6,198 matches
-
În ultimele decenii, am asistat la o adevărată furie a fuziunilor, la formarea de mari conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au repercutat asupra investițiilor firmelor. În fuziunile, cumpărările, vînzările de firme a început să prevaleze logica financiară, preponderent speculativă. Capitalurile flotante, singura logică fiind maximizarea profitului, au început să zburde spre "țările calde", devenind principalul factor. Această sferă financiară s-a deconectat treptat de la economia reală, concomitent cu dereglementarea domeniului, ridicarea controlului schimburilor, estomparea barierelor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor-națiune, fragmentarea politico-econo mică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu specificul său, drept liant identitar și instituie grupuri clar distincte, în era aceasta de mondializare și slăbire a identităților naționale. O vom numi "suferință unificatoare" sau "suferință identificatoare"? Ruptura între gestionarea suferinței așa cum era practicată ieri și cea care prevalează astăzi s-ar putea situa aici, în noile funcții care-i sunt atribuite. În același timp, instaurarea compasiunii ca mod de regularizare a politicului se impune odată cu dreptul prin suferință, care este în faza de a înlocui dreptul cetățeanului 2
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
perioada macabeeană. Insistența midrashică pe figura profetului care suferă pentru credință și este persecutat de propriul popor pare să aibă mai degrabă valoare de autoacuzare cu scop didactic. Dar în perioada tanaitică, ce cuprinde primele două secole ale erei noastre, prevalează imaginea profetului-martir suferind sub jugul unui tiran străin. Profetul pus la încercare de Dumnezeu, ca Avraam și Isaac, este de asemenea un motiv curent. Iar Midrash-ul evocă frecvent poveștile profeților-martiri biblici, veritabile arhetipuri, ca Ieremia, Urie, Daniel și adepții săi18
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înfrumusețate ale lumii teocentrice de dincolo, mai atractive pentru cei care voiau să-și sacrifice voluntar viața. Sacrificiul este calea care duce spre Dumnezeu pentru cel mai mare câștig personal al martirului, răsplătit pentru altruismul său absolut. Noua realitate care prevalează în Occidentul latin, precum și venerarea martiriului și a preafericitei lui răsplăți se conjugă pentru a da consistență Paradisului atât la evreii așkenazi, cât și la creștini. Așteptările mesianice erau în aerul epocii, iar evreii împărtășeau, probabil, exaltarea din jur. Ele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în 110214. Noțiunea de martiriu apărută la sfârșitul secolului XX în grupurile de palestinieni musulmani extremiști ca Hamas ori Hezbollah sau în nebuloase ca Al-Qaida, noțiune strâns asociată ideii unei răsplăți într-un paradis mitizat, aduce aminte de cea care prevala în Evul Mediu în lumea occidentală. În cazul palestinienilor, fericirea care recompensează sacrificiul se dovedește un paliativ la disperarea provocată de situația concretă. Dar dacă mecanismul martiriu/răsplată operează în situații istorice particulare adesea disperate, cel care acționează în Evul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Acest tip de producție, mai curent în lumea sefardă decât în cea așkenază, cel puțin după expulzare, plasa oare discursul suferinței într-un registru într-adevăr mai distanțat, mai puțin emoțional, mai ales că fusese rareori liturgizat, în contrast cu uzul care prevalase în sfera așkenază? Fapt este că, atunci când, în secolul al XIX-lea, începe să se elaboreze istoria modernă a evreilor, această scriitură nouă incorporează istoriografia sefardă produsă în secolul al XVI-lea. Traducerile acestor surse în germană le face și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fondator al istoriei post-biblice, Cruciadele, suferințele și martirii lor reapar astfel în aceste vremuri dificile, ca și masacrele cazace, ca și cum s-ar fi urmărit activarea sau reactivarea unei memorii de solidaritate în suferință. În prezent, Holocaustul însuși sfârșește prin a prevala, fiind transformat într-un eveniment fondator și de nedepășit. Dar în primii ani de după război, înainte de fondarea statului Israel și de politizarea ulterioară a memoriei genocidului, modelul de revitalizare a amintirii marilor masacre, atunci când suferința evreilor era la apogeu, funcționa
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
moment când, paradoxal, memoria evreiască și identitatea care-i este asociată nu pot fi încă revendicate ca atare în plin proces de aculturație. Trebuia deja să devii un "adevărat" german, un "adevărat" francez etc., înainte de a te gândi să te prevalezi de calitatea de evreu. Istoria, în acest context, devine o legătură "neutralizată" prin știință cu propriul popor pentru toți cei pe cale să se transforme în spectatori ai iudaismului lor. Heinrich Graetz, venit dinspre studiile rabinice, se dovedește arhitectul necontestat și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
împreună, justifică politica dusă față de palestinieni și se repercutează asupra manierei în care evreii din diasporă se percep pe ei înșiși. Ca urmare, istoria evreilor iese din istoria globală, și tocmai atunci lucrările care-i sunt consacrate devin din ce în ce mai numeroase. Prevalează o memorie în mare parte iudaizată a genocidului. În acest context se instaurează religia Shoah-ului, care este și o religie a identității. Statul Israel, drept consecință și răspuns la Holocaust, stimulează sentimentul de culpabilitate al lumii, copleșită de empatie față de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dispărea într-un final? Ce-i drept, construcțiile memoriale par că se pot lipsi de martori direcți. Apelurile recente, în Franța, la recunoașterea memoriei sclaviei, dispărută acum aproape două secole, tinde să demonstreze asta. Până atunci, eterna victimă se poate prevala de o poziție de superioritate absolută, înaltă în plan moral și inatacabilă. Și totuși, victima nu este mai virtuoasă pentru că a fost victimă. Cei care au suportat cele mai mari orori nu au, cu toate acestea, întotdeauna dreptate. Dacă imoralitatea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cel demografic. Cam aceleași explicații le oferă și Irving Fisher. L von Mises va prelua de la Wicksel și va accentua în propria-i teorie a ciclului distincția dintre rata de echilibru a economiei și rata bancară. În plus, la el, prevalează ideea că perturbațiile decurg din jocul liberei concurențe, iar băncile sunt făcute responsabile de expansiunea excesivă a investițiilor, urmată de căderi pe măsură. Alți utilitariști explică fluctuațiile prin factori ca: creșterea demografică, progresul tehnic, exploatarea de noi resurse naturale, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor națiune, fragmentarea politico-economică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au clădit puteri orientale având tendința naturală de a se extinde în interiorul Europei. Pe acest fond, au prevalat, oarecum, particularitățile influenței estice față de cea vestică. Într-un spațiu tampon trebuie investit în multiple planuri, în special pe zona de infrastructură, pentru a putea servi scopurilor geostrategice, nu și într-un cap de pod, care este folosit în vederea îndeplinirii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care să se deruleze pe la poalele Carpaților Occidentali, pe direcția Satu Mare Arad și care să se continue spre Timișoara. În Banat, limita, până la confluența Dunării cu Tisa, putea fi privită drept o frontieră naturală, dar considerentele de ordin etnic au prevalat și în acest caz. Extinderea graniței pe direcția respectivă nu ar fi o avut logică etnică. Ar fi însemnat cuprinderea, de către statul nostru, a unor teritorii locuite de un număr consistent de maghiari și sârbi. S-a ajuns la negocieri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
normal al suprapunerii perfecte a identității peste originea unui popor a fost abătut de complicațiile induse de geopolitică. Devierea este rezultatul faptului că afirmarea etnică se subsumează nu doar realităților genetice, ci și identității teritoriale, existând frecvent situații când a prevalat cea din urmă. Așa devine explicabil cum unele triburi, inițial, extrem de reduse, au reușit să ajungă popoare numeroase. E suficient să privim în împrejurimi, spre unguri și, mai ales, ruși. În Evul Mediu timpuriu, ambele popoare nu reprezentau decât confederații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
deceniului, mai mult de două treimi dintre gospodării sunt bine sau foarte bine dotate cu aparatură electrocasnică. Pe aceste piețe, consumul atinge punctul de saturație. Pentru a spori cererea, întreprinderile au stimulat pluridotarea gospodăriilor. Până atunci, așa cum precizează Robert Rochefort, prevala o logică a consumului de tip „semicolectiv”1, fondată pe dotarea gospodăriilor cu un telefon, un televizor și un automobil de fiecare familie. Faza III s-a emancipat de sub tutela acestei logici, consumul fiind tot mai mult centrat pe dotarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, în ce-i privește pe părinți, de o logică experiențială, fiind, în mod esențial, un moment de bucurie procurat de spectacolul plăcerii încercate de copii. Faza III este universul în care prevalează „consumul-iubire”, consumul-sărbătoare al celor mici, ca și al celor mai în vârstă. În momentul în care se afirmă „copilul-rege” informat, factor de decizie și prescriptor, consumul apare ca un mijloc de „a cumpăra pacea” în familie, un mod de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de viață au „intrat în rândul moravurilor”: neoconsumatorul nu se mai dezvoltă pe fondul unei culturi antinomice 2. Spiritualitatea consumeristătc "Spiritualitatea consumeristă" Nici chiar religia nu mai constituie un baraj în calea înaintării consumului-lume. Spre deosebire de trecut, Biserica nu se mai prevalează de noțiunea de păcat de moarte, nu mai exaltă nici ideea de sacrificiu, nici pe aceea de renunțare. Rigorismul și culpabilizarea s-au atenuat considerabil, ca și vechile tematici ale suferinței și ale mortificării. În vreme ce ideile de plăcere și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumatorului politic tinde să înlocuiască votul de clasă de modă veche. Sindicalismul? Și aici câștigă teren legătura temporară și distanțată, aderentul devenind progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lor personală, dar 70% cred că „salariații francezi nu sunt satisfăcuți de situația lor profesională”. De asemenea, 69% sunt optimiști în ce privește viitorul întreprinderii lor, dar numai 27% își extind optimismul și asupra situației țării. Simultan cu individualizarea extremă a moravurilor, prevalează sentimentul că „eu sunt mai degrabă fericit, dar ceilalți nu”. Cum se explică faptul că oamenii se consideră, în general, mai fericiți decât ceilalți? Mai curând decât un răspuns dictat de „terorismul” ideologiei fericirii, aici este vorba de o evaluare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a conflictelor, care să urmărească procesele pe rol și ale căror decizii să fie obligatorii pentru toate națiunile sau investițiile implicate; • să permită țărilor membre ale OCDE să alcătuiască o listă de legi specifice sau de tipuri de legi care prevalează în fața tratatului în țara respectivă; • să împiedice națiunile în curs de dezvoltare, excluse de la negocierile OCDE, să alcătuiască liste proprii de legi care să prevaleze în fața AMIxe "Acordul Multilateral asupra Investițiilor (AMI)", pentru protecția sau în beneficiul propriu. Aceste țări
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ale OCDE să alcătuiască o listă de legi specifice sau de tipuri de legi care prevalează în fața tratatului în țara respectivă; • să împiedice națiunile în curs de dezvoltare, excluse de la negocierile OCDE, să alcătuiască liste proprii de legi care să prevaleze în fața AMIxe "Acordul Multilateral asupra Investițiilor (AMI)", pentru protecția sau în beneficiul propriu. Aceste țări au voie doar să semneze și să respecte reglementările AMIxe "Acordul Multilateral asupra Investițiilor (AMI)"; • să împiedice, printr-o clauză de prorogare, aplicarea oricărei legi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
avut-o țările din Asia, astfel că, în viitor, o extindere a relației României cu aceste țări nu este exclusă, date fiind posibilitățile de export de capital în creștere pe care acestea le vor avea. Considerăm că ceea ce trebuie să prevaleze în materie de investiții străine directe în țara-gazdă este, fără îndoială, eficiența economică, și nu alte considerente de natură ideologică sau geopolitică. 3.2. Impactul investițiilor străine directe asupra importurilor și exporturilor în România și cerințele dezvoltării durabile Impactul investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
necesar. Pe de altă parte, cloud computing poate fi considerată în contextul mai larg al schimbării strategiei de afaceri generale bazate pe agilitate și adaptabilitate. Deci cloud computing determină reducerea costurilor, dar acest lucru nu este cel mai important aspect, prevalând faptul că valoarea reală a acestuia este modul în care poate fi utilizat ca suport pentru o strategie generală desemnată să creeze agilitate în afaceri. Întreprinderile care au o strategie de afaceri bazată pe agilitate își cresc continuu abilitatea de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]