2,086 matches
-
larg, o cititoare, pensionară din învățământ, doamna Hamza Camelia din Tuțcani-Mălușteni-Vaslui scrie negru pe alb: „ne dorim foarte mult să avem o bibliotecă în sat.” Strigătul ei pentru mine spune foarte mult iar comentariile în plus mi se par de prisos. Cei cu muncă de răspundere în domeniu, cum tratează strigătul Doa mnei care pe mine mă duce cu gândul la ceea ce era odată, cu m ult înainte de constituirea bibliotecilor publice!? Marin Rotaru - un poli-cultural I-am solicitat prietenului meu Marin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
De altă parte, nu va fi fără folos să se reli efez e și mai bine părțile luate din codul italian și din legea belgiană și să se folosească mai mult doctrina și jurisprudența res pectivă. Nu era — poate — de prisos să se stăruie asupra amfiteozei care va da încă naștere la discuți i în lumea juridică. Era necesar să se stăruie de asemenea asupra îmbunătățirilor introduse în codul nostru față de cel francez în starea de la 1864 și în genere asupra
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noastră, ca o mustrare a veacurilor, marile danii domnești și boierești ne au păstrat credința și limba. Azi, Academia Română, Liga pentru unitatea cu ltur ală a tuturor românilor, muzeul trecutului nostru, muzeul artelor,... își așteaptă încă pe marii dăruitori ai prisosurilor lor, pe marii iubitori de înălțare prin jertfă. Închei, stimate și iubite Domnule Președinte, cu nădejdea că darul meu modest, cuprinzând economiile un ei v ieți, întins din toată inima spre frământările idealiste ale Academiei Române, să poată aduce aminte celor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dublezi. GONERIL: Ascultă-mă, milord: Ce-ți trebui' douășcinci? Zece? Ori cinci? În casa und' de două ori pe-atîți Porunci au să-ți slujească? REGAN: La ce unul? LEAR: Nu calcula nevoia. Cel mai jos calic În sărăcia lui are prisos. Firii nu-i dă decît ce-are nevoie: Viața de om e cît a fiarei. Ești o doamnă; Dacă doar a-ți fi cald ar fi magnific, Natura n-are de ce porți nevoie, Ce-abia de-ți ține cald; pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
plânge Lovinescu din nou, de emoție și de bucurie, din cauza unei alte scrisori una pe care Arghezi, cel mai mare poet român, i-o adresează lui, celui mai mare critic român, în circumstanțe nu mai puțin dramatice 100. E de prisos să mai precizez că aceste evenimente biografice își vor găsi un puternic ecou și în romanele lovinesciene care, să nu uităm, sunt, toate, niște romane de dragoste. În elaborarea propriu-zisă a textului inspirat de lectura scrisorii lui Maiorescu, autorul a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
toate drepturile omului și "libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, cea a presei și a publicațiilor, a cultului religios, a opiniilor politice și a întrunirilor publice"341. Românii, însă, au ridicat obiecții împotriva acestui articol, pe care-l considerau de prisos. Drepturile omului erau garantate prin Constituția României și, în egală măsură, prin Charta Națiunilor Unite, o organizație la care România spera să adere în scurt timp342. Comisia Politică și Teritorială pentru România, o subcomisie a CME nu numai că a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Biserică trebuie să fie aceeași pretutindeni. De exemplu, referindu-se la tradiția cântării în comun în biserică, marele ierarh sud-dunărean își informa credincioșii că „sunt unii, nu numai în părțile noastre, dar și în părțile Răsăritului, care socotesc de prisos cântarea imnelor, sau, cel puțin, nepotrivită cu religia creștină”. Încadrarea în tradiția cultică a Bisericii întregi însemna o formă de exprimare a ecumenicității ortodoxe. Între anii 398-402, Sfântul Niceta a făcut două călătorii, una la Roma și alta la Nola
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ce spune marele ierarh misionar din Remesiana, în acest sens: „Dacă cel ce priveghează pentru lucruri care se referă la trup, adică pentru hrana și îmbrăcămintea necesare vieții, este lăudat;mărturisesc că mă mir, că sunt unii care socotesc de prisos sau zadarnice, sau ceea ce este mai rău pentru ei, nefolositoare, sfintele privegheri atât de rodnice în lucrarea duhovnicească, de îmbelșugate în cuvânt, în imne de laudă și lecturi sfinte”. Sfântul Niceta îi îndrumă pe cei care manifestă nepăsare față de slujba
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
auzită de Dumnezeu și răsplătită așa cum se cuvine, trebuie ca ea să pornească dintr-o inimă curată, vibrând continu la ideile sfinte pe care le conțin textele cântate, așa cum recomanda marele misionar Niceta: „Preiubiților, lăsând la o parte vorbele de prisos, să cântăm cu simțul ascuțit și cu mintea trează, ca să nu displăcem lui Dumnezeu. Căci Psalmul ne îndeamnă zicând: «Că Dumnezeu este Împăratul a tot pământul; cântați Lui toți cu înțelepciune» (Psalmul 46, 7), adică cu pricepere, ca să cântăm
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă? Dacă poruncea și vorbea celor ce se creau de către El, vorbirea ar fi fost de prisos. Căci acelea încă nu erau, ci urmau să fie. Dar nimenea nu vorbește celui ce încă nu este, nici nu poruncește și spune să se facă celui ce încă nu a fost făcut. Iar dacă Dumnezeu poruncea celor ce vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost înființat în 1853 de către Grigore A. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare 73, ospiciul a fost destinat de către voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 185574, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
richtig). Sunt corecte „imaginile“ care sunt în concordanță cu relațiile din natură. Satisfacerea cerinței pragmatice face „imaginile“ adecvate (zweckmässig). „Imaginile“ sunt cu atât mai adecvate cu cât ele exprimă mai multe relații din natură și conțin mai puține relații de prisos sau vide, adică cu cât sunt mai simple. Cerința adecvării se realizează prin denumiri, definiții, prescurtări etc. care exprimă decizii ale cercetătorilor. Cele trei cerințe se raportează la natura gândirii noastre, a lumii exterioare și la descrierea corelațiilor ei prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Rareori un filozof l-a judecat atât de aspru pe un altul: „Pentru Wittgenstein cel târziu - scria Russell - [Ă] reflecția filozofică serioasă a devenit în mod evident prea obositoare; și astfel, a născocit o doctrină care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
descriptive ale limbajului. Despre ceea ce simțim nu putem ști ceva așa cum putem ști depre lumea exterioară, inclusiv despre comportarea oamenilor. „Din nou, când spun, în sens metafizic, «Trebuie întotdeauna să știu când am dureri.», aceasta face pur și simplu de prisos cuvântul «știu»; și în loc de « Știu că mă doare.» pot să spun simplu «Mă doare.». Bineînțeles, situația e diferită dacă dăm sens expresiei «durere inconștientă»Ă“42 Că durerea este a mea, a unui subiect, este ceva cuprins în expresia „durere
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
obiectul unor controver-se, rectificări, contestări sau contracarări cu alte propuneri. Ca atare, deosebirea dintre lingvistica limbii literare și cea a limbii populare este atît de pronunțată ca metode, obiective și rezultate, încît o discuție extinsă pe această temă este aproape de prisos. Astfel, din punct de vedere metodologic, de exemplu, se poate constata că o metodă cu largă utilizare și cu rezultate notabile în cazul lingvisticii limbii populare, precum metoda comparativ-istorică nu este aplicabilă nici măcar în chestiunile de principiu în lingvistica limbilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească, pe care ne-o da Domnu’! Și ne-o da această învățătură, nu pentru că trebuia și pentru că i se plătea, dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și curățenia unui apostol. Învățătura cealaltă, sufletească, pe care o oferea cu generozitate elevilor săi Domnu’ Trandafir, și pe care o prețuia atât de mult copilul Sadoveanu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
față de învățătură a copilului se datorează supraîncărcării lui cu teme suplimentare. Unii părinți ai copiilor din clasa I, din dorința de a-i învăța cât mai repede să citească și să scrie, îi împovărează cu teme suplimentare, cu obligații de prisos. Astfel, ei pun pe copil să facă temele mai întâi în ciornă, apoi să le treacă pe curat; dacă învățătorul îi dă pentru acasă să rezolve două coloane de exerciții, părinții îl obligă să facă patru; dacă are de copiat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească pe care ne-o dă Domnu’! Și ne-o da această învățătură, nu pentru că trebuia și pentru că i se plătea, dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și din curățenia unui apostol. Spre surprinderea mea, mi-am început cariera didactică la o școală generală de 7 ani din Bârlad în calitate de director, funcție pentru care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe mine, însă văd trebuințele în alt mod. D-l Președinte (Ilie Ciolac): Ministerul a redus împrumutul de 400.000 și deci excedentul este în realitate. Vă rog dară a nu ataca bugetul. D-l (Gh.) Rusu (avocat): E de prisos a ne formaliza de procedură. Să lăsăm la o parte certele și să venim la ajutorul cerut de Eminescu. Să nu mai discutam calitățile lui, ci să-l ajutăm pînă îl va ajuta țara. Noi suntem datori, ca conjudețeni, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
destinate doar elitei sociale, nu făceau parte nici din lumea lor reală și nici chiar din visele lor. În raport cu această formă de cultură, s-a produs o ruptură: acceptarea destinului social a lăsat locul „dreptului” la lux, la lucrurile de prisos, la mărcile de calitate. Democratizarea confortului, consacrarea socială a sistemelor de referință bazate pe plăcere și pe divertisment au erodat tradiționala opoziție dintre „gusturile pentru necesitate” specifice claselor populare și „gusturile pentru lux” caracteristice claselor înstărite 9, ca și morala
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produs o „cvasimutație antropologică în raportul salarial”, muncitorul trecând la un „nou registru al existenței”, acela al consumului, al „dorinței”, al unei anumite forme de libertate „a cărei condiție socială de realizare este desprinderea de urgența nevoii”4. Lucrurile de prisos, moda, divertismentul, concediile au devenit dorințe și aspirații legitime în toate grupurile sociale 5. Gustul pentru bunuri de folosință îndelungată ce favorizează privatizarea vieții (televizor, automobil) se extinde amețitor. Universul consumului a început să fie remodelat, pe scară mare, sub
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suflul zeilor și împrăștie fericirile și plăcerile absenței tulburării, dar și ale bucuriei de a fi împreună. Bunătatea, virtute cardinală la Epicur, își află atunci deplina împlinire: voință de plăcere pentru amândoi, importanță corect înțeleasă a cheltuirii afective și a prisosului afectiv împărtășite, capital de forță inestimabil, suprimare a singurătății solipsiste în care trăia fiecare până atunci, prietenia capătă valoare prin magnificele potențialități pe care le presupune. Contractul care face posibilă această virtute a elecțiunii funcționează și în sens invers, putând
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
așa-numitului Serviciu al Muncii: „Datorită stipulațiunilor militare, prevăzute În Tratatul de pace, o parte din tinerii contingentelor anuale nu pot fi Încorporați, deoarece s-ar depăși efectivele atinse. Acest plus de tineri, ce nu se Încorporează de către armată, constituie prisosul de contingent și, În prezent, se află la vatră, fără a fi supus vreunei obligațiuni. Ca o măsură echitabilă față de camarazii lor aflați sub arme și având În vedere nevoile actuale de refacere și reconstrucție a țării, se impune ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]