90,848 matches
-
Evenimentul zilei (vezi articolul „Jurnaliști, opriți degradarea din mediul jurnalistic“). Excesele televiziunilor au fost corect sesizate și de colega mea, Anne Marie Blăjan, în textul Televiziunile de știri scârbesc tot mai mulți oameni. Derapajele jurnalistice semnalate mai sus țin de profesie și alterează încrederea în presă, pe termen lung. Dar derapajele de ordin profesional nu se explică doar prin goana după audiență. Mogulii TV au perfecționat veritabile mecanisme ale șantajului ca mod de business. Cel șantajat este în ultima vreme statul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
33, atât aveam în ’89, viața e deja trăită în mare, există cicatrici, există automatisme. Tinerețea trăită în tiparele strâmte și strâmbe ale dictaturii îți deformează viziunea despre fericire, dragoste, libertate. Lipsa liberului arbitru în viața privată, în familie, în profesie te mutilează cumva. Ani de zile am trăit cu spaima că apa caldă 24/24 o să dispară sau că iarna nu o să avem căldură. Am rămas cu o frică de aproape tot ce îmi oferă bun viața în ultimii ani
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
relaxate, dar nu pentru candidații la naturalizare. De aceea, Lionel nu putea profita de promoțiile Albanezului, mai ales că toată lumea știa că acesta își rotunjea veniturile cinstite, din munca de proxenet, cu veniturile ilicite din munca de informator la poliție, profesie din care spera să obțină o pensie la bătrânețe. Așa că Lionel, în lungile lui deplasări șantieristice de-a lungul și de-a latul Franței, descoperise, lângă gara din Nantes, un salon de dans unde duminica putea veni oricine, nu numai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fiecare sticlă comandată. Ele sunt un fel de semiprostituate pentru că pe de-o parte stimulează erotic clienții, iar pe de altă parte nu sunt obligate și uneori chiar li se interzice să aibă relații sexuale cu clienții. și În alte profesii (balerine, dansatoare, cântărețe etc.ă granița dintre respectabilitate și prostituție este foarte labilă. Deci, prostituția feminină poate fi adesea disimulată În forme foarte subtile și rafinate. 1.2. Scurt istoric al prostituției O civilizație se exprimă În documentele ei Madeline
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
neclar dacă Veneția sau Roma avea cele mai laudate curtezane, dar cândva, după 1728, Baronul de Montesquieu a deplâns faptul că multe femei venețiene trăiau și se Îmbrăcau ca prințesele fără nici o sursă de venit, alta decât „acest trafic”. Deși profesia de curtezană părea să dispară după căderea Republicii Venețiene (deoarece curtezanele nu mai puteau beneficia de patronajul și protecția puternicilor nobili localiă, odată cu unificarea Italiei, Între 1860 și 1958, bordelurile venețiene au rămas deschise și legale În virtutea legilor italiene. Când
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prin rigorile aferente „moralei de tip nou”, a pus capăt prostituției legalizate, incriminând această activitate În Codul Penal din 17 martie 1936, dar n-a putut Împiedica În totalitate practicarea ei. Date fiind privațiunile materiale și tentațiile oferite de această profesie, numeroase tinere practicau prostituția cu străini, În restaurante, baruri și hoteluri de lux, văzând În turiști singurii bărbați capabili să le ofere câștiguri și avantaje materiale substanțiale, sau chiar o eventuală ofertă de căsătorie. Alteori Înseși organele de represiune stimulau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituției În România pare o utopie. Pentru a ține fenomenul sub control, acesta trebuie legalizat. Chiar dacă În acest fel România se va confrunta cu o sumă de noi probleme, cel puțin vor fi eliminate acelea care fac În prezent din profesia de prostituată o afacere extrem de sordidă În interesul aproape exclusiv al proxeneților și al celor care patronează exploatarea sexuală a tinerelor. O politică represivă În domeniul sexualității În general și al prostituției În special, nu a avut și nici nu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În care prostituția s-a legalizat, activitatea la negru a continuat să existe, ba uneori chiar a luat mai mare amploare. Mai mult, acesta crede că legitimarea meseriei de prostituată e o mare capcană: În principiu, nu Încurajez prostituția ca profesie și nici legalizarea acesteia. Pentru că legiferarea acestei «meserii» va duce la creșterea numărului de fete care se prostituează: pe lângă cele care deja fac asta, vor vrea și alte fete. Ele vor spune: dar e legal!. Directorul Institutului de Cercetare a
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
8. Dependența de activitatea curentă Odată intrate În această lume, fetele reușesc să acceadă la o oarecare stabilitate economică, veniturile obținute din activitatea lor constituind un veritabil paliativ al situației materiale precare În care ele se regăseau. Specificul ocupațional al „profesiei” lor pare a fi unul accesibil, care să nu solicite exigențe insurmontabile, și poate de aceea foarte multe tinere se lasă absorbite de mirajul unui astfel de serviciu. În realitate Însă, succesul În branșă este condiționat de adaptarea lor la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
servicii sexuale clientelei feminine. „Meseria de curva e cea mai ușoară din lume. Nu trebuie decât să Închizi ochii și să-ți vezi de treabă”. Cel puțin, asta este părerea lui Mihai, de 29 de ani, șofer de taximetru de profesie și gigolo În timpul liber. Prostituția masculină e un fenomen destul de răspândit În România de azi. Tineri fără prejudecăți, dar și fără perspective de viitor, Încearcă să-și câștige existența practicând cea mai veche meserie din lume. „Nu e prea vesel
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
unde să poată primi vizitatori, cu obligația, să se supună la acelaș control medical ca și prostituata din bordel. Această situație a fost Înainte de 1930 când pe lângă un număr de prostituate care practicau În bordel găsim destul de numeroase care exercitau profesia pe cont propriu. În registru este notat, „practică la domiciliu”. Sub regimul reglementarist, Înainte de 1930, În Iași, se găsesc intabulate 156 de prostituate din care circa 80 practicau În bordel. Deși reglementarismul e aspru combătut În mod unanim În latura
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
clar obligațiile acestui personal: „responsabilii cu aplicarea legilor trebuie să se achite tot timpul de obligația pe care le-o impune legea, deservind colectivitatea și protejând toate persoanele împotriva actelor ilegale, în conformitate cu gradul înalt de responsabilitate pe care îl are profesia lor.” Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale Acest document juridic internațional este primul tratat cu vocație universală în domeniul combaterii corupției. Elaborarea unui act universal cu forță juridică la nivel internațional reprezintă recunoașterea faptului că acest fenomen are o
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Maică-mea nu are nici o amintire plăcută despre tatăl ei, un fost jandarm încruntat. Doar că era și el cam agresiv. Îi plăcea să-i trimită pe toți ai casei după lemne prin pădure, să ordone și să urle. Rigiditățile profesiei care se prelungeau și-n viața domestică. Individul care s-a întâmplat să fie tatăl maică-mii a murit într-o încăierare stupidă, moartea lui fiind ocazia cu care a putut să învețe și ea pentru admiterea la facultate. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
plecare în dorința de a declanșa o dezbatere absolut necesară despre un moment intim al vieții noastre care nu poate fi neglijat. Howgh, cum ar zice Winnetou. Profesiunea mea, plasamentul Tanti Magdalena e plasatoare. Practică una dintre cele mai noi profesii de pe Valea Prahovei. În lipsă-i spui „tanti“, în față „doamna“. Sau „coana“. Stă prost cu respectul de sine și de-aia. Adică cum plasatoare o să vă explic. Primul tren sosește în gară la ora 7.35. La ora 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
3-4 ghiuluri care-i împovărează imparțial amândouă mâinile. E greu. Doar costurile colaterale dacă le socotim. Pantofii tociți până la gară și înapoi, spor de stres, certurile cu concurența, spor de periculozitate în caz de încăierări cu celelalte plasatoare. E o profesie, preponderent feminină, bărbații sunt destul de rari în branșă. Nici condițiile meteo neprielnice nu trebuie ignorate. Apoi, ca plasatoare trebuie să fii nesimțită în sensul bun al termenului. Tupeistă, hai să îndulcim. Vremurile sunt proaste, dar tanti Magdalena nu se plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
În domeniul resurselor umane. El este Înainte de toate o ființă socială nu doar un factor de producție, care, În afara nevoilor sale de existență, are o anumită valoare și personalitate, este conștient de rolul său În familie și societate, pasionat de profesia sau meseria sa. De altfel, chiar oricare altă piață funcționează tot datorită omului, deci ca urmare a utilizării forței de muncă. Piața muncii poate fi analizată la nivel global sau secvențial după criterii geografice sau profesionale: piața muncii globală, la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și oferta de forță de muncă la nivelul țării, calculată pe ansamblul structurilor profesionale; piața muncii zonală sau locală, care reflectă același raport la nivelul unității administrativ teritoriale; piața muncii profesională, care exprimă raportul Între cerere și ofertă pe diferite profesii, prezentând interes de analiză calculat la nivel național sau local; se mai poate vorbi și de o piață a muncii la nivelul unui angajator anume. Analogiile făcute Între piața muncii și celelalte piețe nu sunt perfecte, fiind valabile Îndeosebi sub
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
poate fi analizată ca libertatea de a muncii sau de a nu muncii (de a refuza un loc de muncă) prin opoziție cu interdicția de a muncii și obligația de a muncii, precum și cu posibilitatea persoanei de a-și alege profesia și locul de muncă În mod neîngrădit. Libertatea muncii, din punct de vedere juridic, presupune libertatea persoanei de a-și alege singură locul de muncă, profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții. Ea se manifestă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii și obligația de a muncii, precum și cu posibilitatea persoanei de a-și alege profesia și locul de muncă În mod neîngrădit. Libertatea muncii, din punct de vedere juridic, presupune libertatea persoanei de a-și alege singură locul de muncă, profesia, dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții. Ea se manifestă prin caracterul contractual (convențional) al tuturor formelor raportului juridic de muncă. De asemenea, este asigurată prin reglementarea desfacerii contractului de muncă din inițiativa salariatului, act care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
normativ persoana fizică este liberă să decidă dacă Își exercită sau nu dreptul la muncă. Libertatea muncii presupune dreptul persoanei de a hotărî dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții, dreptul de a-și alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de a participa la stabilirea condițiilor de muncă și salarizare În cadrul negocierilor colective și individuale. Ne raliem
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
deoarece interesul colectiv primează În fața celui personal. La fel și În cazul libertății de a Întreprinde, libertatea muncii face obiectul anumitor limitări legale (incompatibilități); unele țin de persoana lucrătorului (condiții de vârstă, naționalitate, de aptitudini fizice), altele de exigențele specifice profesiei (diplomă de licență, certificat de studii, admitere În acel post profesional). Noțiunea de libertate a muncii trebuie nuanțată deoarece are multe aplicații În realitatea socio-economică. O primă aplicație este alegerea liberă a profesie și ocuparea unui loc de muncă În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de aptitudini fizice), altele de exigențele specifice profesiei (diplomă de licență, certificat de studii, admitere În acel post profesional). Noțiunea de libertate a muncii trebuie nuanțată deoarece are multe aplicații În realitatea socio-economică. O primă aplicație este alegerea liberă a profesie și ocuparea unui loc de muncă În condițiile legii. Libertatea muncii presupune și existența cumulul de funcții, astfel, un salariat poate muncii pentru doi sau mai mulți angajatori, cu respectarea condițiilor de durată legale. Angajatul, În condițiile admiterii cumulului de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
indirectă actele și faptele Întemeiate În mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute anterior, dar care produc efectele unei discriminări directe. Se interzice condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere a unei profesii de apartenența acesteia la o rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vârstă sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de reglementare. Se urmărește În același timp armonizarea legislației interne cu normele comunitare În materie. Prin egalitatea de șanse și tratament Între femei și bărbați, se Înțelege În ce privește relațiile de muncă, accesul nediscriminatoriu la alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități; la angajarea În toate posturile sau toate locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale; la venituri egale pentru muncă de valoare egală; la informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
alin. 1). Strategia națională de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării 2007 2013 aprobată prin Ordinul 286/2007 are ca obiectiv asigurarea incluziunii și a egalității de șanse În domeniul economic și În materie de angajare și profesie În vederea atingerii obiectivului de asigurare a incluziunii și a egalității de șanse În domeniul economic și În materie de angajare și profesie, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are ca scop: incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării În politicile sociale și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]