1,457 matches
-
Stâncășeni cu satul Stănigești (menționat în 1455 și 1502) situat pe cursul inferior al văii Iezerului, la marginea pădurii de lângă satul Gâlțești. Pentru certitudine, m-am deplasat, împreună cu consăteanul Gh.Hriscu, în satul Gâlțești. Chiar la intrarea în sat, pe prispa unei case străvechi, se odihnea un bătrân, moș Pintilie (76 ani): Moșule ai auzit de un sat Stânigeni sau Stănigești? Păi, cum nu, în copilăria mea mai erau câteva case, dar au dispărut și ele. Și unde era așezat? Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
este observarea a ceea ce se întâmpla în interiorul minții" ceea ce este, de fapt, exact formula introspecției. Prin ea este negat nu adevărul lumii externe, ci legătura nemijlocită a conștiinței cu această lume. Din această perspectivă de gândire, conștiința se sfărâmă pe prispa sufletului, și va avea darul de a evoca doar momentul acestei sfărâmări. 4. Asociația de idei Concepția generală a lui Locke a fost aceea că întreaga conștiință se dezvoltă și se edifică din părticelele de experiență. Aceasta va deveni ulterior
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forme de eroziune poate duce la distrugerea totală a regiunii, când râpele se adâncesc și prezintă un aspect dendriform (de exemplu, D. Chișcăreni spre Valea lui Andrei ș.a.); - mâncăturile de pământ, cum numesc țăranii moldoveni acele forme de adâncituri și prispe rezultate pe pante, ca urmare a eroziunii stratelor mobile de nisipuri și rezistența stratelor de marne argiloase; - alunecările de teren - formă de eroziune ce constituie un element ce însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor, fundurile și laturile de la acoperișurile grajdurilor erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea Prahovei, îndeosebi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De obicei, dintr-un capăt al satului până la celălalt. Copii se adunau în dreptul prispei (acum în dreptul ușii de la intrare) și se rostea recitat: „Bună dimineața, la moș ajun”. Din cele mai vechi timpuri și până la 1989 se cânta un text simplu și unic în tot satul: „Foicică portocală Noi suntem copii de școală
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e parcat pe teren; e mai mare de fapt decât întreaga casă. Pe drumul de acces o firmă de carton pe care scrie cu litere stângace "Căpșuni". Fermă tip Gotland cu un mic șopron cenușiu peste drum de casă. Pe prispa de la intrare mai multe castroane cu mâncare uscată pentru pisici. Kling și colaboratorii sunt răspândiți în jurul casei ca o echipă de la salubritate. Kling îmbujorat, agitat, că doar are "mandat regal". Îi conving să dea înapoi autobuzul. Îi trimit pe toți
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
rezist să n-o iau spre Eskelhem. Găsesc casa. Nu s-a schimbat mult din 1948. Hambarul de pe partea opusă a fost vizibil transformat în casă de vacanță. Impresie de liniște și paragină. O grapă ruginită pe terenul fermei. În fața prispei iarbă de un metru. În ferestre vată și muște moarte. Mai există perdele, așadar casa nu-i cu totul părăsită. E clar că și pastorul și bătrâna sunt plecați. Am locuit aici patru săptămâni cu Marietta în 1948. Pe vremea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
imediat și nu aveam nici o stabilitate în acțiune. Până la final, într-o zi, caut eu prin hambar, găsesc o sârmă, lungă-lungă, să pot înconjura întreaga livadă, și, la treabă. La luptă cu hoții de fructe . Iau sârma trebuitoare, merg pe prispa casei până la colțul dinspre grădină, la stâlpul casei unde erau legate firele de curent electric aduse de la stâlpul din uliță. Leg de zăbreaua prispei de lângă stâlp un capăt al sârmei și cu restul merg prin livadă și o înfășor din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
întreaga livadă, și, la treabă. La luptă cu hoții de fructe . Iau sârma trebuitoare, merg pe prispa casei până la colțul dinspre grădină, la stâlpul casei unde erau legate firele de curent electric aduse de la stâlpul din uliță. Leg de zăbreaua prispei de lângă stâlp un capăt al sârmei și cu restul merg prin livadă și o înfășor din loc în loc de trun chiul pomilor. Fac asta până în fundul grădinii. Acolo, traversez cu sârma până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
podul grajdului. La alte câteva zile, după întâmplarea cu huța-huța, trec gârla pe puntea care exista și intru în curte la sora mea Catrina. O găsesc în ogradă spălând rufele celor șapte copii. Soțul ei nu venise de la mină. Pe prispa casei, aflată în aceeași ogradă, se odihnea bătrânul Toader Chivan, socrul lui soră-mea. Urc treptele casei, dau „Bună ziua” și intru în vorbă cu moșul-meu. De când ieșise la pensie ducea viață de vânător. Am să-ți povestesc ultima mea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
A ocupat camera rămasă liberă de la cei plecați către răsărit... La alte câteva zile, într-o după amiază călduroasă, după ce sosise de la serviciu, în grădina casei, despărțită de ogradă printr-un gărduleț, care pleca de la stâlpul porții și ducea până la prispa casei, pe o bancă pe care o aveam, am rămas multă vreme la vorbă cu chiriașul. Am discutat de toate, despre viața noastră și cum războiul începuse și era în plină desfășurare mi-a pus o întrebare de natură politică
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
era și le spunea copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
vechi timpuri. Din păcate, acum pe Drumul Carului nu se mai poate întâlni nici o asemenea locuință, ultimele două fiind dărâmate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.. O altă categorie de case, specifice zonei, să le spunem cu prispă, care erau mai simple și mai accesibile, aveau partea locuibilă în față, compusă dintr-o tindă cameră de intrare și trecere în celelalte două, dispuse în stânga și în dreapta tindei, una dintre ele, de obicei cea din dreapta, numindu-se "casa mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
familie, iar noaptea se transforma în dormitor. În fața celor trei camere se afla o sală, care putea fi închisă de un brâu de lemn sau fără nici un adaos, ceea ce permitea proprietarilor și oaspeților mai puțin simandicoși să se așeze pe prispă, la taifas.(foto 12) Acest tip de case au fost construite începând cu secolul al XVIII-lea. În Drumul Carului se mai găsesc încă trei sau patru, dintre care una se pare că are peste două sute de ani. Este într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
familii Băncilă, Burnea, Duicu și Sbârnădin care s-au format altele, s-au constituit noi gospodării, noi case, astfel că după mai bine de un secol și jumătate aici erau cel puțin 20-23 de case, cu curte interioară sau cu prispă, conform relatărilor orale ale strămoșilor, populația cătunului nu putea fi sub 100-110 persoane, aceștia fiind incluși în una dintre cele trei comune, mai sus evocate. (În monografia citată nu este clar, dacă cifrele date de la recensămintele din 1869, 1880, 1890
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe Drumul Carului și împrejurimile (vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul) Fig. 10 Noua biserică, în stil maramureșean, din Drumul Carului Fig. 11 Părinții autorului Fig. 12 Pe prispa casei, la un pahar, cu rude și prieteni, înainte de război Fig. 13 Costum țărănesc Fig. 14 Copiii, bogăția de sărbătoare "drumașilor" Fig. 15 Drumul Carului Fig.16 Speriați sau în perioada interbelică zâmbind aparatului, înainte de al II-lea Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
v-au trimis! Nerușinații. N-au ce face și pun la cale fel de fel de năzdrăvănii. Rușinate, femeile, una câte una și-au croit drum spre poartă și-au ieșit în drum. Din zăpăceală, Pachița a lăsat lumânarea pe prispa casei, aprinsă cum era. Badea Ciotău Ion tocmai trecea pe la poartă și-a zărit lumânarea aprinsă. Repede s-a adresat femeilor: A încetat din viață bătrânul Miron, sărmanul? Ele n-au știut ce să răspundă ci doar au dat din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe la poartă și-a zărit lumânarea aprinsă. Repede s-a adresat femeilor: A încetat din viață bătrânul Miron, sărmanul? Ele n-au știut ce să răspundă ci doar au dat din cap. Omul, de bună credință, a luat lumânarea de pe prispă și-a intrat în odaie. N-a găsit însă mortul. S-a zăpăcit și a ieșit în ogradă, Moș Miron tocmai scotea apă din fântână. Bărbatul s a speriat și-a exclamat mai mult pentru sine: Mortul e viu! Puntea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]