18,757 matches
-
procedură penală, care stabilesc competența materială a judecătoriei pentru judecarea în primă instanță a cererilor de liberare condiționată, indiferent de calitatea persoanei condamnate și fapta comisă, fără să fie necesară specializarea completului învestit cu asemenea cauze, întrucât în acest stadiu procesual se ține seama de conduita avută în timpul detenției, participarea la activități, regimul de executare, îndeplinirea obligațiilor civile, fiind deci lipsită de relevanță natura infracțiunii care a atras condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate, s-a concluzionat că, în
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
află, inclusiv în cea de executare care include și soluționarea cererilor de liberare condiționată. S-a mai arătat că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca participarea la ședințele de judecată a procurorilor din structurile specializate să fie condiționată de stadiul procesual în care se află dosarul instrumentat de unitatea de parchet la care funcționează aceștia, ar fi reglementat în mod expres acest aspect, fiind enunțate cu titlu de exemplu dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
data intrării în vigoare a noii reglementări“, acestea fiind reprezentate, în materie procedurală, de cauzele aflate pe rolul organelor judiciare la data intrării în vigoare a legii noi, situații a căror reglementare expresă se impune cu precădere atunci când normele procesuale ale legii noi diferă de cele ale legii vechi. În aceste condiții, s-a conchis că primele două alineate ale art. 5 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
Națională Anticorupție, nefiind incidente dispozițiile legale în dosarele în care structura a efectuat o parte din urmărirea penală, iar trimiterea în judecată s-a dispus de către altă structură sau unitate de parchet, criteriul instituit de legiuitor vizând întreg parcursul procesual al unei cauze la baza căreia stă o urmărire penală terminată de procurorii anticorupție. S-a apreciat că o interpretare logică și teleologică a normei conduce la această concluzie, o interpretare contrară adăugând textului o condiție pe care nu o
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale desemnează orice procedură, cuprinzând întreg parcursul procesual al unei cauze la baza căreia stă o urmărire penală finalizată de structura specializată, întrucât, prin inserarea acestei norme care nu este una tranzitorie într-un articol ce conține în rest dispoziții tranzitorii, legiuitorul nu a avut altă rațiune decât
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
sunt înglobate, nu au natura unor norme speciale în raport cu regula referitoare la participarea procurorilor la ședințele de judecată (indiferent de procedura jurisdicțională în care se manifestă), ci în raport cu regula referitoare la aplicarea în timp a normelor procesual penale. Se reține că aceste prevederi, ca de altfel toate dispozițiile capitolului II din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de liberare condiționată, conform art. 597 alin. (3) din Codul de procedură penală, și, ca atare, stabilirea procurorului care asigură reprezentarea Ministerului Public se determină potrivit regulilor generale. Acestea sunt cele care realizează corespondența dintre instanța competentă să soluționeze incidentul procesual și parchetul din care face parte procurorul chemat să participe la soluționarea acestuia și derivă din principiul stabilit, la nivel general, prin dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, și cele ale art. 56
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de liberare condiționată se manifestă nu doar pe plan substanțial, în sensul că, fiind plasată post judicium, obiectul său nu va mai putea interfera cu obiectul cauzei penale definitiv rezolvate în legătură cu care se manifestă, ci și pe plan procesual, în sensul că este guvernată procedural nu doar prin norme comune specifice unei faze procesuale cu reguli proprii - obligativitatea, executabilitatea, jurisdicționalitatea și continuitatea -, ci și prin norme speciale, cum sunt cele referitoare la competență. Or, potrivit art. 587 alin. (1
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
post judicium, obiectul său nu va mai putea interfera cu obiectul cauzei penale definitiv rezolvate în legătură cu care se manifestă, ci și pe plan procesual, în sensul că este guvernată procedural nu doar prin norme comune specifice unei faze procesuale cu reguli proprii - obligativitatea, executabilitatea, jurisdicționalitatea și continuitatea -, ci și prin norme speciale, cum sunt cele referitoare la competență. Or, potrivit art. 587 alin. (1) din Codul de procedură penală, competența pentru soluționarea cererii sau propunerii de liberare condiționată aparține
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
normative care cuprind dispoziții procesual penale, în contextul în care aceste dispoziții se regăsesc în capitolul II intitulat „Dispoziții privind situațiile tranzitorii“, care, în conținutul art. 3-18, reglementează anumite situații privind cauzele aflate pe rolul organelor judiciare, în diferite stadii procesuale, la momentul intrării în vigoare a noii codificări. Dintr-o interpretare sistematică și teleologică a dispozițiilor prevăzute de art. 3-18 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
pentru elaborarea acestuia. Sub acest din urmă aspect se observă, parcurgând textele menționate, că legiuitorul a folosit în vederea legiferării diferitelor situații ivite în legătură cu cauzele înregistrate la parchete și instanțe la data intrării în vigoare a noii codificări procesual penale, după caz, expresia „aflate în curs de soluționare“ sau „aflate pe rol“, făcând, totodată, pe alocuri, trimitere la dispozițiile legale reglementate în cadrul unui articol sau alineat precedent. Chiar dacă în cazul art. 5 din Legea nr. 255/2013 aceste
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
recursului, recurentului i se dă posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare, tocmai pentru a primi un răspuns complet la toate motivele de nelegalitate invocate. Eficacitatea căii de atac a recursului este asigurată nu doar de acest mijloc procesual, ci, totodată, de calea de atac a contestației în anulare prin care recurentul este asigurat că va primi un răspuns complet la toate apărările sale. Nu aceeași situație există și pentru părțile care au la dispoziție doar calea de atac
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
de instanțele de apel, în cazurile în care legea instituie doar calea de atac a apelului împotriva hotărârilor de primă instanță, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
privește pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea reține că aceste din urmă dispoziții constituționale nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu constituie norme de drept procesual penal prin care se asigură standardele dreptului la un proces echitabil. De asemenea, textele criticate nu sunt de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
Partea I, nr. 1.057 din 28 decembrie 2016. Astfel, s-a statuat că „sub un prim aspect, între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent dacă ea vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (...). În al doilea rând, este
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
acest sens, s-a menționat că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, sub aspectul admisibilității, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Totodată, așa cum s-a statuat în practica
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
anterior precizate capătă relevanță data la care a fost formulată solicitarea de prelungire, data la care a fost pronunțată soluția de prelungire ori data menționată în dispozitivul soluției ca fiind momentul de la care începe prelungirea și care este sancțiunea procesuală pentru încălcarea dispozițiilor procedurale care reglementează prelungirea măsurii supravegherii tehnice. S-a acordat termen la data de 28 octombrie 2021 pentru a se pune concluzii cu privire la aspectele invocate. La termenul din data de 28 octombrie 2021 s-au
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
Partea I, nr. 1.057 din 28 decembrie 2016. Astfel, s-a statuat că, „sub un prim aspect, între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent dacă ea vizează o normă de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (...). În al doilea rând, este
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
acest sens s-a menționat că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, sub aspectul admisibilității, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Totodată, așa cum s-a statuat în practica
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice. ... ... XII.2. Asupra fondului sesizării 93. Obiectul întrebării prealabile îl constituie interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 45 alin.
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
28), și că, potrivit practicii instanțelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanța de judecată se pronunță la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în funcție de stadiul procesual, cu respectarea obligațiilor de a pune în discuția părților noua încadrare și de a informa inculpatul că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea (paragraful 37). ... 14. Totodată, Curtea a
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către instanță a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum și modalitatea specifică în care este reglementată desfășurarea unei atari proceduri în fața instanței constituie o garanție ca părțile să nu fie surprinse de
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
afișare, judecătorul-sindic va ține cu lichidatorul, cu debitorul și cu creditorii o ședință în care va soluționa deodată, prin sentință, toate contestațiile. ... 20. Curtea reține că dispozițiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevăd că au calitate procesuală de a contesta raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe și planul de distribuire a sumelor încasate creditorii și comitetul creditorilor debitorului în cauză. În sensul art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, prin creditor
DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256042]
-
judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: […]“ ... 11. Autorii excepției susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. ... 12
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]