1,727 matches
-
glasul căpitanului îl uluiră, trezindu-i deodată în suflet toate zbuciumările care crezuse că s-au stins fără urme. Ar fi vrut să protesteze și să isprăvească cu omul acesta care, urmărindu-i cu încredere, îl făcea părtașul unor gânduri primejdioase. Simțea însă cu groază că, în adâncul inimii, gândurile acestea îi erau dragi și le tăinuia acolo ca pe niște odoare prețioase. ― Domnule căpitan..., murmură Apostol, uitîndu-se în ochii lui, rugător. Din privirea și glasul lui, Klapka sorbi un îndemn
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu băgare de seamă și deodată izbi cu pumnul în harta cu însemnări, cuprins iarăși de mânie. Chiar în clipa aceasta aghiotantul se strecura în cancelarie, înfricoșat și întrebător. ― Notează pe locotenentul Bologa, mormăi generalul Karg către aghiotantul aiurit. E primejdios și... Nu m-aș mira să aud într-o bună zi că a dezertat la inamic... Ce oameni!... Ce armată!... Aghiotantul se înclină, puse niște hârtii pe masă și se grăbi să dispară în vârful picioarelor, fără zgomot, de frică
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pentru alte vremuri... Și acuma, cu Bologa, după întîile izbucniri de bucurie, mai ales însă de când a înțeles că n-a renunțat la gândurile de dezertare, socotea că ar fi cuminte să nu se amestece prea mult în niște planuri primejdioase. De aceea profită de o tăcere a lui Apostol și schimbă vorba, întrebîndu-i dacă s-a prezentat colonelului, și apoi spunîndu-i că postul de comandă al regimentului e foarte aproape, nici patru sute de metri. În curând ieșiră afară și Klapka
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
exercita puterile. Dar în același timp, diferendul provoacă nedumerire în ordinea publică prin cauza inițială, anume strecurând în suflete credința condamnabilă că n-ar putea fi român onorabil cel ce întrebuințează limba statului cu predilecție. Vina e cu atât mai primejdioasă cu cât autorul și purtătorul ei este un ostaș care, tocmai dimpotrivă, ar avea sfânta obligație de-a ridica moralul cetățenilor, mai ales azi, când țara luptă pe viață și moarte pentru binele și fericirea tuturor. Notarul, într-un avânt
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
seama. Soldatul îl zări în fereastră și deodată i se stinse râsul, și dinții cei albi se ascunseră într-o seriozitate puțin speriată; luă poziție, își îndreptă casca, salută grav și pe urmă, fără grabă, uitîndu-se pe furiș spre geamul primejdios, se tîrî mai departe în ogradă, până ce dispăru din ochii locotenentului. " Adică ce-mi pasă mie cu cine a vorbit bădăranul, chiar dacă a vorbit cu ea? răspunse Bologa întrebării care-i tot sfârâia în minte. Am să ajung de râsul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a încurcat toate ițele. Cum să condamne el, șeful bandei, tocmai pe complicii săi? Ar fi riscat ca vreunul din acuzați, văzîndu-l în juriu, să se revolte și să-i rupă masca!... Decât să se expună unei eventualități atât de primejdioase, Bologa a ales calea cea mai bună, fuga la dușmanul pe care l-a slujit cu credință și unde îl așteptau, desigur, recompense și mai grase. De aceea a luat și harta, în care a însemnat cu precizie nu numai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
noastră grădină. Nu am reușit niciodată. Semințele rămâneau în pământ, putrezeau acolo încăpățânate, refuzau să urce spre cer, să iasă din pământul întunecat, umed și lipicios. Nu creșteau decât iarba-câinelui și scaieții, invadând totul, ajungând până la înălțimi incredibile, sufocând cu primejdioasele lor corole cei câțiva metri pătrați ai grădinii. I-am lăsat până la urmă să câștige. M-am gândit adesea la vorbele preotului despre flori, Dumnezeu și dovada existenței Lui. Și am ajuns la concluzia că există, fără îndoială, locuri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
monstruos se prăvăli în fața lui Ripley și sparse parbrizul garantat incasabil. Niște fălci lucind de o umoare vâscoasă năvăliră în cameră și femeia ridică instinctiv brațele pentru a-și apăra fața. I se mai întâmplase să fie în această situație primejdioasă: la bordul capsulei de salvare a lui Nostromo, așezată la un alt post de pilotaj, fiind momeală pentru o altă creatură de acest fel, nădăjduind că o va expulza prin sas. Dar transportorul ăsta nu putea fi represurizat și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
invazia sovietică. Mulți și-au părăsit țara, motivele fiind multiple: ura contra cotropito 70 rului, neputința de a colabora cu dușmanul la distrugerea propriei națiuni, simpla și fireasca dorință de libertate. Au fost nevoiți să plece cei mai incomozi, cei „primejdioși”. Alții au sperat, au rezistat, au plătit cu izolarea socială sau chiar cu viața. Se poate vorbi, pentru ultima jumătate de secol, de un exil exterior și de un exil interior. Primul n a fost aventură, al doilea nu poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
invazia sovietică. Mulți și-au părăsit țara, motivele fiind multiple: ura contra cotropito 70 rului, neputința de a colabora cu dușmanul la distrugerea propriei națiuni, simpla și fireasca dorință de libertate. Au fost nevoiți să plece cei mai incomozi, cei „primejdioși”. Alții au sperat, au rezistat, au plătit cu izolarea socială sau chiar cu viața. Se poate vorbi, pentru ultima jumătate de secol, de un exil exterior și de un exil interior. Primul n a fost aventură, al doilea nu poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Fîșia albicioasă a șoselei se pierdea la orizont într-un fel de brume albăstrii, ceea ce justifica oarecum imobilitatea mașinii. De ce să continui să mergi pe un drum care oricum nu avea sfîrșit ? Victor însă nu era singur în mijlocul acelei imensități primejdioase. Din mașină își făcu apariția o adolescentă, o fată care nu avea cum să aibă mai mult de 17 sau 18 ani. Fata părea ușor aeriană, ușor nebună sau doar excentrică. ea se urcă pur și simplu pe acoperișul mașinii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aflat apoi că intrusul se numea Goliadkin și făcea trafic cu diamante. Cine ar fi crezut că morocănosul israelit pe care hazardul feroviar mi-l scosese În cale avea să mă implice Într-o inexplicabilă tragedie!? A doua zi, cu ajutorul primejdiosului capolavoro al unui chef calchaquí, am putut să cercetez cu bonomie fauna umană care popula universul restrâns al trenului aflat În mers. Riguroasa mea cercetare a Început - cherchez la femme - cu o siluetă interesantă care, chiar și pe strada Florida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
el: Goliadkin l-a azvârlit din tren. Înfuriat, rusnacul se tot foia În pat. Se gândea la cele petrecute și la cele ce aveau să se petreacă; poate că era cu gândul la cea de-a patra noapte, cea mai primejdioasă, cea de pe urmă. Și-a adus aminte de cele spuse de preot despre cei ce-și pierd sufletul pentru a și-l mântui. A hotărât să se lase omorât și să piardă briliantul, pentru a-l mântui. Îi vorbiseși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
averea. Cu partea lui Requena a cumpărat bonuri de valoare, care, chiar dacă nu aduc profituri prea mari, sunt sigure; a lui Ricardo a investit-o În metrou: când vezi ce câștiguri Îi aducea, Îți dai imediat seama că investiția era primejdioasă. Croce Îl fura ca-n codru: Comandorul l-a lăsat, ca să fie sigur că banii nu vor ajunge nicicând la Ricardo. Foarte curând, paralele au Început să se topească. Lui Bonfanti i-au tăiat salariul; pe baronesei i-au scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
creator, câte experiențe, cât avânt și câtă plenitudine aflăm! Nu toți au știut să asculte Înalta sa lecție. Lada dulgherului, cartea unui așa-zis discipol, nu face altceva decât să enumere, În zbor galinaceu, scalpelul, ciocanul, bomfaerul etc. Mult mai primejdioasă e secta așa-numiților cabaliști, care amalgamează cele șase vorbe ale maestrului Într-o singură expresie enigmatică, tulbure de perplexități și simboluri. Discutabilă, dar bine intenționată, ni se pare munca lui Eduardo L. Planes, autorul lucrării Gloglocioro, Hröbfroga, Qul. Editori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai multă comoditate, li s-au dat cele cinci culori cunoscute astăzi pe toată fața pământului: alb, negru, galben, roșu și albastru. Atras de perspectivele lucrative care se deschideau În fața sa sau, cine știe, de cuvântul dulce-acrișor, Querido a comis primejdioasa greșeală de a face combinații; ortodocșii Încă Îl mai acuză că ar fi jertfit pe altarul lăcomiei nu mai puțin de o sută douăzeci de pilule mixte, care se remarcau prin tot atâtea nuanțe. Asemenea promiscuitate l-a dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a face. "Cine-i?" Vedea cine este, dar nu știa ce vrea. "Vin de la gară și aș vrea să mă găzduiți. Sînteți domnul Ali, proprietarul hotelului, nu?" Turcul mormăi ceva și pînă la urmă deschise. În mînă nu ținea nimic primejdios, era tocmai cheia. Vorbea curat românește, poate doar avea o intonație mai ciudată, parcă se răstea, parcă lătra. "Eu sînt proprietarul, numai că nu prea știu ce mai țin. Aici la Medgidia în afara zilelor de tîrg nu vine nimeni. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ia și citește, domnule Bîlbîie, și te rog să-mi prezinți un raport amănunțit. Nu mă interesează toate fleacurile legate de mascarada asta, cît cealaltă jumătate. Cea întunecată. Undeva există încă o parte, nevăzută, tăcută, grea. De aceea, cu adevărat primejdioasă. Celor mai mulți dintre oameni, chiar și dintre oamenii care lucrează la noi ori cu noi n-am cum să le explic că e vorba doar de un sentiment, de o presimțire. Nici măcar nu ajunge la nivelul intuiției, asta ar fi prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în Vladia și din Vladia nu mai pleca nimeni. Totul se întîmpla și se sfîrșea înlăuntrul ei, chiar dacă începutul se afla cine știe unde, în afară. Odată intrat în Vladia nu mai puteai ieși, așezarea te sorbea ca o apă adîncă și primejdioasă. De aceea Radul Popianu nici nu-și mai pusese problema, după prima iarnă petrecută acolo, de a mai pleca din Vladia. Singurul lucru pe care îl dorea, îl pretindea, celor de afară era să-i adauge lîngă sporul de vechime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
domnișoara K. F. înțelegea din ce în ce mai multe din felul său de a fi. Și, chiar dacă nu știa, era o femeie cu multă intuiție și mai ales îndrăzneală în imaginație. Trebuia să recunoască domnișoara K. F. era o fată bătrînă dar mai primejdioasă decît toate femeile pe care le cunoscuse el, și nu fuseseră puține, chiar dacă asta s-ar fi datorat numai și numai uniformei. "Ei, asta-i bună. Dacă nu v-ar fi păsat de viața lor, de fericirea lor, nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
anarhiști, socialiști, nihiliști, cărvunari mai vechi și mai noi, tot felul de inși care nu dădeau doi bani pe viața lor. O regulă de fier în meseria lui era că oamenii care nu țin la viața lor sînt cei mai primejdioși, deoarece nu dau doi bani nici pe viața altora. Cît de valoarea pe care ar avea-o regulile cuviinței, ale disciplinei, ehei, despre asta nici nu mai putea fi vorba. Or, prințul nu era chiar dintre aceia care nu dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
iar dacă, prin minune, cineva ar fi în stare, cu adjutantul Popianu nu i-ar merge! S-a hotărît atunci, într-o clipă, să înghită orice și să nu și-o facă dușman. Nu-și putea da seama cît de primejdioasă cu adevărat era K.F., însă experiența lui îndelungată îi spunea că era mai bine așa. A tușit ușurel, era cel mai convenabil semn că este foarte serios în ceea ce spune și înainte de a se ridica i-a zis: "Domnișoară, aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și de aceea doar o mai ținea minte, născînd în jurul ei cercuri din ce în ce mai largi, mai puternice de admirație, de simpatie, de curiozitate. O nouă viață se năștea în Vladia, fremătătoare, plină de necunoscut, captivantă, în totală opoziție și de aceea primejdioasă, cel puțin de cîteva ori și-a spus cu glas tare sieși acest cuvînt o viață primejdioasă -, cu toate că era doar o viață imaginară, lăuntrică. Ori poate tocmai de aceea era atît de primejdioasă, pentru că nimeni nu ar fi reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
admirație, de simpatie, de curiozitate. O nouă viață se năștea în Vladia, fremătătoare, plină de necunoscut, captivantă, în totală opoziție și de aceea primejdioasă, cel puțin de cîteva ori și-a spus cu glas tare sieși acest cuvînt o viață primejdioasă -, cu toate că era doar o viață imaginară, lăuntrică. Ori poate tocmai de aceea era atît de primejdioasă, pentru că nimeni nu ar fi reușit să o măsoare, să-i vadă frămîntările, tulburările, capcanele, anafoarele, curenții care pînă la urmă pot să surpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
captivantă, în totală opoziție și de aceea primejdioasă, cel puțin de cîteva ori și-a spus cu glas tare sieși acest cuvînt o viață primejdioasă -, cu toate că era doar o viață imaginară, lăuntrică. Ori poate tocmai de aceea era atît de primejdioasă, pentru că nimeni nu ar fi reușit să o măsoare, să-i vadă frămîntările, tulburările, capcanele, anafoarele, curenții care pînă la urmă pot să surpe orice realitate, oricît de zdravănă și de controlată ar fi ea. Despre K.F. se discuta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]