2,398 matches
-
încă din data de 20 noiembrie. A fost organizat un comitet de doamne din care făceau parte „Maria general Gherescu, Otilia Berca, doamna Vasilescu, Roza Perlbergher, Olimpia Grigoriu și Janeta Polțer”. Conform programului stabilit, pe 28 noiembrie, la ora 10, principesa Elena a sosit în gara Bacău. Din comitetul oficial de întâmpinare, la ordinul prefectului, au făcut parte toți ofițerii superiori, în frunte cu comandantul garnizoanei. Între orele 10,15-13 programul a avut următorul desfășurător: a fost oficiată „slujba de sfințire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oficiată „slujba de sfințire a apei, în tribuna amenajată în mijlocul cartierului incendiat”, au urmat discursurile ținute „de primar, un membru din comitetul sinistraților și un sinistrat” și, apoi, a fost efectuată o vizită în noul cartier. Prima parte a vizitei principesei Elena s-a încheiat cu „dejunul de la Cercul Militar”. Aici, restauratorul Iosif Drăgan a pus la dispoziția celor 100 de invitați preparate culinare pe bază de pește. Conform datelor arhivistice, „au fost consumate 10 kilograme de icre negre noi și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
suma de 60.000 lei, cu 40.000 mai puțin decât suma acordată pe 17 mai pentru ajutorarea sutelor de năpăstuiți. În partea a doua, au urmat vizita la „orfelinatul <<Sfânta Ecaterina>>, întreținut de doamna Clotilda Averescu, și ceaiul oferit Principesei la Școala Normală de Fete”. Programul zilei de 28 noiembrie s-a încheiat la ora 16,40, odată cu „înapoierea la gară”. În drumul ei spre București, principesa lăsa în urmă un oraș ce câștigase, prin foc, un cartier modern, acolo
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vizita la „orfelinatul <<Sfânta Ecaterina>>, întreținut de doamna Clotilda Averescu, și ceaiul oferit Principesei la Școala Normală de Fete”. Programul zilei de 28 noiembrie s-a încheiat la ora 16,40, odată cu „înapoierea la gară”. În drumul ei spre București, principesa lăsa în urmă un oraș ce câștigase, prin foc, un cartier modern, acolo unde, cândva, până la izbucnirea primei vâlvătăi, trona disgrațios o vajnică mahala. Despre modul în care au perceput contemporanii incendiul din 16 mai 1926 ne vorbește următorul fragment
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ofițeri inferiori, 80 de plutonieri, 735 de soldați, 32 de civili (totalizând 47.826 zile de tratamentă. În lunile august-septembrie 1917 „spitalele din Bacău au primit înalta favoare de a fi vizitate de M. S. Regina Maria și A. S. R. Principesa Elisabeta 14 augustși de M. S. Regele Ferdinand septembrie 1917”. Cu prețul a numeroase jertfe, victoriile românești de la Mărășești, Oituz, Cașin, Cireșoaia, au asigurat continuitatea statală, păstrarea independenței și suveranității naționale. România încheia cu succes ultima mare operațiune militară aliată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșia deținută de N. Dimitrie Ghica-Comănești era cea mai mare. Statul deținea în comuna Schitu Frumoasa o moșie de 10.000 de hectare. Un alt mare proprietar a fost prințul de origine germană Günter Schömburg Waldemburg. Având, alături de soția sa, principesa Lucia, domiciliul în comuna Fântânele, acesta deținea în județul Bacău trei mari proprietăți: Fântânele, cu o suprafață de 9.009,66 hectare, Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strâmt al dezbaterilor feminist egalitariste. Așa s-a întâmplat, bunăoară, în cadrul lucrărilor celei de a XVIII-a Adunări Generale a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, găzduite de orașul Bacău în zilele de 25-26 mai 1929. Aflată sub președinția principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino, adunarea a concentrat în „Palatul Mărăști” toată crema „feminist ortodoxă” românească de la acel moment. Au participat, A. S. R. Principesa-Mamă Elena - președinta de onoare a Societății -, din partea Comitetului Central „doamnele Glogoveanu - secretara generală a Societății, Oromolo - președinta filialei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doamnele Glogoveanu - secretara generală a Societății, Oromolo - președinta filialei Craiova, Rizescu - secretara Comitetului Central, domnișoara Elena Odobescu - inspector general”, din partea filialei Bacău „doamnele Gl. Gherescu, Olimpia Grigoriu, M. Gorovei”, precum și reprezentantele altor filiale din țară. Lucrările au fost deschise de principesa Alexandrina Cantacuzino. În expunerea sa, aceasta a făcut o trecere în revistă a scopurilor urmărite de societate - sintetizate în formula „ridicarea sufletelor noilor generații” -, precum și a realizărilor înfăptuite de-a lungul timpului. Președinta societății a amintit de „criza economică și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin afișarea unui festivism decent. Serbările puteau fi prilejuite și de alte momente importante din viața membrilor familiei regale. Spre exemplu, pe 11 mai 1921, în țară s-au organizat Te-Deum-uri „cu ocazia revenirii în țară a Principelui Carol împreună cu Principesa Elena”. Momentele erau marcate prin oficierea „unui Serviciu Divin, la Biserica Sfântul Nicolae, cu onoruri militare obișnuite”. Obligația prezenței revenea în special prefectului județului și membrilor administrației orășenești. Conform uzanțelor protocolare, pe lângă ceremonialul obișnuit - un Te-Deum la biserica Catedrală, urmat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din cele mai formidabile succese prin reprezentarea <<Romanței>>” -, și cea din februarie 1929 - spectacolul „Principesa Turandot”, o comedie regizată de Z. Soare și interpretată, printre alții, de actorii Ana Luca, Aurel Athanasescu și G. Baldovin. Pentru luna aprilie 1929 ziarele locale anunțau un program artistic deosebit de bogat: teatrul „Nostru” din București prezenta comedia „Încurcă lumea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte datorită pandemiilor de tifos exantematic, febră tifoidă, febră recurentă molime care au provocat goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.O.R.). Principesa Alexandrina G. Cantacuzino a fost aleasă președintele acestei instituții. a. Vaslui începutul Ideea principesei, ca și a celorlalte femei de vază ale României, a prins rădăcini trainice și la Vaslui. Un grup de doamne bine-intenționate au înființat o filială a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
goluri adânci, ireparabile și dureroase în rândurile civililor, dar și ale militarilor. Această organizație a fost numită Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române (S.N.F.O.R.). Principesa Alexandrina G. Cantacuzino a fost aleasă președintele acestei instituții. a. Vaslui începutul Ideea principesei, ca și a celorlalte femei de vază ale României, a prins rădăcini trainice și la Vaslui. Un grup de doamne bine-intenționate au înființat o filială a SNFOR, a cărei primă acțiune caritabilă a fost înființarea unui orfelinat adhoc în stația
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
SNFOR București să-i respingă demisia Olgăi Volenti. Răspunsul Bucureștilor vine telegrafic pe 5 decembrie 1919 și suna așa: „...sub nici un cuvânt nu se primește demisia doamnei Volenti stop. Vă rog continuați de a conduce Comitetul Societății noastre stop. Semnează: principesa A.G. Cantacuzino”. În al doilea caz, demisia a fost acceptată fiind vorba de motive strict personale. Liceul a funcționat cu chirie numai până la 15 mai 1920 în casele ing. Henri Theodoru, după care, de la această dată, clădirile au intrat definitiv
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
motive strict personale. Liceul a funcționat cu chirie numai până la 15 mai 1920 în casele ing. Henri Theodoru, după care, de la această dată, clădirile au intrat definitiv în patrimoniul SNFOR prin actul de vânzare-cumpărare încheiat între susnumita societate (reprezentată de principesa Alexandrina G. Cantacuzino) și proprietar. Prin înțelegere, s-a stabilit ca prețul acestei tranzacții imobiliare să fie de 140.000 de lei, din care se va scade suma de 30.000 de lei, cu titlul de ipotecă datorată de proprietar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
doamne inimoase care au știut să scoată bani și din piatră seacă, chiar dacă, uneori se mai ciondăneau între ele. Principala sursă de venituri venea de la Comitetul Central de la București și ne susținem aserțiunea prin citarea unor scurte pasaje din discursul principesei Alexandrina G. Cantacuzino, pe care l-a ținut în fața delegatelor din toată țara prezente la întrunirea anuală ce a avut loc la sediul SNFOR, pe data de 12 iunie 1920. „...anul ce încheiem a adus un progres însemnat cu întemeierea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
veniturile (...) Noi anul acesta am făcut sacrificii peste măsură de mari dând: (...) 122.000 (de lei n.n.) pentru Vaslui; 1.000 la Bârlad (...)”. Mai departe, în acest fulminant și îngrijit discurs care ne-a rămas la dosar în forma originală, principesa a mai adăugat: „...fac astăzi mai mult ca oricând apel la Dvs. să strângeți rândurile în toate colțurile țărei, ridicați inimile și pregătiți-le pentru a fi la înălțimea marelui stat întemeiat prin voința poporului nostru între Tisa și Marea Neagră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comuniștii i-au adus ipocrite osanale pe la întrunirile publice sau în biserici cu ocazia numeroaselor Te-Deumuri. b. Ce s-a întâmplat la București pe 30 decembrie 1947 În noiembrie 1947, Regele Mihai a fost poftit să ia parte la nunta Principesei Elisabeta, actuala Regină a Angliei. Petru Groza, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, nu a întârziat să aducă avizul guvernului, recomandând acceptarea invitației. Conducerea comunistă, în mod tacit, îl invita să rămână în străinătate. Regele Mihai îi înfruntase în trecut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era de părere că Groza venea cu răspunsul guvernului relativ la dorința Regelui de a se căsători cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Savel Rădulescu era sigur că era vorba de ceva mai serios. El aflase că majoritatea unităților militare din Capitală fuseseră consemnate în cazărmi, ceea ce arăta că autoritățile se așteptau la tulburări. Apropiaților regelui le era teamă că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Desigur, comercianții evrei au avut cel mai mult de suferit, deoarece puseseră monopol pe mănosul centru al Vasluiului, cu străzile înțesate de magazine precum: Hagi Chiriac, I.C. Brătianu (fost IC Frimu, acum Ing. Badea Romeo), Carol I (acum, Dobrogeanu Gherea), Principesa Maria (după 1948, 30 Decembrie, acum dispărută prin sistematizare), Principele Nicolae (după 1948, 7 Noiembrie, acum dispărută) și Vidin. Dar, iată (citându-l pe raportorul Schaffer) cum au sărbătorit gloriosul 23 august al anului 1947, evreii din Vaslui: „...tot în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cuvântării lui Schaffer care a vorbit și despre această chestiune. Doctorul S. Enciu a conferențiat despre însemnătatea zilei de 23 august cu trimitere directă la situația evreimii înainte și după această dată. Dacă pentru prima parte a manifestărilor Strada comercială Principesa Maria (acum, dispărută) 206 secretarul general de Vaslui a consumat o coală de hârtie, (de, era vorba de multă politică!), atunci despre partea a doua a notat lapidar următoarele: „2) Partea artistică cu un program adecvat zilei, compus din recitări
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și la începutul lui 1944, Regina Mamă Elena a ajutat la întoarcerea unui număr important de evrei care rămăseseră în viață, inclusiv a mii de orfani evrei, din același teritoriu. Pentru toate acestea, regina Elena a României, ce era și principesă de Grecia și Danemarca, a primit înalta recunoștință a statului Israel prin acordarea celui mai prestigios titlu acordat ne evreilor care au salvat semiți de la pieire în timpul celui De-al Doilea Război Mondial: „Drepți între popoare”. Din păcate, acest lucru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1966 nu erau decât câteva autoturisme (și acelea ale instituțiilor politice și publice), precum și un număr foarte mic de camioane pentru transportat marfa pe străzile comerciale ale urbei de genul Hagi Chiriac, 7 Noiembrie (fostă Principele Nicolae), 30 Decembrie (fostă Principesa Maria), Călugăreni sau Ștefan cel Mare (parțial). Vehiculele majoritare erau cele cu tracțiune animală care nu poluau cu gaze de eșapament, în schimb dădeau dureri de cap gospodarilor numiți „de partid” în fruntea cetățenilor, datorită mizeriei pe care o lăsau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fiind ca Eminescu să fi fost găzduit în una din clădirile-anexă ce alcătuiau complexul propriu-zis, iar nu în clădirea centrală, principală, cea cu "ferestre luminoase". Un alt episod din "biografia" casei se consumă în 1901, când Vasile Pogor vinde casa principesei Maria Moruzzi și fiului ei, Gheorghe I. Brătianu, reputatul istoric de mai târziu. În 1938, Brătianu părăsește Iașul, în favoarea Bucureștiului, imobilul fiind închiriat, pentru o perioadă scurtă, Rezidenței Regale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, casa împarte soarta multor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ansamblu pe care criticul de artă o face acestui stil arhitectural, asociază Casei Pogor și alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat locuințe subterane (bordeie de secolele XV-XVI)", informează Ioana Coșereanu, în Cartea muzeelor literare ieșene, p. 9 36 Secțiune realizată de Anca Buzea, șef
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
unor texte din alte culturi decît în cazul unor texte cu care te întîlnești în mod obișnuit, pentru simplul fapt că ceea ce pare "normal" unui cititor nu trebuie să pară la fel și celorlalți. Să luăm ca exemplu conversația din Principesa de Cleves a Doamnei de Lafayette, în care eroina (fapt nemaiauzit! și implauzibil!) îi mărturisește soțului ei că iubește pe altcineva; o confesiune de tipul acesta nu ar reuși să mai surprindă nici un cititor din zilele noastre. "Și care-i
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]