1,290,302 matches
-
devenit consilierul lui Adrian Năstase." Mai mult ca sigur că s-a gîndit la Alexandru Athanasiu, numai că acesta n-a fost niciodată președintele PAC, partid care n-a fuzionat cu PDSR-ul, ci cu PNL-ul. În ceea ce-l privește pe d-l Athanasiu, a fuzionat cu PDSR ca președinte al PSDR (fostul partid al d-lui Cunescu). Taxa radio-tv pentru grajdul de la Cornu Congresul Partidului Acțiunea Populară condus de fostul președinte Emil Constantinescu nu s-a prea bucurat de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
în pagină ca în bazin, ratezi începutul, ștergi tot, o iei de la capăt, nu ești în cea mai bună zi a ta, în fine, merge, dă-i înainte. Bună sculă calculatorul. Poți să asculți și muzică la căști în timp ce scrii. Privești peste CD-urile de pe etajera din stînga. Inima clichează, iar mîna îl apucă automat pe cel pe al cărui cotor scrie Miles Davis, Lift to The Scaffold. De ce acesta și nu altul? Habar n-ai. Acesta ești tu, cel de
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
optimistă, ci de la caz la caz și toleranța cu măsura, n-am să spun acum că un "original aruncă în apă o idee și zece sobri recunoscuți plonjează instantaneu s-o scoată vie la liman. Aș fi însă prima care privește de pe mal micul mare spectacol ce stă să înceapă chiar cu poeziile dvs., si chiar din acest moment. Este interesant să vă imaginez în postura de jurizor voluntar, având a decide soarta celui mai bun poem publicat la noi, fie
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
prea am crezut-o, un medic mi-a spus că s-ar fi putut să fie o problemă de vedere. Dar eu mă trag din această femeie, care văzuse un înger... Alexandru Macedon... ski - Întorcându-ne în anii ’50, cum priveați, totuși, lumea din jur? - Trăiam într-o inconștiență mirată. Mă miram că așa ceva era posibil. La un moment dat, prin 1957-58, era la editură o evreică basarabeancă; traducea de zor o istorie universală și îi tot dădea cu Alexandru Macedonski
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
religie, de biserică, de regalitate etc. Victor Frunză constată în același timp caracterul antisemit al volumului Publicații interzise, situație paradoxală, întrucât în conducerea P.C.R. și a administrației de stat existau în acea perioadă mulți evrei. Astfel, se interzic toate lucrările privind rolul economic și cultural al evreilor, titlurile referitoare la istoria iudaismului, cultura iudaică și istoria evreilor în România, scrieri ale unor autori evrei care au avut o orientare politică de stânga, deci antifascistă, ca Eugen Relgis, sau ale unor democrați
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
vasul pleca, iar cele două maluri, ticsite de magazii, de clădiri cu schele și uzine, alunecară înapoi că două panglici lațe desfășurate pe îndelete. Lîngă cîrma stă nemișcat un tînăr pletos, ca de optsprezece ani, ținînd sub braț un album. Privea stăruitor, prin ceață, clopotnițele, marile clădiri ale căror nume nu le cunoștea; apoi, cu o ultimă privire, cuprinse insula Saint-Louis, La Cité, Notre-Dame; și curînd, Parisul stergindu-se din zare, tînărul suspina adînc. Domnul Frederic Moreau, proaspăt bacalaureat, se înapoiă la
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
simțim curgerea, să vedem verticalitatea discontinua a rotocoalelor de fum, ca și orizontalitatea mobilă a vasului ce lasă cheiul în urmă. Prezenta senzorială, acesta este cuvîntul. Dar a cui prezenta? Trucul lui Flaubert e unul subtil. În primele două paragrafe privim țărmul văzut de la distanță, așa cum am privi o panoramă mobilă. Dar în cel de-al treilea paragraf simțim cum cineva privește imaginea ce ne-a fost pusă în fața; mai mult, constatăm că privim totul prin ochii acelui personaj. Ne aflăm
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
rotocoalelor de fum, ca și orizontalitatea mobilă a vasului ce lasă cheiul în urmă. Prezenta senzorială, acesta este cuvîntul. Dar a cui prezenta? Trucul lui Flaubert e unul subtil. În primele două paragrafe privim țărmul văzut de la distanță, așa cum am privi o panoramă mobilă. Dar în cel de-al treilea paragraf simțim cum cineva privește imaginea ce ne-a fost pusă în fața; mai mult, constatăm că privim totul prin ochii acelui personaj. Ne aflăm și noi pe vapor. Ceea ce înseamnă că
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Prezenta senzorială, acesta este cuvîntul. Dar a cui prezenta? Trucul lui Flaubert e unul subtil. În primele două paragrafe privim țărmul văzut de la distanță, așa cum am privi o panoramă mobilă. Dar în cel de-al treilea paragraf simțim cum cineva privește imaginea ce ne-a fost pusă în fața; mai mult, constatăm că privim totul prin ochii acelui personaj. Ne aflăm și noi pe vapor. Ceea ce înseamnă că ne aflăm înăuntrul imaginii. Nu doar evenimentele prezentate sînt în chip necesar particulare, ci
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
e unul subtil. În primele două paragrafe privim țărmul văzut de la distanță, așa cum am privi o panoramă mobilă. Dar în cel de-al treilea paragraf simțim cum cineva privește imaginea ce ne-a fost pusă în fața; mai mult, constatăm că privim totul prin ochii acelui personaj. Ne aflăm și noi pe vapor. Ceea ce înseamnă că ne aflăm înăuntrul imaginii. Nu doar evenimentele prezentate sînt în chip necesar particulare, ci chiar impresia vizuală devine particulară. Flaubert introduce în descriere o iluzie optică
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
deși carierele artistice ale lui Balzac și Stendhal sînt aproximativ contemporane cu primii pași ai fotografiei, s-a scris puțin despre relația dintre realism și fotografie. Filosoful german Theodor W. Adorno remarcă, în legătură cu obsesia lui Balzac pentru precizie, ca a privi lumea nu e în mod necesar totuna cu a vedea și înțelege lumea. Cu alte cuvinte, un text ce transforma lumea în imagine nu e totuna cu un text ce face lumea inteligibila. Și tocmai această distincție capătă un caracter
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Că de exemplu cartea lui Matyla Ghica despre proporții, ce răspundea dimensiunii de calitate, pe vremea aceea obiect al căutărilor lui Brook sau Fragmente dintr-o învățătură necunoscută de Uspenski, care l-au pus pe pistă, decisivă în ceea ce-l privește, al lui Gourdjieff. Și, în timpul războiului din Vietnam, revelația pacifismului din Bhagavad-gita, ca să nu mai vorbim de povestirea Mahabharatei făcută la Paris de un mare specialist Lavastine; nimic nu e gratuit, Brook înregistrează marile cutremure intelectuale formatoare. El a știut
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
adecvare școlară răspîndită și răsplătită. Cu atît mai justificată cu cît nu se baza pe un text scris, ci de unul dictat de profesor. Cred că în acel caz - un text vorbit, notat personal, învățat personal, reprodus fără a mai privi notițele... - ideea de copiat se pierdea cu totul. În hățșurile dialectice ale raporturilor scris / oral, profesor / sursă, ideea de copiere se rătăcea... Logic, un învățămînt care cere copierea și reproducerea exactă a unor texte devenite folclorice nu poate în același
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
profundă și personală. Acest moment al creației sale, marcat prin ciclul Veriga, expus acum la galeria din Bistrița, reprezintă o purificare formală extremă și o investiție conceptuală de o maximă acuratețe. Cercetarea fundamentală încorporată în vîrsta actuală a sculpturii sale privește, pe de o parte, capacitatea naturii, a materiei stihiale, de a se coagula modular, de a-și crea diversitatea pe suportul unor structuri elementare și, pe de altă parte, capacitatea naturii umane, în speță a gîndirii artistice, de a crea
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
să se resoarbă în lumea minerală și în strălucirea metalică. Sculptura lui Max Dumitraș se comportă acum asemenea unui hîrtii de turnesol: ea deconspiră calitatea existenței și devine barometru al unei procesualități ample în care intră nenumărate trepte ale vieții. Privită în ansamblul ei, dar și din perspectiva fiecărui artist în parte, expoziția de la Bistrița este una a interregnului, a spațiilor de trecere, a armonizării unor realități, la prima vedere, incompatibile. Maxim Dumitraș și Mihai Percă țin laolaltă vidul și plinul
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
de-un haz echivoc, de-o dezabuzare petulantă, gata a rosti vorbe de duh ori a întrupa, prin însuși jocul spontan al ființei, o melancolică, infinită ironie a raporturilor sale cu realul: "Or, domnul Leonid/ în blocul-stup, la catul IX,/ privind, ca într-un glob de rouă/ sau prin ocheane-ntoarse, strada/ cu lungi tramvaie, dedesubt,/ și-ncălecînd, cu gînd abrupt,/ el și cu }epe, balustrada,/ adepț ai unui joc extrem,/ dar îndoielnic, de-a suspansul,/ de care, încă, mă mai tem
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
igienic. Cînd trebuie să ies din acest spațiu, din mine, totul capătă un ritual medieval, am senzația că se aude zgomotul lanțurilor care coboară punțile din lemn și pregătește o plecare misterioasă și precipitată. Am învățat, în ultimul timp, să privesc unde trebuie. Un călugăr zen-budist mi-a șoptit, printre altele, un lucru pe care mă străduiesc să-l pricep și să nu-l uit: "dacă privești unde trebuie, ai să vezi lumea toată ca pe o grădină." Mă gîndesc tot
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
lemn și pregătește o plecare misterioasă și precipitată. Am învățat, în ultimul timp, să privesc unde trebuie. Un călugăr zen-budist mi-a șoptit, printre altele, un lucru pe care mă străduiesc să-l pricep și să nu-l uit: "dacă privești unde trebuie, ai să vezi lumea toată ca pe o grădină." Mă gîndesc tot mai mult la cei dragi din jurul meu, la prietenii mei, adică, și știu că am avut noroc. Nimic nu pare întîmplător, legăturile devin vizibile uneori, faptele
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
să-l iubească pînă la capăt. Tot ce făcea Andrei era o provocare, un fel de spectacol fără de sfîrșit, o trepidație spirituală menită parcă să ne scoată din inerție, din frici, din prejudecăți. Avea alt ritm, alt mod de a privi lumea și timpul, avea un soi de teribilism, de plusare în gesturi și comentarii, un soi de revoltă continuă față de tot și de toate. Mai detașată, mi se părea cu mult mai important faptul concret și palpabil că era aici
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
lor, rămâne valabilă fraza cu care începe acest post-restant. Într-un final de poem, pe care îl consider aproape ratat, spuneți convinsă: "Viața nu are să fim serioși / Poezie", și cuminte ar fi să nu vă contrazic. Cred însă că nu priviți în direcția corectă, și nici din unghiul din care poezia vi s-ar revela, și mai ales credeți că dezlegările și rezolvările vin din exterior, astfel că în poeme mișună personaje pe cât de dezamăgitoare, tot pe-atât de indispensabile propriei
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
am încercat să deviez subiectul. Arătând cu bărbia pata mare neagră de sos de lângă cotul celuilalt, am spus, făcându-mă că abia atunci observ: ce formă curioasă are pata aceea, - aț văzut? -, și am întins degetul spre ea. Personajul a privit în silă; pe urmă s-a uitat și la mine, mirat. Nu seamănă cu România mare de altădată? - îndrăznisem. Plus Basarabia, plus Bucovina, bineînțeles. Nu riscam. Știam că personajul, deși un intelectual inteligent, era în schimb un fanatic, un națonalist
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
insistența dvs. sâcâitoare de a vi se indica procedeul prin care, cum cam încâlcit ziceți, "O persoană are de publicat câteva poezii dar nu știe dacă sunt bune pentru tipar, pentru a fi publicate într-o revistă", în ceea ce vă privește, modalitatea, cel puțn deocamdată, ar fi să vă abțneți din răsputeri să credeți că poeziile dvs. sunt publicabile. Iar când nu vă veți mai putea abține, introduceți textele într-un plic și expediați-le astfel pe adresa oricărei reviste literare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
muzicii sacre bizantine, cât și al celei gregoriene. În acest caz, sistemul modal trac, atât al muzicii sacre bizantine, cât și al celei gregoriene, ar trebui reconsiderat ca o adevărată punte Între romanitatea Răsăriteană și cea apuseană”. „În ce-i privește pe români, muzica sacră bizantină Înrădăcinată etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
al unei solide culturi, capabil să perceapă și să explice cele mai recente și mai complexe fenomene apărute În gândirea teologică contemporană. Tânărul universitar bucureștean George R. LĂZĂROIU, tot de la Universitatea Spiru Haret, s-a oprit asupra noțiunii lui Wittgenstein privind statutul factologic al limbajului religios. Arhitectul Livio DIMITRIU, fondatorul și președintele Institutului de studii urbane și arhitecturale New York și profesor de arhitectură la Institutul Pratt din același oraș Încearcă să descifreze „Structura crucii: tectonica simbolului”, cu referire la monumentul funerar
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
-i cunoștea originea, și a aflat cine este abia după Revoluțe. Cartea pe care a publicat-o în 1997, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenței, este deocamdată cea mai solidă sursă de informați privind acest moment, ei adăugîndu-i-se mărturiile orale culese de Irina Nicolau și Theodor Nițu în Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara și episoadele corespondente din Memorialul durerii făcut de Lucia Hossu-Longin. Pînă de curînd, modul de abordare a subiectelor legate de rezistența
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]