1,469 matches
-
am s-o pun într-un ulcior. Așa cere rânduiala. Până una-alta, să-ți spun cum ți-or merge treburile. ― Dacă altfel nu se poate, te ascult: Țiganca a bătut cărțile o vreme, după care le-a înșirat pe prispă. S-a uitat la ele cu luare aminte și a început să vorbească: ― Apoi peste două puncte, la vreme de seară, puicuța la care ți-i gândul are să-ți cadă la așternut și după aceea mai că nu s-ar
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
spune-mi-o și mie. Ți-o spun, numai că te costă. ― Bine, măi Dumitre. Spune-o și nu mă fierbe așaaa... la foc mic. ― Din câte știu eu, aistuia al lui Cocostârc îi cam curge nasul pe la crâșma lui Prispă. Și îl mai apucă miezul nopții pe drum... ― Măi Dumitre, ți-o ieșit un sfânt din gură... Încet-încet, au dat gata rachiul. Crâșmarul tocmai își făcea de lucru pe la tejghea. ― Poți să ne spui cât ar arăta ceasul? - a întrebat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și importanța funcției clucerului. Trăsura urcă povârnișul din fața porților curții, oprind pe podișca din lemn, unde așteptau grăjdarii, pentru a lua animalele și a le duce să primească hrană și apă. Boierul se opinti și coborî din trăsură, pășind pe prispa acoperită a conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de la fereastră care te determină să înțelegi dacă acolo locuiește cineva, sau nu. Când constați că în acea casă locuiește cineva, cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vedeam prin perdele stând cu coatele pe pervaz și privea pe de o parte la trecătorii de pe șosea, pe de altă parte la deplina-i singurătate. Din primăvară până în toamnă târziu, îl vedeam de asemenea în compania singurătății, stând pe prispă sau cu coatele pe gard. Așa cum ne învăța părinții și învățătorii la școală eram copii cuminți, salutam trecătorii cât și pe acei gospodari pe care-i vedeam trebăluind prin ogradă sau stând la gard și observând consătenii care circulau care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cât poate să se gândească un copil la vârsta la care eram atunci și mă întrebam: cum poate suporta? I-am promis și m-am ținut de cuvânt mai târziu. L-am vizitat, am stat afară la gard sau pe prispă de vorbă, îl întrebam cum se simte, dacă are ce mânca, dacă nu duce lipsă de lemne și-mi răspundea că nu-i lipsește nimic, doar boala de singurătate îl măcina. Era convins că singurătatea o să-l doboare. Îi spuneam
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Mă asculta cu multă atenție, cu un zâmbet luminos, nu mă întrerupea și când terminam mă întreba din nou: „ce-ai mai făcut”? se vedea cât de mare este speranța lui de evadare din singurătate. Odată stăteam amândoi afară pe prispă și cu un băț scormonea colbul mărturisind: -Aș vrea să scap de această boală și nu știu cum ... m-am tot gândit dar nu găsesc ieșire. M-am gândit să mă duc la preot, să mă duc la primărie să cer ajutor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sau miile mărgele care cu ușurință se joacă cu ochii și cu gândurile mele, deșirându-se pe firul apei pentru a se adăposti de urâta lume, care le nimicește zilnic. Umbra îmi spunea că era suficient să mă aburc pe prispa veche și bătrânească care mă suporta de ani de zile cu gândurile mele trimise aiurea, cu genunchii adunați grămadă la gură, doar s-ascult, dacă vreau sau nu spectacolele, de fiecare seară până în noapte târziu, când spiritele se ridică între
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de la gâtul sacului tău, în care ai adunat tot ce a fost bun în viața ta de până acum, și îl răstorni aici, în mijlocul începutului grădinii suspendate a dragostei tale, apar, pe rând, niște nuielușe galbene, cu care încropești o prispă numaidecât, o sticluță cu lacrimi de urși din clanul abenaki, din care pipetezi câteva picături care se cristalizează într-o masă mare de chihlimbar, cutiuța cu semințe de petunii magice, pe care o ai de la iubitul tău, din care vâri
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
așteptare a prințului tău, cel hotărât să ajungă la capătul drumului său lung și întortocheat, cerul tău nu s-ar limpezi, khamsinul nu ar mai adia, dragostea nu s-ar purifica. așteptare aștepți calmă în cuibușorul tău, zăbovești senină pe prispă, sau pe plaja de miazăzi a lacului kanas, sau prin pătratul cu fire de trifoi cu cinci foi. asculți cântecul greierilor-verzi-caraguatatuba, care anunță ploaia, ploaie care îndulcește așteptarea, asculți concertul de seară al greierilor-verzi caraguatatuba, care te umple de speranță
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
din grădina ta, atât de sănătos irigată de trompele elefănțeilor-cretani-din-pleistocen, cei care trăiesc cât libelulele, doar o zi trăiesc stropitoarele tale vii, își termină toată apa din ei și își dau duhul. șase în al treilea loc: te duci pe prispa grădinii suspendate, te așezi pe o broască țestoasă de galapagos, în apus, și privești îndelung la toată viața ta, prin cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți. înveți să vezi cum plutesc cuburile de aer concentrat, departe, deasupra lacului kanas
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
apa sfințită a lacului kanas, cu sudoarea ta de zi cu zi, cu lacrimile tale de dor. broaștele țestoase de galapagos nu contenesc să se dezbrace din respect pentru tine, să ai crătiți bune și scăunașe bune, de stat pe prispă și privit la viața ta, în apus. câte puțin era o după-amiază de vară cu țânțari și plictiseli întinse pe spate mi-era și foame, și greață, în același timp, greață de toate zilele la fel identice, ca puii de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
desenate în aer de săndăluțele tale zburătoare, de la petuniile magice, ale căror clopote dansează în adierea khamsinului, vântul cald care durează cincizeci de zile. șase în al cincilea loc: privești la armonia grădinii suspendate a dragostei tale, te așezi pe prispă și admiri, din apropiere și până în depărtare, ornamentele suflețelului tău, tăietura de aur a construcției așteptării tale, ecuatorul creației tale, cu jumătate zi, jumătate noapte, jumătate dulce, jumătate sărat, jumă tate foc, jumătate munte. nouă deasupra: acum îi ierți pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în care așezi cu grijă coconii strălucitori, numai pe aceia din care a zburat fluturele, pentru că nu ai călcat nici gâze cu tălpile tale ușoare, umpli coșulețul, cobori cu grijă scara din crengi de baobab-bătrân capricios și dai fuga pe prispă, să vezi ce găsești pe acolo să te poți descurca mai departe. nouă în al cincilea loc: scoți din cutiuța cu coarne de pui de cărăbuș-hercule douăzeci și patru de bucăți, le lipești uite așa, frumos, cu lipici din salivă de furnici
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
căușul palmelor tale. cu mult prea mult șase în primul loc: culegi un braț de papură albă ușoară de pe malul de apus al lacului kanas, lacul tău secret, un braț cât de mare poți căra tu, îl aduci degrabă către prispa grădinii suspendate a dragostei tale, încarci ceva papură albă, din cea uscată de vântul cald khamsin, și în spinarea tigrului qilin, tigrul care aduce prosperitate cuibului tău, vii cu toată încărcătura aceasta prețioasă pe prispa așteptării tale și te apuci
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tu, îl aduci degrabă către prispa grădinii suspendate a dragostei tale, încarci ceva papură albă, din cea uscată de vântul cald khamsin, și în spinarea tigrului qilin, tigrul care aduce prosperitate cuibului tău, vii cu toată încărcătura aceasta prețioasă pe prispa așteptării tale și te apuci de lucru, harnică nevoie-mare. mai întâi iei o așchie de baobab-bătrân-capricios, o așchie cât craniul tău perfect, și împletești după calapod, îți faci un coif de papură albă ușoară care te va proteja de orice
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la pas în jurul întregului ansamblu și începe învârtirea eficientă, o altă secție de producție a grădinii tale suspendate este gata. nouă deasupra: afli că încep campanii militare crude, cu decapitări de felurite vietăți, tu nu ești afectată, tu stai pe prispă și mănânci o pâinică rumenă, caldă, îi arunci și tigrului qilin, tigrul tău alb protector, din când în când, câte o pâinică, el sare după ea și o prinde cu botul, o hăpăie. împreună, reciprocitate, oglindă m-am gândit cum
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trăiesc la pielea goală, reversând păcatul originar) am experimentat cu tine dragostea întinsă pe pâine mâncată duminică dimineață, cu ochiuri și muștar. am văzut fulgerele, ceața, inundarea supremă, potopul de plumb pe care le-ai oprit cu un gest, pe prispă am simțit cutremurul distrugător, împotriva căruia ai sprijinit umărul tău de perete. în urma erei mele glaciare, te-ai ivit, te-am ales. te doresc ca și cum ochiul meu doritor de femeie s-ar fi născut chiar acum. nouă în primul loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
albe face vraja împotriva-orbilor-răi și cârtița se prăpădește, sătulă, de îndată, în chinuri groaznice. coarnele berbecului ikanga bat în poarta verde a grădinii tale suspendate, dar nu răzbesc, tigrul qilin, tigrul alb care aduce prosperitate grădinii tale luminoase, mârâie pe prispă, tu adormi. nouă în al patrulea loc: în visul tău nu apare nimic rău în această noapte, cârtițele-oribil dansatoare nu au putere asupra somnului tău, cineva mic care cum prinde puțină putere face ceva rău este trântit, este sacrificat, tu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
întoarce tu și mi-ai da voie să îți desfac sufletul în bucățele, pe masa din sufragerie, uite, promit să îl reasamblez cu precizie. șase în primul loc: te trezești cu bună dispoziție și mare impuls de hărnicie, ieși pe prispă zâmbitoare și scrutezi întinderile grădinii suspendate a dragostei tale, florile sunt mari, roadele sunt către rumenit, împingând în sus lanurile sunt late, fiii dudelor de aur s au înmulțit, până și tărtăcuțele acre ale baobabului-bătrâncapricios, cel care poartă pe umeri
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu mai ai loc unde să te dezvolți, ai umplut raiul tău cu lucruri frumoase și gustoase, nu ai spațiu să continui munca ta neîntreruptă. nouă în al doilea loc: nu e ușor să găsești soluții, te perpelești, stai pe prispă în poziția gânditorului de la hamangia și în alte poziții culturale pe care ți le amintești, ce bine ar fi dacă prințișorul tău, priceputul shangdi di liwu, ar fi cu tine în căminul vostru, să își dea și el cu părerea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
momentul să organizezi un mic punct de prim ajutor al grădinii suspendate a dragostei tale, dai o sumă frumușică pe cazanul-vindecător-al-lui-goibniu, cel mai potrivit scopului tău din ce se găsește la magazinul de antichități al acestor ținuturi, îl așezi în fața prispei tale și începi să strângi apele ploilor năstrușnice în burta lui largă, de bronz, la prima ploaie se umple deja până la gleznă, cazanul începe să sfârâie încetișor, semn că tot răul este expulzat din apă. cazanul nouă în al doilea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
moarte care mă trudește lent și mi-am făcut loc să mă odihnesc undeva nimerind pe banca acestui balon zburător, cu atât aer cald al dragostei tale nemaivăzute. nemișcare șase în primul loc: scoți din fântâna de lemn încrustat de lângă prispă două găletușe de apă-de-rouă, care se scurge în fântână de pe frunzele firelor de trifoi cu cinci foi, le torni într-o carapace de broască țestoasă de galapagos, încălzești apa la lumina apusului blând, îți strecori picioarele tale obosite pe acolo
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
luptat. acum trebuie să fi căzut în rotocolul fântânii negre, în curentul de gheață. nouă în al treilea loc: acum este timpul mijlocului tău, cel care doare când ții pe umerii tăi întreaga grădină suspendată. te întinzi pe spate pe prispă și privești ursa mare, ea trece în aceste zile cu ușurință în cerul tău, dispărând de pe cerul celorlalți, lumina ei e ușoară și clară, privește un anotimp de dorințe la ursa mare, la steaua cea mai luminoasă a ei, stai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că nu te interesează decât dacă au o piesă care să îți vină ca turnată, nu înțelegi de ce se întâmplă aceste calcule și măsurători, nu dorești să comanzi una, nu ai vreme, suflețelul tău drag o fi și ajuns pe prispa ta până acum. șase în al patrulea loc: în timp ce amabilele și numeroasele fetițe cu cap de crizantemă se învârt încolo și încoace, dându-ți senzația că au mai făcut asta de o mie de ori, că sunt reale profesioniste, realizezi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]