12,874 matches
-
jur. Mai trăgeam seara cu urechea, sub pătură, la "Europa liberă" și "Vocea Americii". Se prăbușeau, unul după altul, șefii statelor comuniste, iar al nostru, cel mai urât, mai dur, mai șubred își găsea de lucru în Iran! Nu mă pricepeam la politică, dar ca un om simplu simțeam și eu că mă sufoc, așteptam ceva, care parcă plutea în aer. Mă întâlneam cu prieteni, cu foști colegi de școală și de facultate, mai schimbăm informații... După Iași și Timișoara devenisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
n-o să fie mare lucru niște paturi, niște noptiere, două mese, niște scaune... Le vreau din lemn bun, bine uscat. M-am gândit și eu cam cum să fie, am făcut niște schițe, niște desene, că la asta mă mai pricep. Se face, domnule Petre. Cum să nu. Mai am ceva de terminat azi, da' mâine dimineață aș putea trece pe la dumneata, să vedem despre ce e vorba. Foarte bine, mâine dimineață. Pe la 10 e bine? Pe la 10! Ziua bună! Ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
treburile. Vorba unui mare om de afaceri, n-am fumat, n-am băut... Așa e, nici eu n-am fumat și n-am băut, am o casă, da' de la casa mea la Irbis... Domnule, fiecare cum își așterne, așa cum se pricepe. Voi da dispoziție să fii servit exemplar. Aș mai putea să te ajut cu ceva? Casa de aici n-am prea folosit-o, pentru sărbători ar trebui puțin pusă în ordine. Nici o problemă, mâine dimineață îți trimit două femei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am atras, ca și alte dăți, pașnic atenția, că are două șifoniere ticsite, că are lucruri aduse de mine de prin străinătate, pe care nu le-a purtat niciodată... Mi-a răspuns, ca și în alte ocazii, că nu mă pricep, că ce are în șifoniere nu se mai poartă demult... Am sfătuit-o, pe un ton de glumă: O să consult orarul zborurilor spre Viena, Milano, Roma. De când cu UE-ul nu mai ai nevoie de pașaport, te sui în prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu afinată și ulcelele de busuioacă i se păru că Sfântul Nicolae din icoană semăna cu popa Gherasim de la Paris. La plecare, după ce lăsă plicul cu banii, Petre se trezi întrebat de badea Ion: Domnu' Petre, am văzut că te pricepi la desen, după schițele ce mi le-ai dat pentru mobila matale. Am băgat de seamă că în ultima vreme tinerii din sat, dacă îmi comandă ceva, vor lucruri mai moderne. Ai putea să mă ajuți? Să lucrăm în tovărășie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu apă, curent, drum, canalizare. Mâine vreau să merg la primar, să vedem ce zice. La București mai cunosc oameni mari prin Parlament, prin ministere, ce am vrea noi să facem e bine și legal și dacă domnul primar nu pricepe sau nu vrea să priceapă s-o găsi pe sus cine să-l lămurească. A doua zi, Petre era la primărie. Vorbise cu domnul Postelnicu, așa îl chema, și-i solicitase o întrevedere. Vreți să-mi cereți ceva? Nu, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mâine vreau să merg la primar, să vedem ce zice. La București mai cunosc oameni mari prin Parlament, prin ministere, ce am vrea noi să facem e bine și legal și dacă domnul primar nu pricepe sau nu vrea să priceapă s-o găsi pe sus cine să-l lămurească. A doua zi, Petre era la primărie. Vorbise cu domnul Postelnicu, așa îl chema, și-i solicitase o întrevedere. Vreți să-mi cereți ceva? Nu, domnule primar, vreau să vă ofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu privire la cumpărături. Vreau să merg mâine la Văleni, să mai cumpăr câte ceva pentru casă. Ce? Farfurii, pahare, oale, cearceafuri, saltele. Ai grijă pe ce dai banii! Nu-mi închipui că Văleni-ul e Mall-ul de la Băneasa. Și cât te pricepi tu... Da' nici casa de la Bucura nu-i Peleș-ul! Găsesc eu ceva să se potrivească, nu vreau nici servicii Rosenthal, nici cristale, nici cearceafuri de mătase... O să-ți raportez mâine cum m-am descurcat. Informarea "șefei" fiind încheiată, Petre pregăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ascultau în liniște, neînțelegând mare lucru cu Uniunea Europeană și așteptând vestea cu americanii. Cu răbdare, Petre i-a adus cu picioarele pe pământ, spunându-le despre proiectele cu fabrica de mobilă, cu cooperativa de sucuri și dulcețuri... Încet-încet începură a pricepe. Se încălziră, deschiseră geamurile și începură întrebările. Petre, atent, notă totul și răspundea cu atenție. Le spuse că are încredere că vor obține bani buni, "Fonduri nerambursabile", bani de investiții care nu trebuiesc dați înapoi, dar cheltuiți cu chibzuință. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
În final, se aprobă "Planul de măsuri" și, din aceeași zi, Bucura deveni aidoma unui stup unde fiecare albină știa ce are de făcut, trântorii nu aveau ce căuta și "matca", domnul Petre, supraveghea totul. În sat erau mulți meșteri pricepuți în lucrări de construcție, unii mai lucraseră și prin străinătate. Angajară și un inginer constructor, planurile erau deja întocmite și aprobate și un contabil, pentru supravegherea cheltuielilor și ținerea actelor. Erau amândoi din Bucura, oameni pricepuți și cinstiți, membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și poarta fiind calea regenerării. Influența juca un rol important în alegerea viitorului partener. Prima întâlnire cu familia tinerei fete - pețirea - se făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra Ilinca ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe și omul a slăbit prea de tot. De asta m-am gândit să scriu pentru dumneavoastră și pe înțelesul dumneavoastră
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m-ar fi văzut ar fi zis că nu mă gândeam la nimic altceva pe lumea asta. Mama se uita la mâinile mele. — Îți faci șosete? Nu uita să înmulțești ochiurile, altfel o să-ți fie strâmte. Niciodată nu m-am priceput să tricotez ca lumea, oricât mă ajuta mama. Mă apăsa acum gândul că era poate ultima oară când îmi dădea indicații. Ochii îmi erau scăldați în lacrimi. Nu mai vedeam nici andrelele. Cred că mama nu avea dureri. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
că erau 25.000 de câini. Bineînțeles că mai scapă. Noi spunem că sunt 35.000, tocmai pentru că nu suntem persoane abilitate în acest sens. Am luat numărul de case, de blocuri, de străzi, ne-am chinuit puțin, cât ne pricepem". De ce sunt umflate cifrele Câinii în plus înseamnă bani. Câinii sunt contorizați în bani mulți, buget enorm, pe care nu mai putem să-i invocăm dacă avem un număr mic de câini. Dacă sunt 64 de mii de câini, nu
De ce a fost umflat numărul maidanezilor. 64.000, "o minciună ordinară" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71899_a_73224]
-
plopu-nchisorii Și-n celule, zdrobite se sting Vise caste și vieți iluzori.... 1938 V De șaptespre-ce luni curat Te chem la casa ta, Și gâdelui m-am prosternat, Tu - fiu și spaimă-a mea. Ce-i fiară, om - nu mai pricep Și nu știu să deznod Arcanul tragic și sirep Izbind spre eșafod. Și numai flori - buchet arzând, Și tămâier cadelnițând, Și pași spre undeva, Și-n ochi mă cată înțelept Să-mi pro-rocească moartea drept O uriașă stea. VI Zile
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Colaborator Extern, colaborator extern I se spune ei ” Zâna surprizelor”, însă și iubitul Andreei Marin, Tuncay Ozturk începe să se priceapă destul de bine să-și uimească partenera. Astfel, fără știrea ei, tânărul medic și-a luat un apartament chiar lângă casa acesteia, în Pipera, lucru de care a anunțat-o ulterior. Autor: Sorina Ceugea Inițial presa a scris că medicul turc
Află ce surpriză i-a făcut iubitul turc Andreei Marin by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72067_a_73392]
-
cu judecata întreagă și ființa debilă visează la răsfățul cu apă chioară, apa care-l otrăvește, în vreme ce infirmiera lui visează la spectacolul cu Marlčne Dietrich. Două măști ale aceluiași ridicol. Ridicolul acțiunii, care te face, luîndu-te cu nimicuri, să nu pricepi nimic din "gravitatea clipei în care moare un om" (p.26). Viața contemplativă, mai cu seamă cînd obiectul contemplației e o persoană care se dezlînează, nu se suportă pe sine, trebuie să-și ocupe zăbava cu acțiune. Pe care n-
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
a lui Tudor Arghezi, dreptul de a continua ediția Scrieri, drept dobândit de mine printr-o devotată colaborare cu poetul vreme de treisprezece ani. Interzicându-mi mie s-o continui, au continuat-o ele, personificările menționate, așa cum nu s-au priceput. Dar pentru că în România, când e vorba de calitatea unei lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă a minimei exigențe, „merge și-așa!” - o invitație leneșă la indiferență -, ediția Scrieri „merge și-așa”, mai ales că minima exigență este ocrotită, în
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
1-2 ne-au atras atenția grupajul Populismul și memorialul Irina Nicolau, atelierul cu proză caldă marca Radu Aldulescu, precum și revizuirile lui Marian Victor Buciu, un comentator care a evoluat îmbucurător față de faza tehnicistă de acum câțiva ani, în care nu pricepeai mare lucru din textele sale orto-meta-infracritice. Cel mai incitant însă i s-a părut Cronicarului eseul semnat de Andrei Codrescu, intitulat Fotografia și visul american și tradus de Rodica Grigore. Între "redarea" realității prin fotografiere și inventarea ori ajustarea ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
în conținutul Doctrinei substanței, exegetul împrumută ceva din prolixitatea filozofului comentat: în ochii cititorului, paginile despre "evoluția în subspecie" și "devoluție" sau despre opoziția dintre "noos" și "energia primară" rămîn acoperite de un văl opac de neînțelegere constantă. Cititorul nu pricepe mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul cel mai obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă" -, lectorul capotînd deseori în încercarea de a intui ceva din ceea ce se întîmplă în paginile acelea: e întîmpinat de un
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
literatură, B. P. Hasdeu a publicat vibrantul său studiu Pierit-au dacii?, care a declanșat vii polemici printre istoricii din acel timp. în prefața ediției, I. Oprișan precizează: "înțelegând necesitatea proslăvirii latinității din interes patriotic, B. P. Hasdeu nu putea pricepe însă exclusivismul tratării problemei, până la falsificarea mărturiilor antice și a frizării bunului simț, ce avea ca efect, între altele, evitarea abordării supraviețuirii dacilor și a rolului lor în sinteza daco-romană, din care s-a născut poporul român. Drept urmare, el ridica
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Cronicar Cântând la pian cu mănuși de box Doinel Tronaru, specialistul în probleme de cultură de la Evenimentul zilei, se pricepe la cultură aproape la fel de mult ca Gigi Becali. Scriind, în numărul din 16 februarie al ziarului, despre conflictul declanșat la Radio România Cultural de inițiativa absurdă a redactorului-șef, Oltea Șerban-Pârâu, de a schimba echipa de realizatori a excelentei emisiuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
cu lavalieră proaspătă, cu cămașă scumpă, apoi renunță, dintr-o suflare, la întreaga afacere redacțională: "- Îmi închipui, sper, domnule Sadoveanu, că această cheie apără și milioanele avansate de Ministerul de Interne! - știți, domnule ministru, noi, oamenii condeiului, nu prea ne pricepem la socoteli. Aceasta fiind situația, a încheiat conu Mihai - vorbea ca de obicei rar și foarte articulat -, nu-mi rămâne decât să mă retrag. Tacticos, și-a luat pălăria din cui și, cu aceiași pași măsurați, a plecat. - Ce zici
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]