7,015 matches
-
trecere ar fi trebuit să se opereze încă de acum câțiva ani, căci totdeauna a existat acest partid, pretins deznădăjduit, al conservatorilor. Așadar nu existența partidului conservator e cauza adevărată că ni se caută acum nod în papură, ci alta. Pretinsa cauză nu este decât un pretext. Ceea ce am fi dorit însă e ca confrații de la "Steaua Romîniei" să-și dea cel puțin silința de-a descoperi un pretext mai plauzibil decât cel inventat de genii de la "Romînul" sau de la "Telegraful
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ia asupră-și mediațiunea în cestiunea Arab Tabiei, România a trebuit să-i facă diferite concesii. Ar mai marge aceasta daca interesele nici uneia din țări n-ar suferi; dar o asemenea procedere încetează de-a fi echitabilă când, pentru un pretins serviciu se cere sacrificarea de sine, ba chiar sinuciderea. Din capul locului oamenii nu prea erau mulțumiți cu rezultatele mediațiunei austriace în cestiunea Arab Tabiei; totuși însă aveau cea mai bună opinie asupra intențiilor Austriei și primiseră cu mulțumire serviciile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contrarie adevărului istoric. Pardon. Nici noi n-am zis că nu există liberali în Moldova, ci că nu există roșii. Distinguendum est. Sub liberali înțelegem pe aceia cari vor realitatea sistemului parlamentar, sub roșii însă înțelegem acea demagogic flămândă și pretinsă liberală care, în opoziție fiind, înjură pe Vodă și pe miniștri, iar, băgați odată la stăpân, sânt cei mai târâtori, cele mai servile instrumente. Stâlpii de cafenele ai Bucureștilor, vânzători de bilete a cântărețelor de la Ionescu, directori de bancă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei rusești, sîntem departe de-a atribui acestui punct negru de pe orizonul politic neînsemnătatea pe care i-l atribuie el. Iată dar ce scrie: Ziarele imaginează acum o pretinsă cestiune a Dunării, care ar fi menită a despărți Europa în două tabere gata de a se sfâșia întreolaltă. O revistă germană, "Grenzbote", a dat vânt afacerii acesteia prin publicarea unui articol ce se pretinde inspirat de principele de Bismarck
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avea în atribuțiile sale decât partea fluviului dintre Galați și gurile Dunării. În Congresul de la Berlin Europa i-au întins mandatul, încredințîndu-i, deodată cu adjuncțiunea delegaților statelor țărmurene, elaborarea de reglemente pentru partea Dunării dintre Galați și Porțile de Fier. Pretinsa propunere engleză, care, după "Grenzbote", ar fi rezultatul faimoasei intrige anglo-rusești, nu e altceva decât pur și simplu art. 55 al Tractatului de la Berlin. E de observat totodată că, daca Congresul de la 1878 a desemnat pe agenții cari vor avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ce nu face decât o politică de partid? Și daca patriotismul său visează o Franță puternică și mare încă, cu toate dezastrele noastre, de ce începe prin a o desbina și slăbi, prin "mots d'ordre" ale sale îndreptate contra unui pretins inamic dinlăuntru? Politica de espediente duce câteodată mult mai departe decum ar voi cineva. Se știe unde ea a dus Imperiul. Și aceea era cu mult mai mult o politică de espediente decât de planuri cu maturitate concepute și bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sine și cari nu pot lăsa oamenilor de stat din partidul guvernant nici un fel de iluzie asupra perversității elementelor de cari se servesc. E asemenea evident că nici unul din aceste păcate nu i se poate imputa fostului regim catargiesc. Cauza pretinsă pentru care acest guvern ar fi căzut, ingerința în alegeri, e un adevărat merit alături cu organizația electorală a partidului roșu, bazată pe coruptibilitatea și intimidarea corpului electoral, precum și pe falsificarea listelor. Astfel, în provincii s-a întîmplat următoarele cazuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poseda drepturi escepționale pe Dunărea de Jos. Dar de ce atunci la Congresul din Berlin, unde imperiul Habsburgilor era reprezentat prin trei oameni distinși, contele Andrassy, contele Karolyi și baronul de Haymerle, nici unul dintre cei trei plenipotențiari n-a susținut această pretinsă necesitate? Am reamintit deja {EminescuOpXI 340} că propunerile făcute în Congres de către baronul Haymerle nu aveau nici o legătură cu cele ivite de atunci încoace. Pe atuncea Austria admitea cu desăvârșire ca dreptul de supraveghere să fie exercitat de către toate puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înlesni navigarea, în acele locuri, pentru că e autorizată a percepe o taxă provizorie asupra vaselor de negoț ale tuturor pavilioanelor, până la stingerea datoriei contractate pentru executarea acestor lucrări. Acest articol nu consacră nici într-un chip, precum crede "Times", o pretinsă preponderanță a Austriei. Se vede, din cele ce preced, că tratatele, departe de-a justifica pretențiile austro-ungare, le condamnă formal. De aceea "Corespondența ungară" se și pune, spre a le susținea, pe un teren cu totul altul. "Austria, zice foaia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust a istovit toate încercările de-a dezvălui înaintea cabinetelor occidentale pretinsele agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi necesitatea de-a se ridica efectivul armatei austriace la 800 000 de oameni și a motivat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Presa" are dreptate; studiile ei sânt susceptibile de-o critică serioasă și numai noi, adversarii simandicoși, nu sîntem în stare a i-o face. [ 11 noiembrie 1880] ["E CLAR CĂ UN STAT... "] E clar că un stat care cheltuiește pentru pretinse necesități politice mai mult decât poate suporta producția poporului va ajunge pas cu pas la o sărăcie, pospăită cu vorbe, dar din ce în ce mai simțitoare prin trebuințele miilor de indivizi pe cari un sistem fals i-a ridicat deasupra, prefăcîndu-i în exploatatori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne adresa invective personale e destul de evidentă pentru a ne face să declarăm că în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra unor asemenea meschinării. [ 14 noiembrie 1880] ["ASUPRA PRETINSULUI PROTEST... Asupra pretinsului protest al Turciei în contra participării unui delegat bulgar în Comisia Dunăreană "Pesther Lloyd" spune următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
personale e destul de evidentă pentru a ne face să declarăm că în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra unor asemenea meschinării. [ 14 noiembrie 1880] ["ASUPRA PRETINSULUI PROTEST... Asupra pretinsului protest al Turciei în contra participării unui delegat bulgar în Comisia Dunăreană "Pesther Lloyd" spune următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-a se invita
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
credea Strat, ar trebui să fi fost sincer și să ceară de la Adunări îndoirea impozitului fonciar, iar nu să-l îndoiască după conveniențele societății de exploatație în mod pieziș și numai asupra unora, iar asupra altora nu. Întemeindu-se pe pretinsa noastră contrazicere, "Romînul" adresează opoziției următoarele cuvinte. Recensimîntul impozitelor făcut anul acesta a ațâțat verva de injurii a partizanilor vechiturilor condamnate de țară. A răspunde la asemenea injurii și neadevăruri ar fi a da oamenilor ce le practica o însemnătate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am publicat în numărul nostru de ieri, aflăm că, la interogatoriu, o mulțime dintre ei au declarat că sânt fără profesie. Un om fără profesie e un vagabond. Între aceștia însă cată să numărăm și pe cei cu profesiile uzurpate, pretinse sau frauduloase. Un om care, având patru clase primare și un curs de violoncel, ar exercita profesia de medic ori cea de jurisconsult, de episcop, de profesor de universitate, de director de drum de fier ori de director de bancă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al calificativului de "generali ai cutărui partid". Noi la " Timpul" considerăm pe toți ofițerii ca fiind ai țării, iar nu ai partidelor, și nu poate fi crimă mai mare decât aceea ce s-a comis și se comite încă de pretinșii liberali, aceea de-a amesteca politica în armată, clasificând pe ofițeri mai puțin după meritele lor decât după culorile politice. [ 29 noiembrie 1880] ["SCANDALUL ACTUAL... Scandalul actual cu rublele e aproape fără pereche în istoria scandalelor de asemenea natură. Decretul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
greșit sau nepotrivit cu dezvoltarea unui popor. Dar d. Erdmann de Hahn era consecuent de-o altă opinie. Ba, din arhiva bogată a istoriei universale se scoseseră până și rațiuni suficiente pentru a se justifica acte de estremă violență în contra pretinșilor tirani. {EminescuOpXI 435} De unde dar această radicală convertire la principii atât de conservatoare precum le manifestă astăzi onor. d. Sturza? Mărturisim că nu înțelegem. Știm prea bine că patronul "Presei", care compara pe roșii cu Hoedel și Nobiling, a ajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și altul ca el în ajunul unei asemenea fapte și-ar putea ține un lung monolog, în care ar zice următoarele: "La 1848 oamenii cari stăpânesc azi în România au pus la cale asasinarea lui Vodă Bibescu. Din prăvălia unui pretins librar era să se tragă focul. În Franța d. Brătianu a luat parte la conspirația de la Opera Comică. La 1876 oamenii ce stăpânesc azi în România l-au sfătuit, printr-un actual ministru plenipotențiar, pe Domn să scutească țara de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și științifice permite astăzi de a urmări într-un mod serios mișcarea comercială în România a tuturor produselor interesante, și aceste foloase se pot înscrie cu drept cuvânt la activul convențiunii de la 1875. Convențiunea comercială de la 1875, acest act de pretinsă trădare, este un titlu de onoare pentru partidul conservator, care astăzi cu mândrie poate constata toate rezultatele sale folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spirit de muncă, unii din ei au fost fructul unor școli înființate în pripă, pentru dirigerea cărora nu se ceruse nici cunoștințe, nici moralitate, alții număraseră pietrele de pe bulevardele Apusului, întorcîndu-se îndărăt cu trebuințe mari, cu totul în disproporție cu pretinsa lor știință, cu pretinsele lor merite și cu mijloacele unei țări sărace. Domnul a putut constata și mai mult: că spiritul public însuși pierduse capacitatea de-a distinge binele de rău. Bun și patriotic se numea adesea un act de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din ei au fost fructul unor școli înființate în pripă, pentru dirigerea cărora nu se ceruse nici cunoștințe, nici moralitate, alții număraseră pietrele de pe bulevardele Apusului, întorcîndu-se îndărăt cu trebuințe mari, cu totul în disproporție cu pretinsa lor știință, cu pretinsele lor merite și cu mijloacele unei țări sărace. Domnul a putut constata și mai mult: că spiritul public însuși pierduse capacitatea de-a distinge binele de rău. Bun și patriotic se numea adesea un act de rebeliune; trădare se numea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o parte libertate, mare libertate pentru ca cei nemulțumiți să poată răsturna cu ușurință orice guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile și iarăși miile de izvorașe ale bugetelor și ale averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru. Față dar cu această lume în care corupția, ignoranța, vicleșugul sânt aproape condiții de existență, față c-o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța pe Domn de decrete de numire în cari figurau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
eminenți bărbați cari au adus țării servicii reale, nu proclamate de un partid, ci recunoscute de toată țara, fie în științe sau arte, fie în funcțiuni publice, fie în armată - ne pare că s-a acordat d-lui Rosetti, pentru pretinsele-i servicii aduse țării, nu minimul, ci maximul. Dar democrația d-lor merge până la pungă. D-lor au gusturi și pofte aristocratice și, neputîndu-le satisface prin o muncă onestă, recurg la ajutorul bugetului statului, adică la punga poporului suveran. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
săvârșite de la 64 până la 66 s-a răsturnat domnia lui Cuza, cel puțin acesta a fost pretextul pe care s-a întemeiat mișcarea de la 66. Cum dar s-ar putea justifica niște acte de aceeași natură astăzi, sub un regim pretins constituțional, adică regim de control al întrebuințării banilor publici și {EminescuOpXI 477} intitulat "Domnia virtuții"? Recompensă națională, așa califică partizanii d-lui C. A. Rosetti darul ce au crezut cu cale să-i facă din banii publici. Fie. În orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare, vai, de neatins. În țara Chiriței. 23 septembrie Dacă Ghiță Dej sub comanda Moscovei rămînea pînă la urmă un rigid, un criminal anchilozat, făcînd pe față să dispară elitele țării, în fapt România profundă, Ceaușescu avea să păcălească prin pretinsa distanțare de aceeași Moscovă, prin abila mascare a terorii. Cei doi întrupează segmentul dur al dictaturii postbelice, ușurînd enorm sarcina succesorului, care a profitat/ continuă să profite de noul scenariu european de după '90, păcălind la rîndu-i. Antecesorii lui Iliescu nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]