1,293 matches
-
în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), iar în 1974 își ia doctoratul cu teza Eseul. Privire comparativă asupra eseului românesc interbelic, susținută la Universitatea din București. Preparator, din 1964, la Institutul Pedagogic din Galați, parcurge toate treptele didactice, fiind din 1991 profesor de istoria literaturii române la Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos”. Debutează, elev fiind, cu o povestire în cotidianul „Înainte” din Brăila (1956
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
își reia studiile. Este numit tot acum redactor la revista „Iașul nou” (din 1954, „Iașul literar”), unde lucrează și după absolvirea facultății (1953). Va fi demis în 1955, în urma unor critici aduse publicației de oficialități, pentru așa-zise „abateri ideologice”. Preparator, din același an, apoi asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie ieșene, este înlăturat din învățământul universitar în perioada valului de epurări din 1958. După un interval de șomaj și de activitate în învățământul preuniversitar, intră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
de préparation Spaniolă: error de preparación Germană: Zubereitungsfehler Italiană: errori di preparazione Slovenă: napaka pri privavi vezi și eroare de medicație X eroare de preparare: indiferent de tipul erorii de medicație, prin omisiune sau comitere, ce are loc în stadiul preparator, atunci când medicamentul urmează să fie preparat de către un farmacist, îngrijitor, pacient sau asistent. Proces, eroarea având loc în sistemul medicației; Definiția și tipul a fi citite împreună cu taxonomia erorilor de medicație. eroare de prescriere Engleză: prescribing error Franceză: erreur de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
eseist. Este fiul Elisabetei (n. Stamler) și al lui Samoil Kahana, funcționar; numele la naștere Peter Kahana; și-a oficializat pseudonimul în 1957. Urmează la București școala primară (1936-1940), liceul (1940-1948) și Facultatea de Filosofie (1950-1954), unde după licență rămâne preparator la Catedra de istoria filosofiei. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre Dimitrie Cantemir (1968). Un deceniu (1959-1969) lucrează în redacția Dicționarului enciclopedic român din cadrul Editurii Politice, cu o scurtă trecere la Editura Enciclopedică Română. Ulterior intră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
anul III de facultate a funcționat ca extern, prin concurs, la Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași, iar din perioada mai 1948-noiembrie 1949 a lucrat în clinicile Infantilă, I Chirurgie, Serviciul de Triaj. Din anul V de studiu a fost numită preparator la Institutul de Medicină și Farmacie Iași, inițial la Clinica I Medicală, apoi, din februarie 1950, la Catedra de Anatomie Patologică. Acest moment a marcat debutul într-o specialitate căreia i-a dedicat, cu pasiune și competență, peste cinci decenii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
echivalat, în 1970, cu Doctor în Științe Medivale. Reținut de prof. univ. dr. Gr.T. Popa în Institutul de Anatomie al Facultății de Medicină Iași (19431949) și-a format o temeinică pregătire anatomică și de chirurgie experimentală, lucrând succesiv ca aspirant, preparator și asistent. Pregătirea stomatologică (1950-1952) și în Chirurgie orală și maxilo-facială (1950-1960) și-a format-o ca asistent și șef de lucrări sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Duțescu. A devenit, prin concurs, conferențiar (1960-1965) și profesor titular de Chirurgie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Facultatea de Medicină Generală din orașul București, până la absolvire, Gh. Panoza a lucrat benevol la Clinica de Chirurgie Infantilă și Ortopedie a Spitalului de Copii „Gr. Alexandrescu”. În anul patru de studii profesorul Cosăcescu încearcă, fără succes, să-l numească preparator. Până în noiembrie 1952 a fost angajat temporar ca medic secundar de chirurgie infantilă în același spital. În aceeași perioadă urmează la Oradea o școală militară de medici ofițeri de rezervă, timp de două luni. După terminare trece la Ministerul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași obținând, în 1948, diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice a fost numit preparator (1947ă la disciplina de Fiziologie din cadrul IMF Iași. A parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1948ă, șef de lucrări (1960ă, conferențiar (1962ă la disciplina de biochimie și profesor post-mortem (1992ă. În 1958 a absolvit cursurile Facultății de Chimie a Universității
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la Școala Medie nr.2 din Dorohoi, unde a funcționat ca profesoară de biologie în perioada 1957-1962. În acest timp n-a întrerupt legătura cu Alma Mater, astfel că profesorul Sergiu Cărăușu o determină să devină cadru didactic universitar, încadrând-o preparator la Laboratorul de Hidrobiologie. Aici s-a format în domeniul hidrobiologiei, participând la cursurile și lucrările de Hidrobiologie, Oceanologie și Limnologie. Primele cercetări științifice sunt orientate asupra lacului Ciurbești de lângă Iași. Au fost urmărite caracteristicile hidrologice și hidrobiologice ale acestui
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de științe naturale a Universității din Iași, formându-se ca biolog sub îndrumarea unei pleiade de mari profesori și oameni de știință: Paul Bujor, Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 19361953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
facultatea, având calități deosebite, a fost numit preparator la Catedra de Agrogeologie de la aceeași Universitate. Aici a început să lucreze în specialitatea sa, fiind îndrumat și spijinit de prof.dr. Nicolae Florov. După absolvirea facultății a fost încadrat, în urma examenului susținut, preparator și apoi asistent. A parcurs toate treptele ierarhiei didactice fiind numit, în anul 1948, după Reforma Învățământului, profesor titular la disciplina de Pedologie, de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din Galați, facultate nou înființată și care, în anul 1951, a fost
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, obținând, în 1948, diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice a fost numit preparator (1947) la disciplina de Fiziologie din cadrul IMF Iași. A parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1948), șef de lucrări (1960), conferențiar (1962) la disciplina de biochimie și profesor post-mortem (1992). În 1958 a absolvit cursurile Facultății de Chimie a Universității
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
școala primară în localitatea locală și liceul Militar G.V. Macarovici din Iași. În perioada 1923-1929 a frecventat cursurile Facultății de Medicină din Iași, obținând titlul de doctor în medicină și chirurgie, în 1929. Încă din anii studenției a fost numit preparator suplinitor la Laboratorul de anatomie topografică al Facultății de Medicină Iași (1926-1928). A funcționat ca asistent la același laborator (1928-1930) și la Clinica terapeutică, Facultatea de Medicină Iași (1930-1932). A fost promovat șef de lucrări (1932-1934) la aceeași clinică; conferențiar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Oltea Doamna din Iași (19301938). Între 1938 - 1944 a urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași. Și-a început activitatea încă din anii studenției ca extern la Spitalul Sf. Spiridon din Iași (1942). La 1 octombrie 1943 a fost numită preparator la disciplina de Farmacologie a Facultății de Medicină din Iași. Între 1 aprilie 1944 și 1 iunie 1945 a fost mobilizată la Spitalul Z.I. 238 Radna - Arad, ca medic sublocotenent. Din iunie 1945 și-a reluat activitatea de preparator
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în sifilis”. În urma susținerii examenului, la 8 decembrie 1971, obține titlul de doctor docent. În perioada 1973-1980 a fost șeful Clinicii Dermato - Venerologice din Iași. Concomitent cu activitatea clinică și de conducere, a desfășurat o îndelungată muncă didactică. A fost preparator (1944-1945), asistent al Clinicii Dermato - Venerologice (1945-1949 și 19551957), șef de lucrări (1949-1952 și 19571966), conferențiar (1967-1972), profesor (1972-1980), profesor consultant din 1980. În sprijinul procesului didactic a publicat cursuri și manuale. A desfășurat o bogată activitate de educație sanitară
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ion (7.X.1939, Târnăveni), folclorist. Este fiul Victoriei Șeuleanu (n. Sima), laborant chimist, și al lui Ioan Șeuleanu, pantofar. Învață la Târnăveni (1946-1956), apoi urmează Facultatea de Filologie-Istorie, secția limba și literatura română, a Universității din Cluj (1956-1961). Angajat preparator la facultatea absolvită, urcă treptele didactice până la gradul de profesor (1993). Din 1990 va fi și șef al Catedrei de literatură română, literatură comparată și teoria literaturii (ulterior devenită Catedra de etnologie), între 1994 și 1998 decan al Facultății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
fiul Zenobiei Vârgolici (n. Vasilescu), învățătoare, și al lui Constantin Vârgolici, preot. A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). Preparator încă din studenție (1952) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, după absolvire va rămâne aici cercetător până în 1966 (și din nou în 1968-1969); între 1954 și 1965 a îndeplinit și funcția de secretar al comitetului de redacție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
educare la Sibiu sau la București. Tot în această perioadă apar și câteva școli private specializate în meșteșugul picturii, cum a fost aceea a lui Pârvu Mutu din București sau a lui Ion Zugravul de la Râmnic, în care pentru dascălii preparatori domnitorii acordau privilegii, scutiri de dări etc. În Banatul istoric și în Ardeal, conform legiuirilor școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Dumitru Vasile, țărani, și frate cu poetul Gh. D. Vasile. Urmează școala generală în comuna natală (1945-1952), Școala Medie nr. 2 din Craiova (1952-1955) și Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din București (1956-1961). După absolvire devine preparator la Catedra de limba și literatura rusă din cadrul Institutului de Limbi Străine, până în 1968. Ulterior, până în 1999 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 2000 conferențiar la Universitatea „Spiru Haret” din București. Obține titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
Aurel Iordănescu face observații asupra pregătirii în Universitate a candidaților la profesoratul în istorie, criticând lipsa de coordonare între programa analitică și cea universitară și lipsa culturii de specialitate (cunoașterea și utilizarea izvoarelor în special) și propunând revenirea la anul preparator, introducerea a două licențe: una didactică, alta științifică și realizarea unei legături strânse între profesorii universitari și cei secundari. în sprijinul reformei radicale a învățământului istoric și susținând preluarea metodei și concepției materialismului dialectic și istoric se pronunțau în revista
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
structură sportivă legal constituită și recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfășurate fie în cadrul unei competiții sportive, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical; e) oficial - persoana care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federațiilor, ligilor, asociațiilor județene și cluburilor, acreditați sau, după caz, autorizați în funcțiile ori pozițiile pe care le dețin; f) grad de risc al competiției sau jocului sportiv - nivelul posibilității producerii unor fapte îndreptate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se prezintă scopul cercetării; la rândul lor, ei vorbesc cu ceilalți despre obiectivele și condițiile interviului, creând un climat prielnic desfășurării acestuia. Urmează apoi ca persoana care conduce interviul să fie prezentată grupului de către unii dintre membrii de prestigiu. Conversațiile preparatorii constau în întrevederile particulare ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (cea optimă fiind de 1,5-2 ore), precum și faptul că este indispensabilă exprimarea opiniei personale a fiecăruia. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
futuriste sau dadaiste, încât e în stare să propună el însuși, în câteva articole-manifest (Aviograma, 1924) scrise cu destul aplomb, soluții de înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. înseamnă totuși pentru el mai curând un stadiu preparator: textele publicate aici de poet țin să marcheze, înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor tradiționale; ilustrare, în fond, a unor teze futuriste („cuvintele în libertate”) și, mai ales, dadaiste, într-un demers ostentativ antipoetic, - cum
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
discursuri oficiale au o educație precară, ceea ce îi face cu atît mai vulnerabili față de simplismul prefabricat al limbajului de lemn, își amintește istoricul Zoe Petre. Am încă vie amintirea primei ședințe de sindicat la care am luat parte ca tînăr preparator, în 1961. Președintele sindicatului era în acea vreme un conferențiar care studiase la Moscova mișcarea muncitorească din România; acest personaj avea mari dificultăți cînd trebuia să pronunțe cuvinte ceva mai lungi, cum ar fi “intelectualitate” sau “materialitate”, și ne spusese
Cum se folosea limbajul "academic" în Epoca de Aur () [Corola-journal/Journalistic/67790_a_69115]
-
lui Gheorghe Bogdan-Duică, critică nepotismul universitar, practica întemeierii di-nastiilor universitare din Cimitirul Buna-Ves-tire, "Gheorghe Bogdan-Duică - scrie Pavel Dan - nu și-a lăsat catedra moștenire copiilor. Nu a întemeiat o dinastie universitară. Nu și-a numit fetele asistente, nepoții și nepoatele preparatori. În atmosfera viciată de la universitățile noastre, unde la darea notelor "se ține socoteală de neam, de rudenie și confesiune și unde studentul sărac și fără protecție, dacă vrea să capete un loc trebuie să renunțe de la început la orice personalitate
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]