea preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după care tinerii soți primeau instrucțiuni din parte preoteselor. însă momentul principal al căsătoriei nu îl reprezenta unirea mâinilor sau punerea cununiilor, nici macar jerfele aduse
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un spațiu familial, iar mai apoi în perioada elenistica căsătoria primește consacrare din partea preoților și a preoteselor. Tinerii erau conduși de către părinți pe Acropole unde aduceau jerfe zeilor cetății cu această ocazie, după care tinerii soți primeau instrucțiuni din parte preoteselor. însă momentul principal al căsătoriei nu îl reprezenta unirea mâinilor sau punerea cununiilor, nici macar jerfele aduse zeilor ci greutatea cădea pe ceremonia numită anakalipteria, moment în timpul căruia o femeie ridică valul miresei pentru a o prezență soțului ei. Asupra ceremonialului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]