1,376 matches
-
în al doilea caz introducem un criteriu, așa cum ar fi acela al complexității biologice pe scara evoluției, și realizăm o ierarhie a formelor de viață. În opinia mea, avem aici o dilemă din care putem ieși numai prin asumarea unor presupoziții care avantajează una dintre cele două poziții. O alternativă la această dispută o reprezintă mutarea problemei din plan teoretic în cel practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care gândim natura și modul în care înțelegem moralitatea, mai precis, granițele unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest caz ies la iveală presupozițiile filosofice care fixează cadrele discuției și care ghidează opțiunile la nivel pragmatic. 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată Teoreticienii mediului susțin că peisajele au valoare intrinsecă și că, în afara valorii estetice, a pitorescului care poate stârni diverse stări emoționale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucrurile să își urmeze cursul. O justificare suplimentară a restaurării poate fi elaborată și dintr-o perspectivă instrumentalistă, în sensul că o natură restaurată poate servi mai bine scopurilor omului. Se poate obiecta că argumentele lui Elliot se bazează pe presupoziția că orice intervenție a omului în spațiul natural este dăunătoare, ceea ce nu este acceptabil. Omul este parte a naturii, a evoluat în mediul natural și și-a construit propria nișă biologică. Intervențiile sale în natură, făcute pentru a supraviețui, sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui nou mod de a gândi natura în care unul dintre conceptele cheie este acela de "grijă". În final încerc o reformulare a temelor ecologiei profunde din perspectiva unei etici a virtuții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lume diferită și supraadăugată celei create înseamnă a acționa împotriva lui Dumnezeu. Invențiile tehnice, mecanice în primul rând, precum morile de apă și de vânt, sunt un adulter, în termenii lui Heidegger. Gândirea europeană modernă parcurge astfel drumul de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atracția universală, însă, în cele din urmă, criteriile de științificitate au fost îndeplinite numai de construcțiile teoretice bazate pe o abordare cantitativistă a fenomenelor. Extinderea domeniului moralității ar fi justificată în ecologia profundă pe o bază metafizică asigurată prin depășirea presupozițiilor de tip cartesian ale modernității. Față de un asemenea demers teoretic pot fi formulate obiecții. În primul rând, recunoașterea interdependențelor la nivel ecosistemic nu presupune în mod necesar recunoașterea unor relații de tip moral între entitățile aflate în interdependență 271. De
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
global. Cheia dezvoltării durabile o reprezintă integrarea, corelarea și armonizarea componentelor economice, ecologice și social-culturale ale sistemului global. În acest scop, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene stabilește un set de principii directoare în care regăsim explicit sau ca presupoziții principii filosofice fundamentale. Redau in extenso lista acestor principii: - promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului; - solidaritate intra- și inter-generațională; - cultivarea unei societăți deschise și democratice; - informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional: - implicarea mediului de afaceri și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
educație ideologică prin preluarea temelor ecologiste ale reciclării și reutilizării și ascundeau opiniei publice naționale și internaționale cazuri și evenimente grave, unele chiar catastrofale, de poluare. 2.6. Ecofeminism Nu este scopul meu aici să discut despre mișcarea feministă și presupozițiile filosofice care o pot legitima, ci doar despre o fuziune teoretică interesantă între feminism și ecologism din care a rezultat așa-numitul ecofeminism. Putem identifica mai multe variante de ecofeminism, în funcție de forța cu care este dislocată, eventual până la dispariție, distincția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar fi nimic altceva decât un transfer al egoismului de la sinele individual la un sine extins. Ecologia profundă lucrează cu aceleași presupoziții ale filosofiei tradiționale, și anume, că natura umană este egoistă și că alternativa la egoism este sacrificiul de sine, și pretinde că prin transferul egoismului la nivelul sinelui extins se asigură o protecție a naturii ca întreg, deoarece, într-un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
A Report for the Club of Rome's Project on the Predicament of Mankind, Universe Books and Potomac Associate, New York, 1972. 4 Un fragment de la începutul lucrării este semnificativ cu privire la noul cadru conceptual și problematic, inclusiv la nivelul profund al presupozițiilor asumate și al viziunii de ansamblu, în care plasează Commoner discuția despre mediul înconjurător: "Pentru a supraviețui pe Pământ, oamenii au nevoie de existența stabilă, neîntreruptă a unui mediu adecvat. Și, totuși, se adună dovezi copleșitoare că modul în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 103-104. 208 Peter Singer, Practical Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. 209 Despre presupozițiile constrângătoare ale modernității în raport cu deschiderea spre o viziune ecologistă discut pe larg în paragraful "Metafizica ecologiei profunde". 210 David Hume, "An Enquiry Concerning the Principles of Morals", în H. E. Aiben (ed.), Hume's Moral and Political Philosophy, Hafner, New York
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din interior. Nu ea este "obiectul" intuiției, ci distanța creată de intervalul acestei medieri, forma care devine vizibilă prin transparența invizibilului. Intenționalitatea interpretării e pusă în paranteză, iar calea intuiției e deschisă, dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul "loc", umplut intuitiv, al discernerii reflexive, aurora interpretării. Conform opțiunii fenomenologice, imediatitatea și imprevizibilul imaginii nu țin de un orizont
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la rădăcina reprezentărilor imaginare, al expresiilor simbolice. De aceea, înțelegerea sa este reducție, punere în suspensie: imediată, ea e fără proiect ori expectanță a sensului, neanticipativă în sens intențional. Decurge de aici că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect sau orizont de prezență. Darul său neașteptat este revelarea imprevizibilului, a ceea ce nu apare și totuși se dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dintr-un miez incandescent 3. Nu e totuși precomprehensiunea în înțelesul ei clasic de orizont proiectiv, de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă: datul originar al semnificabilului întrupat imaginal 4. Interpretarea însăși s-ar dovedi aproximativă, neînțelegătoare, dacă - prin recursul exclusiv la tehnicile de cercetare a operei poetice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceea ce dă, intuiția dispune singură de privilegiul de a da" ("Fenomenul saturat", în Jean-Louis Chrétien, Michel Henry, Jean-Luc Marion, Paul Ricœur, Fenomenologie și teologie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 95). 4 Intuiția "nu se exercită în mod originar, fără nicio presupoziție, decât întrucât furnizează date originare", dându-se în mod originar (Jean-Luc Marion, Fiind dat. O fenomenologie a donației, Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 302). 5 Emmanuel Lévinas, Totalitate și Infinit. Eseu despre exterioritate, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 49. 6
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
șansa de a respira" (Sorin Mărculescu, " În loc de prefață" la Fluviul întâmplător, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 6). 15 "Pe de o parte, hermeneutica se construiește pe baza fenomenologiei și păstrează astfel lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a hermeneuticii. Pe de altă parte, fenomenologia însăși nu se poate constitui fără o presupoziție hermeneutică" (Paul Ricœur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 36). 16 Necunoaștere revelatoare ("ce multe tărâmuri nu te cunosc/ ce multe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
6). 15 "Pe de o parte, hermeneutica se construiește pe baza fenomenologiei și păstrează astfel lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a hermeneuticii. Pe de altă parte, fenomenologia însăși nu se poate constitui fără o presupoziție hermeneutică" (Paul Ricœur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 36). 16 Necunoaștere revelatoare ("ce multe tărâmuri nu te cunosc/ ce multe ape nu te scaldă"), întrucât ea înseamnă o smulgere din cunoașterea exterioară, o descojire și o golire
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Criteriile de analiză a calității unui sistem democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aibă un așa succes și, în consecință, se poate ajunge la concluzia că "...drepturile sunt compatibile cu perspectivele conservatoare, liberale și socialiste. Ca urmare, se poate elabora și promova o teorie consistentă a drepturilor omului operând cu orice set de presupoziții raționale despre natura umană și structura socială"4. Însă, pentru că vorbim despre necesitatea unei constituții liberale, trebuie subliniat de ce perspectiva liberală e preeminentă oricărei alte perspective doctrinare: liberalismul este singura doctrină politică pentru care discursul drepturilor este fundamental, pentru că în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politice (când, de fapt, nu există nicio legătură), nejustificată pentru că nu se sprijină deloc pe calitățile acelei clase politice. Toate acestea trebuie să se întâmple datorită unor motivații foarte simple. Guvernările având la bază principiile liberale s-au construit cu ajutorul presupoziției că natura umană (în orice formă a înțelegerii acesteia) are nevoie de o sferă proprie de manifestare în care dominația politică nu are ce căuta, sferă în care drepturile se pot manifesta nemijlocit și nemediat până în momentul atingerii drepturilor celui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Criteriile de analiză a calității unui sistem democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ea. Teama de a nu-i supăra pe ceilalți: în special, puteți crede că dacă refuzați pe cineva sau dacă nu sînteți de acord cu opinia sa, atunci sînteți răspunzător pentru supărarea și disconfortul pe care i le provocați. Această presupoziție implică erori cognitive precum omnipotența, personalizarea, prezicerea viitorului și citirea gîndurilor. Oamenii se obișnuiesc cu deficiențele de asertivitate prin intermediul experiențelor avute de-a lungul vieții. Multe persoane învață să reacționeze în mod pasiv pentru că asta așteptau de la ei părinții lor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu cumva le e simpatică pentru că se văd pe ei înșiși. Și ei ar fi vrut să-și asume cu aceeași nonșalanță impostura. Sau ceva de genul ăsta. Chiar nu pot să vă explic mai bine de-atât. 24. Cârnați Presupoziția mea e asta. Că în București majoritatea celor care trăiesc sunt întreținuți de rudele din provincie. Să trăiești în București e mai mult o formă de izmeneală, un lux pe care îl suportă provincialii care trebuie să-ți trimită mâncare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de partid și nemembri, pentru adulți și copii, pentru femei și bărbați etc. Cu certitudine, există experiențe care nu au fost accesibile decât femeilor. Cartea de față vrea să le pună laolaltă, pentru a le da volum, consistență și vizibilitate. Presupoziția noastră este aceea că, de la micile evenimente ale vieții cotidiene și până la întâmplări deosebite, de la relația de cuplu și până la raporturile de putere, femeile au o manieră diferită de a se investi în viața socială. Ele posedă o experiență particulară
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
héritage" (Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales noțiunea, de origine creștină, a "demnității umane". Ea moderează extremismul prometeean și laicizarea cunoașterii (de origine antică) și eliberează activitatea științifică de presupoziții dogmatice: concilierea lor duce la construcții importante, precum ideea drepturilor omului, dar și la stabilirea unei etici riguroase a științei. Pe aceste principii se fondează practic umanismul modernității, atât cel laic, cât și cel religios, a cărui universalitate transcende culturile-palimpsest
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]