7,433 matches
-
continuare subiectul unor largi controverse, posibil de explicat prin chiar recursul la cei doi autori sus-menționați, ale căror conceptualizări diferă substanțial: în timp ce Waltz se referă la categorii de factori explicativi ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de entități sociale ca obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție originară, literatura de specialitate a relațiilor internaționale consemnează în continuare două accepțiuni și, Aferent, funcții ale conceptului nivel de analiză: a) identificarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
AIEA din Irak ș.a.m.d. Ambele variante ale primului nivel de analiză comportă diverse critici în literatura de specialitate. Utilizarea variabilei „natura umană” este criticată, spre exemplu, ca fiind prea simplistă și neștiințifică în a explica războiul și pacea preponderent în baza viciilor/virtuților firii umane. Cât privește analiza indivizilor, principalul ei inconvenient rezidă în dificultatea empirică a colectării de date suficiente și corecte pentru conturarea unei imagini clare, complete și veridice referitoare la decidenții politici individuali, în condițiile în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fie dictată finalmente de structura sistemului - mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea a self-help-ului („autoajutorare”); bazându-se astfel preponderent pe propriile resurse sau pe alianțe flexibile și temporare în tiparul general al balanței de putere în funcție de distribuția capabilităților în sistem, fiecare stat urmărește să se apere de încercările potențiale sau manifeste de cotropire, atac, subjugare, influență economică etc. venite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ulteriori apreciază că analiza la nivelul al treilea furnizează explicații generale și profunde, analiza la al doilea nivel reliefează cauze intermediare, iar cea de la primul nivel pune în lumină cauze imediate ale proceselor și evenimentelor internaționale. Alte două critici vizează preponderent maniera neorealistă de abordare a nivelului al treilea de analiză. Prima este o critică mai generală la adresa Școlii de gândire realiste a disciplinei și se referă la accentul tradițional pe state ca unități de analiză și, totodată, variabile independente. Ascensiunea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cooperării internaționale. Poate fi delimitat un cadran al neorealismului defensiv, cuprinzând teorii bazate pe asumpția că sistemul internațional oferă statelor stimulente pentru expansiune doar în anumite condiții. Aici se regăsesc, printre altele, teoria waltziană a balanței de putere sau teoriile preponderent structurale în privința dilemei securității. În cadranul neorealismului ofensiv, o poziție proeminentă este deținută de teoria lui Mearsheimer. Realismul neoclasic reunește teorii despre comportamentul statelor - spre exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. În cadranul defensiv se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai restrânsă. Însă toți autorii deosebesc trei dimensiuni ale conceptului de balanță de putere: o dimensiune descriptivă, una normativă și una acțională. Balanța de putere reprezintă o stare de lucruri în care nici o putere nu se află într-o poziție preponderentă și nu poate face legea pentru alții (vezi Bull, 1998, p. 93). Din acest punct de vedere, balanța se raportează la următoarele sensuri: 1. Balanța de putere este o stare de fapt ce se referă la o distribuție uniformă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rolul geografiei teritoriale, a devenit principala scenă a conflictelor internaționale. Pe de altă parte, se argumentează că prin modificarea contextului geopolitic, războiul nu a fost doar „expulzat” la periferia sistemului mondial, dar a și suferit schimbări calitative, evoluând de la conflicte preponderent convenționale la așa-zisele „conflicte de joasă intensitate” (Kaldor, 1999, pp. 112-116; Creveld, 1991). În deja clasica lucrare Transformarea războiului, Martin van Creveld afirmă că viitoarele războaie vor fi conflicte de joasă intensitate declanșate de actori non-statali, împotriva cărora forțele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a ceda ispitei privilegierii Marilor Puteri, care se luptă, impun și modifică tipare de interacțiune și norme de conduită în sistemul internațional. Probleme de polaritate în ordine mondială Polaritatea este termenul utilizat de obicei în literatura de specialitate (de orientare preponderent realistă) pentru a defini structura relațiilor dintre principalii actori din sistem care asigură menținerea unei ordini mondiale. Când este folosită în raport cu ordinea mondială, polaritatea scoate în evidență ierarhizarea Marilor Puteri în sistem într-o perioadă istorică dată. În funcție de modul în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
marcate de decalaje între copiii din familiile sărace și cei proveniți din familii înstărite (cei săraci se uită mai mult la televizor). Copiii sunt cu atât mai expuși dacă se are în vedere că vizionarea de programe de televiziune include preponderent programe TV care nu sunt destinate categoriei lor de vârstă. Astfel, studiile arată că 80% dintre copiii cu vârste între 4 și 10 ani urmăresc asemenea programe. Personalizarea consumului de programe de televiziune constituie, de asemenea, un factor de risc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
această dată, rezultatele nu sunt foarte îngrijorătoare: dacă pentru elevii de 15-18 ani consumul TV este unul personalizat, pentru elevii de 7-10 ani și chiar și pentru elevii de 11-14 ani, consumul TV rămâne unul relativ supravegheat - un consum TV preponderent familial, mai ales în compania părinților. EMBED Word.Picture.8 Partenerii de discuții despre programele TV. Discuțiile despre programele TV au loc, de obicei, în cadrul grupului de prieteni/colegi (pentru toate categoriile de vârstă): 57,4% (elevi de 7-10 ani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
proces costisitor și îndelungat. Observația. Observația directă este utilă în special atunci când postul studiat constă în principal din activități fizice observabile (portar, muncitor la o linie de asamblare etc.). Pe de altă parte, observația nu este adecvată atunci când postul constă preponderent din activități intelectuale nemăsurabile (avocat, inginer proiectant etc.) sau atunci când angajatul este angrenat în activități importante, dar mai rare (cum ar fi o asistentă medicală care se ocupă din când în când de cazuri urgente). Observația directă și interviul sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
avem de-a face cu o persoană deja instruită și calificată și complet altfel dacă dorim ca persoana neinstruită și fără experiență să se califice la locul de muncă chiar în acel post. Redactarea profilelor pentru candidații instruiți se centrează preponderent pe caracteristicile individuale, precum durata serviciului anterior, calitatea instruirii relevante și performanța la locul de muncă anterior. Astfel, nu este prea dificilă stabilirea caracteristicilor individuale necesare pentru a selecta un candidat gata instruit pentru un anumit post. Problema este însă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informația, cu oamenii și cu obiectele pot fi extrapolate la nivelul competențelor necesare referitoare la interacțiunea cu cei trei factori. Astfel, unui contabil îi este necesară o capacitate înaltă de interacțiune complexă cu informațiile, în timp ce unui mecanic auto îi este preponderent necesară capacitatea de a interacționa la un nivel înalt de complexitate cu obiectele. Profilele candidaților bazate pe analiza statistică. Fundamentarea profilului candidatului pe analiza statistică este cea mai sigură abordare, dar și cea mai complicată. De fapt, scopul este acela
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe o stradă circulată 65-90 tren 75-80 fabrică 90 trafic intens 90-100 tunet 110-140 avion cu reacție la decolare 130 pragul senzației dureroase 140-190 decolarea unei rachete spațiale 8.4.4. Iluminatul Senzațiile vizuale și analizatorul vizual joacă un rol preponderent și în activitatea profesională, fiind implicate în 90% dintre modalitățile de recepție a informațiilor. Datorită acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în obținerea performanțelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianței luminoase o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conducere a fost dezvoltat de McClelland începând cu 1950 (Gordon, 1987). Plecând de la modelul lui Maslow, McClelland s-a focalizat în special pe nevoile superioare din ierarhie (vezi figura 12.4., coloana IV). Astfel, comportamentul unui individ va fi determinat preponderent de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută preponderent relațiile de colaborare, prietenie, apartenență, dragoste, deseori conformându-se părerilor celorlalți. Pentru aceste persoane relațiile apropiate și de durată sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în special pe nevoile superioare din ierarhie (vezi figura 12.4., coloana IV). Astfel, comportamentul unui individ va fi determinat preponderent de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută preponderent relațiile de colaborare, prietenie, apartenență, dragoste, deseori conformându-se părerilor celorlalți. Pentru aceste persoane relațiile apropiate și de durată sunt motivante, deseori lucrând în servicii de asistență socială și de consiliere. Nevoia de putere, se manifestă prin nevoia de control
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Datele prezentate anterior sursele de informare politică ( REF Ref508769621 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found. și REF Ref508769568 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9) susțin ideea unei frecvențe mai mari a informării prin canale mediatice (preponderent prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal. Astfel, se informează zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor politice, a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai ridicate sunt mult mai rare (25% s-au informat de la panouri, 9% au participat la întâlniri cu candidații, 5% au participat la mitinguri electorale). Frecvența cu care se realizează aceste comportamente urmează același patern, discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai reduse a oportunităților de acest tip). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Participare politică în campania
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
deci este foarte probabil ca ponderea reală să fie mai mare). Dată fiind diferența mare dintre ponderea non-votanților contextuali (cu ocazia anumitor alegeri) și cea a non-votanților sistematici (cei care nu votează deloc), putem afirma că ipostaza de non-votant este preponderent una conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
PRM; M11 M0 și partizanat PSD, D.A., PRM; M12 M0 și încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
te preocupa de existența lui. Nu poți trece indiferent pe lângă Dumnezeu.” (E. Cioran) Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți. Faptul acesta este considerat expresia cea mai Înaltă a evoluției psihologice și morale a omului, care, În prezent, este preponderent egocentric, fiind dominat de interese personale egoiste.) „Titus, Împăratul romanilor, aducându-și aminte Într-o seară, la cină, că În ziua aceea nu făcuse nici un bine, a zis: «Prieteni, am pierdut ziua de azi!».” (Sf. Bernard) Oricine ești și oriunde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acea șansă existentă pentru fiecare de a arăta că poate fi nu numai o frumusețe fizică, dar și una a vieții interioare. Μ Stilul existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât auditoriul înclină preponderent să fie de acord întotdeauna în ceea ce-i privește pe așa-zișii intelectuali). Lui Casalegno aș putea, de exemplu, să-i aplic foarte ușor „tehnica raționamentelor deductive”. Aș putea foarte logic să încep prin a mă întreba: ce caută Casalegno
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]