7,932 matches
-
trecere în proprietatea privată a statului și a inexistenței unei hotărâri judecătorești definitive în acest sens, soluția legislativă reglementată prin art. 60 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în ceea ce privește sintagma „sau art. 56 alin. (1^1)“, înlătură prezumția de dobândire licită a averii și este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 44 alin. (8) și (9) din Legea fundamentală. ... 44. De asemenea, Curtea constată că preluarea, în ipoteza normativă menționată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
cadrul legislativ mai sus prezentat, prin Decizia nr. 1.312 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, Curtea a reținut că dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu instituie prezumția de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită să fie stabilită, ci prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere dacă au contribuit la ajungerea acesteia
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără a se concretiza modul în care această faptă a dus la insuficiența activelor; (viii) indiferent dacă este instituită prezumția că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, pentru atragerea răspunderii este necesară probarea faptului că neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de legea contabilității a contribuit la starea de insolvență, fiind necesară mai întâi dovada certă a săvârșirii faptelor referitoare
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
la gravitatea infracțiunii săvârșite, complexitatea și specificul cauzei, astfel încât prin durata sa să permită realizarea scopului pentru care a fost instituită, respectiv garantarea bunei desfășurări a procesului penal în toate fazele sale. ... 17. De asemenea, Curtea a constatat că prezumția de nevinovăție, consacrată de paragraful 2 al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 23 alin. (11) din Constituție, cere ca niciun reprezentant al statului să nu declare că o persoană este
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
privării de libertate de existența unor probe din care să rezulte atât suspiciunea săvârșirii unei anumite infracțiuni, cât și necesitatea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică. Așa fiind, acest fapt nu echivalează cu afectarea principiului constituțional referitor la prezumția de nevinovăție, deoarece acele probe, așa cum rezultă din textul contestat, fundamentează o suspiciune, și nicidecum certitudinea cu privire la imputarea săvârșirii unei fapte penale, care nu poate fi stabilită decât prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare. De aceea, nu
DECIZIA nr. 150 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301161]
-
funcție a executorului judecătoresc în cazul în care s-a dispus, în primă instanță, condamnarea acestuia nu îndeplinesc criteriile previzibilității, predictibilității, înțelesului clar și neechivoc, care trebuie să caracterizeze normele juridice, și încalcă dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la asigurarea unui nivel de trai și regulile privind înfăptuirea justiției. Se arată că art. 50 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu este previzibil în ceea ce privește termenul de
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) și (12) privind prezumția de nevinovăție și legalitatea pedepsei, art. 30 alin. (6) privind limitele libertății de exprimare, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
legislativă referitoare la suspendarea din funcție a executorului judecătoresc până la soluționarea procesului penal, în situațiile vizate de ipoteza normei juridice, a mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție privind prezumția de nevinovăție, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 266 din 12 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 iulie 2005). ... 19. Curtea
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
vedea, spre exemplu, Decizia nr. 266 din 12 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 iulie 2005). ... 19. Curtea a observat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că prezumția de nevinovăție (prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) este încălcată „dacă, fără stabilirea legală prealabilă a culpabilității unui învinuit și, îndeosebi, fără ca acesta din urmă să aibă ocazia să
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
Executorilor Judecătorești, nu este de natură să prejudece fondul cauzei penale și nici nu reprezintă o anticipare a unei pedepse, această măsură dispunându-se ca urmare a trimiterii în judecată penală a executorului judecătoresc, iar nu ca urmare a înlăturării prezumției de nevinovăție. De altfel, prin luarea măsurii suspendării din funcție ca urmare a trimiterii în judecată penală nu i se impută inculpatului săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar prezumția de nevinovăție operează până la rămânerea definitivă a hotărârii
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
a executorului judecătoresc, iar nu ca urmare a înlăturării prezumției de nevinovăție. De altfel, prin luarea măsurii suspendării din funcție ca urmare a trimiterii în judecată penală nu i se impută inculpatului săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar prezumția de nevinovăție operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. ... 21. De asemenea, Curtea a reținut că executorii judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, iar actele acestora sunt de autoritate publică. Prin urmare, luarea măsurii suspendării din
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
unui executor judecătoresc îl plasează temporar în afara cadrului legal de exercitare a funcției ce are prerogative de putere publică, astfel încât suspendarea din funcție până la soluționarea procesului penal apare ca justificată. Cu alte cuvinte, chiar dacă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, acesta pierde temporar legitimitatea de a reprezenta interesele generale pe care legea îl obligă să le protejeze și nu i se mai poate încredința de către stat îndeplinirea unui serviciu
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
fost solicitat avizul Băncii Naționale a României, ceea ce încalcă art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Lipsa de previzibilitate a normelor care reglementează prezumțiile de impreviziune duce la încălcarea principiului securității juridice. ... 6. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse prevederilor art. 4 alin. (1^1) - (1^3) din Legea nr. 77/2016 astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 52/2020 prin raportare la art. 44
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate al creditorului. O asemenea soluție legislativă nu duce la o reechilibrare contractuală, ci la mutarea riscului inerent în sarcina exclusivă a creditorului, ipoteză care se constituie întro încălcare a dreptului de proprietate. ... 7. Prezumția criticată nu răspunde nici exigențelor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, ce țin de problema persistenței „în timp a riscului valutar în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil“. Menținerea pragului valoric în discuție pentru ultimele
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
asemenea durată. ... 10. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 prin raportare la art. 16, 53, 57, 135 și art. 147 alin. (4) din Constituție, se arată că textul criticat instituie prezumții absolute în favoarea consumatorilor, fără posibilitatea găsirii punctului de echilibru contractual. În aceste condiții, excluderea controlului judecătoresc al contractului prin introducerea unor prezumții absolute de impreviziune apare în mod evident ca o măsură disproporționată care aduce atingere, în mod nejustificat
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
16, 53, 57, 135 și art. 147 alin. (4) din Constituție, se arată că textul criticat instituie prezumții absolute în favoarea consumatorilor, fără posibilitatea găsirii punctului de echilibru contractual. În aceste condiții, excluderea controlului judecătoresc al contractului prin introducerea unor prezumții absolute de impreviziune apare în mod evident ca o măsură disproporționată care aduce atingere, în mod nejustificat, dreptului de proprietate și dreptului de acces la o instanță. ... 11. Impreviziunea nu presupune mutarea riscurilor către creditor, ci găsirea punctului de echilibru
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
mutarea riscurilor către creditor, ci găsirea punctului de echilibru, aspect care nu se regăsește în reglementare. Creditorul, parte la contract, este plasat într-o situație de inegalitate, fiind obligat la preluarea unui bun în contul unei creanțe superioare. Impunerea unei prezumții automate raportate strict la un prag valoric, cu ignorarea restului circumstanțelor contractuale și factuale de după încheierea contractelor, se constituie și într-o ipoteză de restrângere a drepturilor creditorilor. Se aduce atingere și art. 135 din Constituție în condițiile în
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
Constituție, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale coroborat cu art. 11 și 20 din Constituție, precum și la art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, este neconstituțional deoarece instituie o prezumție de impreviziune fără a pune problema unei obligații excesiv de oneroase sau găsirii unui punct de echilibru contractual, singurul efect al aplicării sale fiind exonerarea debitorului de obligațiile sale. Nu sunt respectate nici exigențele proporționalității ingerinței în dreptul de proprietate
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
toată pierderea în condițiile în care obiectul contractului de împrumut este o sumă de bani, iar imobilul constituie doar garanția acestei sume. ... 14. Judecătoria Ploiești - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată deoarece Legea nr. 52/2020 califică prezumțiile de impreviziune ca fiind prezumții absolute, ceea ce limitează accesul la justiție al creditorului, dreptul de proprietate privată și libertatea economică. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
care obiectul contractului de împrumut este o sumă de bani, iar imobilul constituie doar garanția acestei sume. ... 14. Judecătoria Ploiești - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată deoarece Legea nr. 52/2020 califică prezumțiile de impreviziune ca fiind prezumții absolute, ceea ce limitează accesul la justiție al creditorului, dreptul de proprietate privată și libertatea economică. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 540 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301240]
-
Notarilor București nu și-a mai actualizat grilele pentru București din 2022. Pe baza ultimelor grile disponibile, valoarea unui metru pătrat de teren ocupat de clădiri este de 517 EUR (zona 48 A3, pag. 131 din grilele pentru București). Aplicând prezumția unei creșteri anuale de 13% (supra, pct. 114) din 2022 până în 2024, s-ar ajunge la o valoare de 660,15 EUR/mp. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 202.666,05 EUR cu titlu de prejudiciu material, din care se vor deduce sumele
HOTĂRÂREA din 7 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299966]
-
Parlament și care nu au putut forma obiect al vreunei interpretări date de către Înalta Curte de Casație și Justiție, decât cu încălcarea art. 1 alin. (4), art. 126 alin. (3) și art. 61 din Constituție; instituirea pretoriană a unei prezumții irefragabile de existență a condițiilor normale de muncă, nereglementată de lege, ce nu mai poate fi combătută în concret prin administrarea de către instanțe a probei legale, concludente cu expertiza judiciară în materia protecției muncii (pentru verificarea concretă tehnico-științifică și
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
chestiuni învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu ar confirma primirea contestației până la expirarea termenului legal de contestare, Curtea observă, pe de o parte, că aceste afirmații se fundamentează pe o prezumție de rea-credință și, pe de altă parte, reprezintă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea în concret a legii, neintrând în sfera contenciosului constituțional. ... 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299845]
-
85/2014. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile criticate prezintă particularități de neconstituționalitate care au mai format obiectul controlului de constituționalitate într-o cauză aflată pe rolul instanței de contencios constituțional, în sensul că situația prezumției relative trebuie dovedită sub aspectul probării faptului neconformării obligației, precum și a celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăția. Față de această împrejurare, se susține că sintagma „atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
aspectul probării faptului neconformării obligației, precum și a celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăția. Față de această împrejurare, se susține că sintagma „atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă“ este contrară principiului prezumției de nevinovăție și principiului egalității în fața legii. ... 6. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt doar menționate dispozițiile constituționale ale art. 15 și ale art. 16, fără să fie
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]