443,141 matches
-
care i-o trimite mătușei salei, T. A. Ergolskaia, tânărul ofițer Leon Nicolaevici Tolstoi notează fericit,... (perioada lui românească de fericire, după cum spune Ianoși interpretând românește cuvintele lui Tolstoi): “Sunt năucit. Un oraș mare și frumos, obligația de a te prezenta multora, opera italiană și teatrul francez...” Năucit, cum ai vedea prima dată Parisul, deși unul mititel. Nici urmă de Caragiale! Din contră; deocamdată. Avem certificatul! O copie i se poate trimite cui vrea... Dar, acest oraș vesel, simpatic este și
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
zărit-o pe “Beatrice” a sa. Stătea lângă ieșire, ținând în față foaia cu numele și prenumele lui. Era nu prea înaltă și frumoasă. Au urcat în mașina paradită și, conducând nervos prin întinderile difuze ale orașului trist, ea îi prezentă planul săptămânii care urma să înceapă. Astăzi este sâmbătă, zi liberă. Vor lua împreună cina și el se va odihni. Mâine, duminică, întâlnirea cu studenții la Universitate. Da, a spus ea dintr-o dată, aici atmosfera e cam tensionată. S-a
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
dominată de sentimentul rușinii. Sufletul, de la sine, „merge acolo unde este durere”. Deturnarea înțelesului, subminarea prin paradox, înseamnă exact fuga, ascunderea, abandonul. Oricum „de la un înalt grad de lehamite încolo, / ca de la un înalt grad de civilizație, / destinul nu mai prezintă interes”, spune poetul în, probabil, cel mai atipic poem al său: strada londra nu mai dă-n strada paris... Surprinsă în formulări relativiza(n)te, și statutul morții rămâne definitiv incert, deși putem reține o oarecare gradație a percepției. Moartea
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
pământului. Fiecare literatura națională a ținut să fie prezentă cu ceva reprezentativ: În original, dar și În limbi de circulație internațională Între care, desigur, italiană. Literatura română, până În vara anului 2003, se... bucură, să spunem așa, doar de o singură prezenta: volumul de poezii „Spații noi”, de Maria Banus o placheta de o jumătate de palmă (35 de pagini) apărută În 1964, În traducerea lui Dragoș Vrânceanu. Acum prin grijă editurilor vâlcene „Antim Ivireanul” (director, Ioan Barbu), „Fortuna” (director, Emil Catrinoiu
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
că jurnalul lui Arșavir Acterian (eu una nu am cunoștință ca el să fi fost deja publicat) și munca unui biograf temerar ar putea să ajute la limpezirea imaginii despre mișcarea culturală a anilor ’30-’40. Volumul pe care îl prezentăm aici adună cîteva texte cu caracter memorialistic și epistolar despre cei mai celebri reprezentanți ai grupării: Cioran, Eliade și Ionesco. Înainte însă de a-l discuta propriu-zis, o observație: nici prefațatorul ediției (Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
escroci gureși, capabili să fure până și ouăle de sub găină, fără ca respectiva galinacee să-și dea seama? Demnitatea cu ochi injectați a lui Hrebenciuc, mare meșter să pună, la talk-show-uri, pumnul în gura celor ce văd realitatea altfel decât o prezintă clipurile pesediste? Demnitatea nerușinată a lui Iliescu, asasinul speranței românilor, care nu vede ce pericol ar reprezenta doamna Stănoiu, după cum n-a văzut vreo problemă nici când opinia publică s-a revoltat de „abilitatea” de-a palma fonduri europene a
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
februarie a.c., Timișoara a fost, într-un fel, orașul Aglajei. Pe culoarul vagonului de dormit, în Gara de nord, un grup de tineri gălăgioși: căciulițe de lînă roșii, fulare galbene, blugi, rucsacuri. Nu sînt schiori. Sînt actorii de la Odeon. Vor prezenta două seri consecutiv pe scena Operei din Timișoara De ce fierbe copilul în mămăligă, în memoria Aglajei. De ce s-o fi sinucis la 40 de ani, în culmea succesului, iubită de un bărbat mai tînăr? O voce: Fiindcă i se cuibărise
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
peste tot printre noi. Răsfoiesc o carte elegantă într-un format înalt și îngust cu coperta verde ca bentița din părul Aglajei: Povești pentru Aglaja, volum conceput, îngrijit și prefațat de Sorina Jecza. Cu desene de Adriana Lucaciu. A fost prezentat în cadrul programului Hommage Aglaja Veteranyi, realizat la Timișoara de către Centrul Cultural German, Fundația Interart Triade, Fundația Culturală Artmedia. Ne aflăm la sediul Fundației Triade. De fapt, reședința familiei Jecza. O casă a artei, ea însăși o piesă de artă. Aglaja
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
a pătruns în casa lor: pereții sînt capitonați cu poezii însoțite de litografiile lui Jean-Jacques Volz. În salonul mare asistăm la un mic spectacol - colaj din textele ei - în duet cu fragmente din poemul De-a Aglaja de Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și emoție de trei actori de la secțiile de teatru maghiar și german din Timișoara. Din bucătăria imensă care respiră acea “Gemütlichkeit”, de netradus în altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă își dezvelește dinții pe tot ecranul. Monstrul, destinul și timpul se suprapun. Ai de la început senzația că o arenă de circ e un altar de jertfă. În seara asta Ludwig Metzger își prezintă filmul. În seara asta Aglaja învie în fața noastră. Se mișcă, rîde, vorbește, dansează, ne prezintă un performance împreună cu Jens, la 12 ani apare pe un afiș de cabaret într-un număr cu un titlu incendiar: Trupul. Aglaja într-un hotel
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
destinul și timpul se suprapun. Ai de la început senzația că o arenă de circ e un altar de jertfă. În seara asta Ludwig Metzger își prezintă filmul. În seara asta Aglaja învie în fața noastră. Se mișcă, rîde, vorbește, dansează, ne prezintă un performance împreună cu Jens, la 12 ani apare pe un afiș de cabaret într-un număr cu un titlu incendiar: Trupul. Aglaja într-un hotel, Aglaja în gara din Zürich, unde se întîlnește mereu cu îngerul ei păzitor - o bătrînă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
i-a pus coarne colegului Gabriele Salvatores în poze și pe care o suspectez că este principala „vinovată” de opțiunile finale. Și bravo ei! (mi-o și imaginez, asemănătoare personajului său din comedia Something’s Gotta Give de Nancy Meyers, prezentat în afara competiției, punând punctul pe i, fără fasoane, despărțind grâul de neghină). Ediția din acest an a fost, comparând-o cu cea precedentă, cam gri în ce privește selecția oficială. Adică n-au fost revelații răsunătoare. Dar mi se pare un lucru
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
400 de cadavre de femei care au murit pentru că li s-a spart un săculeț în burtă să fie duse acasă pentru a fi înhumate. Maria nu e însă o victimă, cel puțin nu a fost intenția regizorului să o prezinte așa. E o tânără curată care are de străbătut un drum - de la o decizie proastă la lumină - și decizia juriului de a premia această tânără, fie și neprofesionistă (și poate de aceea dură, modestă și luminoasă) a fost una justă
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
și de astăzi. Poate cândva un... jurnal, ceva memorii? Arealul trecutului său editorial se sprijină pe ofertele de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu bună știință, survolul din 2005 despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Mircea Cărtărăscu, unele poeme ale lui Mihai Gălățanu sau Nicolae Tzone ori Rodica Draghincescu!). Dacă titlul cărții cu două componente ne duce cu gândul Încolo și Încoace, unde sa instalat cultura durabilă, textele diferite, ca-ntr-un puzzle ușor vandabil, prezintă pe Minotaur (!) știutor al tuturor Încăperilor literare din editurile (de ieri!), al mobilierului existent, cu furnir ori cu pal. Rămân la părerea că Ion Nistor sporește imaginea istoricului literar clasic din școala călinesciană. Profesional, el a trăit fericit printre cărți
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
capătul dinspre vest se află statuia Eroului Național Dr. JOSE RIZAL, flacăra veșnică și Garda Națională, iar la celălalt capăt Statuia Eroului Corean, cuprinsă Între Muzeul Național de Artă-Pambansang și Edificiul Departamentului de Turism. Și, În sfârșit, doresc să vă prezint Poșta Centrală - Post Office, existentă din 1767, Într o clădire monumentală, susținută pe fațada de coloane cu capitel-uri, iar În fața intrării principale se află statuia neobositului și harnicului poștaș, fapt ce nu l-am mai Întâlnit pe unde am
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
Într o clădire monumentală, susținută pe fațada de coloane cu capitel-uri, iar În fața intrării principale se află statuia neobositului și harnicului poștaș, fapt ce nu l-am mai Întâlnit pe unde am umblat și de aceea vreau să-l prezint și Poștei Române.
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal. În numărul viitor al revistei Destine literare și pe internet la site-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci când magnifica sculptură În bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor Înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz. Alexandru Cetățeanu
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
ț 10 Mai. Marica pleacă devreme la invitația Veturiei - doamnele Grupului pregătesc un cârd de școlărițe să ducă flori la tribună lui Carol și lui Mihai; micul ex-rege își va lepăda, sper, pantalonii scurți în care anul trecut a fost prezentat lui George al V-lea. Scot bună parte din garderobă, așez piesele pe cuvertură, combin vestoanele și pantalonii. În afara albului cămășii, batistei și ghetrelor, aleg două nuanțe de gris, una în fondul stofei, alta în dungulițe, precum și o nuanță de
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
-și scoată costumul de zbor, când furierul Escadrilei, serg. Ion Bratu Îi spuse că autoritățile militare din Craiova insistă să vorbească cu comandantul Escadrilei 113. Deoarece era singurul ofițer la acea oră pe aerodrom, a preluat receptorul și s-a prezentat conform uzanțelor militare. La celalalt capăt al firului, Slt. Nicolae Pelin i-a raportat următoarele: ”Astăzi... orele... avionul “Fieslerstork” nr...aflându-se pe pista de aterizare a fost doborât cu o rafală de mitralieră, pilotul avionului, slt. Theodor Livasiuc fiind
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1 noiembrie 1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A urmat apoi scoaterea unor Unități de aviație de pe linia frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic dezonora Armata Română și
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
facă parte din Escadrilele aviatice care urmau să Însoțească trupele române și să participe alături de cele rusești În luptele din Ungaria și Cehoslovacia și În ziua de 11 noiembrie 1944, după 3 ani și patru luni de front, s-a prezentat la Șeful Serviciului Mobilizării căruia i-a cerut să fie demobilizat, fiind rezervist. “ Te Înțeleg foarte bine, ești decepționat și eu aș face la fel, i-a răspuns cpt aviator Comănescu, dar nu pot deoarece sunt ofițer activ și trebuie
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
reale ale eroilor lui Dostoievski (V. Vetlovskaia), Trilogia fenomenologică a lui Dostoievski (V.Viktorovici), Conceptul bahtinian "Arhitectonica" în exegeza formulei romanești dostoievskiene (N. Jivolupova). Printre numeroasele exemple de reușită semnalate mai sus, invoc mai pe larg lucrarea lui Jaques Catteau, prezentată în limba franceză, Învierea lui Lazăr în Crimă și pedeapsă sau simbolismul romanului. În urma observațiilor fine asupra motivelor și imaginilor realist-simbolice caracteristice acestui roman, autorul ajunge la o constatare legată de structura lui globală și de final: "Resping, în concluzie
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
și de critică literară ale lui Eliade (despre care am oferit informații) și în limba franceză și a sfătuit-o pe Elena Loghinovski să scrie o carte pe tema prezentată, susținînd că aceasta ar fi tradusă cu siguranță în Franța. Prezentînd comunicarea Quo vadis homo? De la Adam și Iov la Faust și Ivan Karamazov, inițial intitulata Dostoievski in dialog cu Biblia și Goethe, am încercat să demonstrez că, după Geneza și Cartea lui Iov, omul a fost creat, de fapt, în
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
banchete, drumurile lui au devenit legende și se vorbea despre el ca despre cel mai exotic personaj al vremii. Dintr-o dată, ochii mai marilor s-au ațintit asupra lui. Era in centrul atenției, era la moda, era „șic” să-l prezinți invitaților. Iată cum suna o invitație la un astfel de banchet: „Cred că am plăcerea să cunoașteți pe păstorul român Cârțanu, care, plin de sentimente românesti, s-a dus pe jos la Roma, să sărute Columna lui Traian. Sunteti rugată
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]