1,469 matches
-
în adâncul sufletului îi plac, dacă orgoliul acestora este îndreptățit. Aerul lui de lider a dat-o gata. După ce ajuns în patul lui a aflat că nu are slujbă, că a fost exmatriculat în anul trei de la Politehnică. Se simțea prinsă ca o muscă în pânza unui păianjen. Deși îi ajunge că este deștept. "Doar imbecilii lucrează, se înmulțesc și se însoară la biserică", spunea el cu o mină de copil alintat. Toate bune și frumoase, numai că nu se puteau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-ți spun, pari fată serioasă. Dar mai bine să-ți povestesc despre bărbatul vieții mele. Așa se spune bărbaților pentru care ai fi în stare să-ți dai viața? Am început să râd ca o proastă în timp ce îmi simțeam inima prinsă ca într-un clește de fier. "Silvia, ai dat peste un bărbat pentru care ți-ai fi dat viața?" Silvia îmi redeștepta durerea pe care voiam să o ascund, cel puțin cât eram la capătul lumii. "Spune, spune, asta mă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
înrudite ca rit. De la bisericile tradiționale creștine până la cele budiste. Fiecare colț este o lume cu însemnele ei. Deja îmi place în această biserică unde pot sălășlui, laolaltă, toate bisericile pământului, preoții nu se înjunghie între ei, nu vezi enoriași prinși de beregata altuia de alt rit, cum fac enoriașii ortodocși, asmuțiți de preot asupra enoriașilor greco-catolici, a căror biserică a fost furată de statul comunist, iar acum biserica soră, cea ortodoxă, se comportă cu biserica jefuită ca o bandă de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
e o ocupație, mai scot, mai pun. Ce să fac?“. Trupul, plin de tatuaje și tăieturi. Afară s-ar face zidar. A lucrat pe libertate la Certeze, la casele cu etaje degeaba și lifturi. Furat bicicletă de drag, oi. Hoț prins. Sunt din Armaș, de Sălaj. Pe Rahova am ajuns în urma unei crime săvârșite în ’93, pe 8 februarie. Aș mai putea spune că în ’93 am mai fost condamnat pentru furt, eliberat pe 12 octombrie. Am furat o bicicletă, niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
a văzut nimeni, dar dimineață, normal, behăind oile, vecinii știind că n-am de nici unele, s-au întrebat. Eram obișnuit să fur. Găinării. Nu eram cu buzunare, ci cu tâlhării, eram prins automat. Nu le aveam. Luat drujbă, căruță. Hoț prins. Luam din curte de la om, drujba, căruța, lucruri din astea. Le vindeam, scoteam un ban...Îmi convenea că le luam de aici și le dădeam pe aiurea, scoteam ceva. Îmi luam pâine acasă, cartofi, pentru trei persoane, tot ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
era îngropat sub pământ, ca să rămână proaspăt, lămâile și dovlecii se uscau pe acoperiș, tot soiul de lucruri fermentau în cutii închise ermetic, ardeii iuți și frunzele de curry atârnau de crengile unui copac, la fel și laptele de bivol prins, care picura dintr-o pânză în timp ce se făcea paneer. Cu forța mușchilor ei celor noi, vânoasă și dură în ciuda aerului delicat, Kulfi felia și tranșa, măcina și zdrobea, tăia și toca în haosul de ingrediente și de vase. — Chimen, pitpalac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
încă și mai mare. Nu ar fi fost imposibil. Nu trebuia uitată teoria. Undeva se găseau jucătorii acestei imense partide. Și chiar "regina" care credea că era el putea fi deplasată, încolțită, pusă în șah sau în pericol, și chiar "prinsă" și scoasă din joc. Era să vorbească, dar se abținu. Fiecare cuvințel ar fi fost notat și analizat de către unul dintre spiritele cele mai ascuțite și mai periculoase ale galaxiei. Mai șovăi un moment și reveni la prima întrebare. Spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
aplecai pentru salut. Maestrul îți striga mișcările, tu executai, nervoasă, nesigură. Cu obrajii plini de pete roșii și buzele strânse. Când prindeai tu, îți priveai partenera și părea că o implori să se lase doborâtă, să nu reziste. Când erai prinsă, îți dădeai drumul ca un sac. Câte lovituri ai încasat! Transpirată, învinsă, cu costumul sucit, salutai, treceai la o altă centură. — Ești mulțumită? te întrebam în mașină. Nu erai mulțumită, erai extenuată. — Când cazi pe tatami, nu doare, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
În care tocmai intrase; dintr-un colț al Încăperii, Îl petrecea cu privirea, nevăzut, pe Thomas cel nesăbuit, căruia trebuia, vrînd, nevrînd, să i se alăture imediat, pentru ca nu cumva, la ieșirea din sală a trupului, să rămînă - supraeu neștiut - prins, pentru totdeauna, sub bolțile de piatră ale Escorialului. La mausoleu nu a mai mers. Thomas putea fi socotit, păstrînd proporțiile și arealul, un mascul Alfa. Un leu trona peste femelele din propria haită; un macac, de asemenea, peste maimuțele turmei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În America, se zicea. Însă avea ceva dreptate. Ingrid nu-și știa prea bine zilele fertile ori numai se prefăcea; Thomas, În ascuns, le ținea un calendar; doar În cele sterpe era loc de Împreunare, nu vroia să se lase prins; era sigur că Ingrid asta urmărea, o prefăcută. Ingrid nu dorea cu orice preț un copil cu Thomas, cum credea acesta, mai crescuse unul singură. Ar fi fost părăsită, nu se Îndoia. Iar dacă ar fi rămas Împreună, Thomas ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fapt, un cod; acolo ajunsese, probabil, sămînța sa; nu localitate, țară, telefon, nimic; adresa precis era falsă! Anticarul știa ceva! Thomas intra În basmul lui Berg. Mai existau, se pare, și alte clinici care, cu știință sau fără, se aflau prinse Într-un joc În care nu se știe cine se străduia să conserve un mic nucleu arian. Despre care povestise anticarul! Mici păpuși blonde, cu ochi albaștri, viguroase, vaccinate, care nu aveau cum să fie crescute decît Într-un spirit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dădeai drumul la televizor și erai aproape c-un picior În iad, iar după miezul nopții erai cu totul, știa Rusoaica bine, uneori călca și ea acolo, la ore mici. Trebuia să se convingă cu ochii ei; privea trupurile zvîrcolinde, prinse, agonic, În orgasme devastatoare: ce bărbat putea să mai gîndească atunci, fie el și președintele Americii? - știa ea bine povestea cu trabucurile și stagiara; ce femeie se mai putea gîndi la copiii ei cînd, prinsă de același blestemat de orgasm
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cincisprezece minute mai târziu, în timp ce parca mașina în fața castelului. Nu, așteaptă-mă aici cu motorul pornit. Mă întorc în cinci minute, i-am spus punând cutiuța emailată înapoi în geanta-plic și coborând din mașină. —OK, gagico! Să nu te lași prinsă. Ν Dumnezeule, mă gândeam în timp ce mă strecuram pe intrarea principală, ar fi grețos iâh să dau nas în nas, din nou, cu majordomul. Furișându-mă în sus pe scări și pe coridor, spre bibliotecă, m-am simțit groaznic când mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de Crăciun. 15 decembrie Aici zăpada e mare. Eu lucrez tot mai prost și mai puțin. Nu văd terminat nimic semnificativ până la Crăciun. Mi-ar trebui niște nopți de veghe. Ieri, tot globul a stat concentrat pe imaginea cu Saddam prins, căutat de păduchi și în dinți. Apoi, cât a fost ziulica de lungă, evenimentul a fost politizat până la greață. Problema 1, 2, 3 era una singură: mai pot democrații să se mai ridice de pe jos după această lovitură dată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
într-un flash, viața mea la Carter Spink. Cum, în unele săptămâni, locuiam practic la serviciu. Cum luam munți de dosare acasă cu mine. Cum răspundeam la orice oră la email-uri. Da, poate că m-am simțit un pic prinsă în capcană. Dar acum sunt bine. Îmi scutur părul. Sunt gata să merg mai departe... și să încep o nouă relație... sau ceva mai puțin pretențios... orice... Chiar și o aventură de o noapte. Mă uit la el, făcând eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fi nouă. Sau poate verifică ceva sau... Însă toate aceste gânduri sunt rapid spulberate în clipa în care Rhapsody in Blue a lui Gershwin se dezlănțuie și ecranul se umple de imagini ale Manhattan‑ului. Mă uit la televizor, extrem de prinsă, și simt cum mă cuprinde nerăbdarea! Aici mergem! În trei zile o să fim aici! Nu mai pot, nu mai pot să aștept! Endwich Bank SUCURSALA FULHAM Fulham Road 3 Londra SW6 9JH Domnișoarei Rebecca Bloomwood Apt. 2 Burney Rd 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dosarele alea, zice Alicia și intră iar în biroul lui Luke, lăsând ușa deschisă. În acest timp, Ben se rezeamă de aparatul cu apă, apăsând pe butoanele ceasului de la mână și fixând intens ecranul acestuia. O, Doamne, ce idioțenie! Sunt prinsă aici, până pleacă. Mă dor genunchii și am sentimentul oribil că, dacă mă mișc un milimetru, unul dintre ei o să‑mi cedeze. Și dacă Ben și Alicia rămân aici toată noaptea? Dacă vin la biroul lui Mel? Dacă îi apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
se fixă pe viziera căștii. Avu o oribilă viziune a tubului ridicat în centrul palmei... Frecând geamul la câțiva centri-metri de nasul lui. Un popas vâscos, cleios, supură și viziera începu să se topească. Îngrozit, Kane încercă să smulgă creatura prinsă ca o ventuză care se vâra în el. Aceea trecuse prin geamul blindat. Aerul respirabil din rezervoare și atmosfera aspră și sulfuroasă a acestui cavou se amestecară. Era vlăguit, continua să respingă, părăsit de puteri acea mâna. În pragul nebuniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
spre gura căscată și apăsă pe trăgaci, Un urlet foarte ascuțit sfâșie tăcerea. O mică creatură, cu ghearele scoase, țâșni de sus. Căzu exact în mijlocul plasei, pe care cei doi ingineri săriră imediat s-o strângă în jurul prăzii. Trebuia neapărat prinsă bine în rețeaua deasă a capcanei. ― Ține bine, ține bine! strigă Parker triumfător. Am prins-o, jigodia, am...! Ripley observă animalul prins. Apoi blestemă, și de necaz și de frică totodată. Dădu drumul trăgaciului și luă de jos detectorul. ― Fir-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Căzu exact în mijlocul plasei, pe care cei doi ingineri săriră imediat s-o strângă în jurul prăzii. Trebuia neapărat prinsă bine în rețeaua deasă a capcanei. ― Ține bine, ține bine! strigă Parker triumfător. Am prins-o, jigodia, am...! Ripley observă animalul prins. Apoi blestemă, și de necaz și de frică totodată. Dădu drumul trăgaciului și luă de jos detectorul. ― Fir-ar să fie! oftă ea. obosită și înciudată. Liniștiți-vă, prieteni, ia uitați-vă! Parker lăsă plasa odată cu Brett. Amândoi recunoscură ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ai vieții Vin să se spele de păcat. 185 Sunt călători din largul lumii, Ce‐ au pribegit pe ocean, Să‐ și scalde ochii în lumina Din pânzele lui Tizian. Stau toți cu mintea‐ ngenuncheată și‐i mut cucernicul popor, Eternitatea prinsă‐n cadre Își poartă sfântul ei fior. Învins de taina mare‐a clipei, Se‐ nchină sufletul supus În fața veșnicei icoane Cu răstignirea lui Isus. Ce blând se uită chinuitul De sub cununa lui de spini, Lumina resemnării mute E scrisă‐ n
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6. Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, și nu se întristează de prăpădul lui Iosif. 7. De aceea, vor merge în robie, în fruntea prinșilor de război; și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8. Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine însuși, și Domnul, Dumnezeul oștirilor a zis: "Mi-e scîrbă de mîndria lui Iacov, și-i urăsc palatele; de aceea, voi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
lucruri. 13. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd plugarul va ajunge pe secerător și cel ce calcă strugurii pe cel ce împrăștie sămînța, cînd mustul va picura din munți și va curge de pe toate dealurile. 14. Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăși cetățile pustiite și le vor locui, vor sădi vii și le vor bea vinul, vor face grădini și le vor mînca roadele. 15. Îi voi sădi în țara lor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
Acolo, în stația autobuzului, se întâlni iarăși cu unul dintre aceia. Stătea pe o bancă, în dreptul afișului cu substanțiala recompensă pentru cine dă informații despre cei care au prigonit evrei. Se dădeau recompense destul cu mari. Numai după ce prigonitorii erau prinși. Acela privi o vreme, concentrat, afișul. Parcă încerca să-l memoreze. Scoase apoi din buzunarul de la piept al hainei sale roșii o vergea scurtă. Trase de ea și o întinse până o făcu cât un baston. Sau cât o antenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe unde treceau. Din cercetarea făcută de polițiști, mai rezulta că Lavrentie ar fi fost sprijinit în ascuns și de niște străini veniți de la București, care se dădeau de socialiști, propăvăduind republica țăranilor și muncitorilor. Toți ceilalți au fost toți prinși, doar Lavrentie reușind să se ascundă câteva zile la unii de-ai lui Soporan, din Șoptireanca. Apoi a venit în ascuns acasă, și-a făcut testamentul și s-a spânzurat în clopotnița bisericii. În 1947, la 30 ani de la răscoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]