2,529 matches
-
măsură, glasul înțeleptului Horatio, dator să spună lumii povestea nefericitului prinț, se solidarizează într-un Fiat lux dătător de speranțe. Logosul se înfiripă din originara tăcere hamletiană: "Otrava-nfrânge duhul; n-am s-apuc/S-aud ce zic englezii, dar prezic/ Că Fortinbras va fi ales; al lui/E glasul meu ce moare; spune-i asta/Și spune-i de-ntâmplările, mari, mici,/ Ce-nrâurit-au...restul e tăcere."208 Același arhetip al Grădinii devastate, lipsit însă de personajele biblice pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în anii 1929-1932, la proiectul unei expuneri sistematice a ideilor Tractatus-ului, atrăgea atenția, într-un manuscris publicat postum, asupra speranței lui Frege că logica va ajuta filozofia să înlăture toate confuziile pe care le generează limbajul comun, adăugând: „Ceea ce a prezis Frege a fost înfăptuit de Russell, Moore și Wittgenstein. Ei au utilizat metodele și ideile descoperite recent pentru a clarifica structura limbajului, iar prin opera lor a devenit evident cât de mult este ascunsă și denaturată structura logică a gândirii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cum rezultă din cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC, Pământul s-a încălzit în medie cu 0,76°C în era preindustrială, iar creșterea temperaturii s-a accelerat, scenariile meteorologice prezicând posibilitatea unei creșteri a temperaturii medii a planetei cu 1,8°C până la 4°C în acest secol, în cazul în care nu se acționează pentru limitarea emisiilor viitoare de GES. De asemenea, în cursul perioadei 1993-2003, nivelul mării a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
directorul FMI, care anunță deblocarea pentru Rusia a unui nou împrumut, de 10 miliarde $. Seara, apare același Kozîrev, care, în formule diplomatice, retractează tot ce afirmase anterior. Cu prilejul războiului din Iugoslavia, Michel Camdessus vizitează din nou Moscova... Atunci am prezis că cine-și închipuie că Rusia va interveni efectiv în sprijinul Iugoslaviei se înșeală, pentru că Rusia poate fi cumpărată. Ea nu mai este o superputere, ci seamănă mai curînd cu fostul Zair al fostului mareșal Mobutu Sese Seko, vechi prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1. Doctrină socială, politică și economică constituită pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective. 2. Ideologia, teoria înfăptuirii societății comuniste. Din fr. communisme". Noul Dicționar Explicativ 211 oferă o definire asemănătoare termenului: "Comunism n. 1) Teorie care prezice înlocuirea capitalismului printr-o societate fără clase sociale diferențiate prin proprietate. 2) Formație social-economică care se bazează pe proprietate comună asupra mijloacelor de producție. ◊ ~ primitiv comună primitivă. /<fr. communisme". În fapt, "ca sistem social, comunismul este un tip de societate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fost capacitatea sa de a demonstra că oamenii nu sunt liberi. Ce înseamnă să fii fascinat de oameni care te fac sensibil la aventurile libertății umane, convingîndu-te, prin cunoștințele lor, că oamenii nu sunt liberi? O CAPACITATE UNICĂ DE A PREZICE TRECUTUL ȘI PREZENTUL "Revoluția franceză a fost o fatalitate?" se întreabă istoricul François Furet 120, ca un ecou la demonstrația profesorului meu din liceu. Una din criticile cele mai feroce la adresa științelor umane constă în a spune: nu sunteți științe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Hahn și Fritz Strassmann, doi chimiști de la institutul Kaiser Wilhelm din Berlin, descoperă fisiunea nucleară. Ei constată că bombardarea nucleului de uraniu cu neutroni provoacă fisiunea sa. Daescoperirea este imediat cunoscută de toți cercetătorii din lumea întreagă. Lucrările lui Joliot-Curie prezic că este vorba despre o reacție care degajă o cantitate enormă de enrgie. Autoritățile militare din Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Franța gîndesc că energia atomică ar putea deveni o armă importantă. S-a născut un posibil. În octombrie 1939, la mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
întruna povești 191 Contingența lumilor și relativismul 193 Capacitatea oamenilor de a crea lumi este limitată? 196 III. NEBUNIE POETICĂ 198 Sunt nebuni, sunt liberi? 199 Imaginea drumului 200 Munca istoricului împotriva libertății umane 201 O capacitate unică de a prezice trecutul și prezentul 205 Critica determinismului și promisiunile deșarte 207 Căutători ai realității, apostoli ai adevărului 210 Întemnițarea trecutului, prezentului, viitorului: o dorință "științifică" 214 Marjă de libertate și libertate 216 A elibera ființa umană de științele umane 217 De la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
stabilizarea sau chiar îmbunătățirea funcției renale. Provocarea clinică constă în identificarea subiecților care ar beneficia suplimentar prin una din aceste tehnici. La pacienții supuși intervențiilor chirurgicale răspunsul favorabil la revascularizație asupra valorilor TA și a funcției renale ar putea fi prezis de valorile creatininei serice mai mici de 3 mg%, precum și de funcție renală prezervată definită histologic intraoperator (36). Radermaker și colaboratorii au arătat că indicele de rezistență intrarenală, apreciat prin ecografie Doppler vasculară, cu o valoare mai mare de 0
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
transparentă", plurală și complexă, astfel încât însuși "termenul de postmodern are un sens și acest sens e legat de faptul că societatea în care trăim este o societate a comunicării generalizate (o societate de mass-media)"107. Spre deosebire de Theodor Adorno care a prezis omogenizarea societății prin mass-media, dezvăluind un ideal de dominare, Vattimo descrie un ideal de emancipare care rezultă din eliberarea raționalităților locale, a tradițiilor și mentalităților specifice. Ocupându-se de stabilirea condițiilor cunoașterii în societățile postindustriale, filosoful Jean-François Lyotard 108 a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
one tară, prin decorelarea politicii monetare interne de ratele mondiale a le dobânzii. Dacă lumea ar fi exact așa cum o descrie teoria Mundell - Fleming, compromisurile între politici ar deveni rigide, însă, în acela și timp, clare. În practică, rela țiile prezise între politici și rezultate se su sți n însă în mică măsură. Trebuie să ne întrebăm: care este explicația pe ntr u o extindere atât de mare a mobilității capitalului înainte de 19 14, pentru prăbușirea ulterioară din perioada interbelică și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fina nci ară globală. Una dintre cele mai importante caracteristici a le acestei perioade a fost aceea că, după 1870, un număr tot mai mare de s tat e a adoptat Etalonul Aur. După 1900, Statele Unite au început să se prezi nte ca o țară exportatoare de capital. Împrumuturile europene din timpul Primul Război Mondial au transformat Statele Unite într un stat creditor major. Statele Unite se pregăteau să înlocuiască Anglia și să și asume atitudinea de „bancher al lumii“. Sub povara războiului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
culturii "de elită", cum ar fi teatrul clasic, opera și concertele simfonice. Dacă dezvoltarea culturii populare va fi sau nu însoțită de regresul democrației în forme extreme și dacă acesta va conduce sau nu la căderea societăților democratice, după cum au prezis grecii, rămân probleme deschise, al căror răspuns l-am putea afla în timp. Însă oricât de decadentă ar părea cultura actuală, este greu de crezut că ea ar putea avea asupra societăților democratice același efect pe care l-au avut
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
canadianul Lyotard, francezul Foucault), a căror "panică" în fața crizei postmoderne e posibil să fi fost generată de schimbarea poziției centru-margine și de anxietatea pierderii controlului asupra periferiei. În articolul său, Dussel discută doar limitele modernității, fără să se avânte să prezică o nouă modificare posibilă a paradigmei centru-margine. Totuși, dacă am considera teoria validă, am putea concluziona că asistăm în prezent la apariția unui nou sistem mondial, în centrul căruia se află America de Nord (dominată de Statele Unite), în timp ce Europa, America Latină, Africa de Nord și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se ridică, nedându-și seama, propriu-zis, de cele Întâmplate. Alte informații susțin că de Rusalii, femeile căzute În transă vorbesc În limbi străine sau pot prevedea viitorul. Este amintită o femeie care În ajunul marilor sărbători leșina și atunci putea prezice bolile și răspunde Întrebărilor ce i se puneau, care de obicei erau legate de lucruri furate, și prezicea viitorul. Nici unul din exemplele de transă nu prezintă un caracter șamanic, deoarece lipsesc elementele constitutive ale șamanismului: vocația, inițierea, costumul ritual, facultatea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
transă vorbesc În limbi străine sau pot prevedea viitorul. Este amintită o femeie care În ajunul marilor sărbători leșina și atunci putea prezice bolile și răspunde Întrebărilor ce i se puneau, care de obicei erau legate de lucruri furate, și prezicea viitorul. Nici unul din exemplele de transă nu prezintă un caracter șamanic, deoarece lipsesc elementele constitutive ale șamanismului: vocația, inițierea, costumul ritual, facultatea de a-ți provoca transa și de a o stăpâni, vindecarea după tehnici specifice. „În cazul Rusaliilor este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
că principiul selecției naturale oferă „explicații în principiu“ ale unor fapte ale istoriei naturii, dar subliniază că o asemenea explicație „este ceva foarte diferit de tipul de explicație pe care îl cerem în fizică. În timp ce putem explica o anumită eclipsă prezicând-o, noi nu putem prezice sau explica vreo schimbare în evoluție“. Nu se poate, desigur, obiecta nimic împotriva acestei concluzii. Filozoful susține însă că nu există explicație științifică acolo unde principiile explicației nu permit formularea unor predicții încununate de succes
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicații în principiu“ ale unor fapte ale istoriei naturii, dar subliniază că o asemenea explicație „este ceva foarte diferit de tipul de explicație pe care îl cerem în fizică. În timp ce putem explica o anumită eclipsă prezicând-o, noi nu putem prezice sau explica vreo schimbare în evoluție“. Nu se poate, desigur, obiecta nimic împotriva acestei concluzii. Filozoful susține însă că nu există explicație științifică acolo unde principiile explicației nu permit formularea unor predicții încununate de succes. Dacă teoria darwiniană nu poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sau explica vreo schimbare în evoluție“. Nu se poate, desigur, obiecta nimic împotriva acestei concluzii. Filozoful susține însă că nu există explicație științifică acolo unde principiile explicației nu permit formularea unor predicții încununate de succes. Dacă teoria darwiniană nu poate prezice evoluția speciilor, aceasta ar însemna că explicațiile pe care le oferă nu sunt explicații științifice. Multe din dezvoltările de mai sus au arătat de ce nu se poate susține o asemenea concluzie. Punctul de vedere al lui Popper este tipic pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor care vor avea loc în condiții date. Orice explicație prin legi conține în mod potențial o predicție, deoarece legile care intervin în explicație pot fi utilizate și pentru a prezice evenimente viitoare. Hempel caracteriza simetria dintre explicație și predicție drept o trăsătură distinctivă a explicației științifice în genere. Supoziția că toate premisele unei explicații de tip evoluționist ar putea fi cunoscute mai înainte de producerea evenimentelor care constituie obiectul explicației este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a miliarde de ani sunt în acest sens accidentale, contingente. Ele ar fi putut tot atât de bine să nu existe. Contingența desfășurării istorice a evoluției vieții, subliniază Gould, nu stă însă în calea unei explicații satisfăcătoare, deoarece incapacitatea noastră de a prezice cursul evenimentelor nu prejudiciază posibilitatea de a da socoteală de ele post factum, cu condiția de a deține destule informații despre stările antecedente. „Când un campion al contingenței susține că el poate explica post factum ceea ce nu poate prevedea în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
asociată cu o educație mai bună, cu credința că profitorii regimului comunist continuă să tragă foloase și azi, cu vârsta mai puțin avansată și foarte puternic cu încrederea în lumea exterioară, care se dovedește un predictor remarcabil. Atitudinea față de Occident prezice la noi atât orientarea democratică, cât și preferința politică. Opțiunea pentru centru-dreapta este și o opțiune necondiționată pentru Occident, și viceversa, în vreme ce opțiunea pentru centru-stânga se arată încă o dată ca fiind specifică comunismului rezidual prin asocierea cu neîncrederea în Vest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
necivilitate, astfel încît se poate propune teza analitic-empirică potrivit căreia necivilitatea este o trăsătură cronică a societăților civile, una din condițiile lor tipice și, deci, vorbind normativ, o barieră perenă în calea actualizării unei societăți civile complet "civilizate". Kant a prezis, reflectînd asupra avantajelor unui guvern republican și a unei societăți civile: "Treptat, violența din partea puterilor existente va scădea și va crește supunerea față de legi. Va apărea în organismul politic mai multă filantropie și mai puțină luptă în disputele legale, mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu poate să ia sfîrșit în deceniile următoare și că, deci, continua folosire a "idealului" sferei publice are tendința de a-l goli de conținut empiric și de a transforma idealul într-o utopie nostalgică, irealizabilă. Ne îndreptăm, așa cum a prezis Henri Lefebvre, dintr-o societate în care spațiul este văzut ca un "absolut" spre una în care există nesfîrșite "procese ale spațiului"26. Republicanismul ortodox ignoră de asemenea și implicațiile nedemocratice ale propriilor sale preferințe pentru o sferă publică unificată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
amplificare a șocurilor reale sau nominale asupra economiei, rezolvând unul din cunoscutele paradoxuri din ciclurile economice: șocuri modeste asupra economiei (rata reală a dobânzii) pot avea efecte reale importante; b) Includerea acestei caracteristici face ca un model DSEG să poate prezice fenomene subliniate de literatura modernă: fricțiunile la nivelul creditului au un rol important În variația cererii agregate. BGG practic au introdus Într-un model de tip DSEG așa numit mecanism ale acceleratorului financiar, datorat lui Bernanke, Gertler și Gilchrist (1996
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]