KorAP: Find »[drukola/base=programatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...115 >

2,857 matches

Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843

Brassens. Nu o dată, Cezar Ivănescu exaltă puterea tonifiantă, taumaturgică, a muzicii. De cinci ori se repetă în Assunta (Anabasa lui Eminescu) o invocare miraj: "Muzică, alină-mi Sufletul, cu suferință alina-îmi voi Moartea!" Texte intitulate Colind, Bocet, Madrigal, Motet subliniază programatic afinități cu cântul. Clipa subiectivă, clipa metafizică, clipa creativă, acestea consonante, întemeiază un ceremonial vizual și melodic specific, un discurs de orizonturi unduitoare în care fuzionează apriorisme și imagini născânde. Poetul Baaad-ului, direct, perceptiv și cerebral, trece metodic de la senzație

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
îi deprinsese să moară. Filozofarea, spusese scepticul Montaigne, propune înscrierea în legile cosmice: "A filozofa înseamnă a învăța să murim" (Eseuri, XX). II Tristețe la Baaad, dezolare în Doina și în alte texte, pagini în care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras în Turn pentru autocunoaștere) amplifică ineluctabil mâhnirea. Nici un sprijin în "Natura care nu-nțelege" (Toamnă). În substanța lor intimă, risipitele sau compactele cântări despre moarte, niște tristia, sunt fragmente de monolog narativizat, recital de constante și

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
mulțime de lume se gândise / mai înainte la asta". Candide Proiecte primăvăratice denunță fondul himeric, fantast al celui care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă cu teluricul. Sedus de orizonturi sans rivages, Mihai Ursachi practică programatic aventura (intelectuală, etică, metafizică); iscoditorul se proiectează repetat în oglinzi deformante opunând sordidului, profanului și rutinei o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al treilea, Missa brevis, instaurează spectacole nu neapărat liturgice

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
o ghilotină "cât domul din Köln". Întocmai ca Al. Philippide al intermundiilor, Mihai Ursachi lasă în suspensie teluricul; în clipe faste, în nopți cosmice se aude "un vifor de floare de măr și de vișin". Răsturnător de noime, ironistul construiește programatic pe contra-sensuri. Într-o Narațiune de primăvară (altfel decât la Ion Barbu din După melci) un copil bălai cu "părul în bucle" contemplă un melc ("erau milioane"!) o "ipoteză a vieții". Nimic, în concisa "narațiune", din gingășia barbiană: "Copilul îl

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
respirație încă nu l-am cântat. Demonul său numără cincizeci și una de secvențe; în Orpheus (tot cu atâtea fragmente) se schițează o fenomenologie a existenței, de unde glose abordând ordinea cosmică, memoria lumii, "sensul spre Om" și celelalte, conexe; preocupă programatic lumea interioară, hieratismul, atingerea prin "adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de katabasis și anabasis. Câteva poeme ample din Dilatarea timpului, încadrabile în ceea ce se numește poezie de idei

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
mobilismul lor, sensurile inițiind în mister și suprareal, fulguranțele, petele de culoare suprapuse platitudinii. Nimic mai rebarbativ decât mimesis-ul. Fotografiile ne înjosesc amintirile stricându-le / ca murăturile în borcane" (Odaie cu semnal de alarmă), în timp ce sufletul tinde spre sublimități, căutând programatic revelații în universal. În esență, se năzuiește spre înalt și demiurgic, aspirând spre o poezie inventivă, transorizontică, amplitudinară, poezie care să imprime latențelor ceva din logosul primordial. Un poem în zece trepte, Podul lui Edvard Munch, se constituie într-o

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314

provocată de condițiile economice, determină o creștere a violenței domestice. Altele au făcut legătura între acest fenomen și un fel de „reacție violentă” îndreptată împotriva independenței tot mai mari a femeilor. 4. Aceste date sunt în contradicție cu caracteristicile partidelor programatice și disciplinate din multe state europene democratice. 5. Alvarezxe "Alvarez, Sonia" consemnează că, în funcție de mărimea și scopul instituției, ca și în funcție de profilul ei, fondurile provenite de la stat reprezintă 10-25% din bugetele operaționale ale ONG-urilor din Chilexe "Chile" și 40-50

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Corola-publishinghouse/Science/224_a_281

despre o dificultate surprinzătoare de a defini, până la urmă, sensul evoluțiilor, chiar idealul social care să genereze o mai mare coerență tensiunilor creatoare. Imprecizia conceptelor ce condensează semnificațiile proceselor de tip tranzitiv în care se află omenirea nu este nicidecum programatică, deși tăcerea în mediile intelectuale pare să lase loc de interpretare. Această percepere, în contradicție acută cu determinările raționale ale societății cunoașterii în care tocmai am intrat, relevă nu atât un deficit de adecvare reactivă, în primul rând la schimbare

ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420

De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau așternuturi groase și moi! Gata cu păturile sub care filosoful lâncezește! Uitată reputația lui de om care se deda plăcerilor! Spulberate vorbele despre lăcomia lui de bani! Prodicos scrie un text în care

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

nu poate nici să-l excludă, nici să-l marginalizeze. Prin dubla sa funcție, Kantor își depășește statutul și transformă supravegherea de parcurs, practică exterioară, în control exercitat din interior. Aici nimeni nu poate fi autonom, căci prezența maestrului e programatică, iar în absența lui universul operei se dezintegrează. Supravegherea de parcurs se convertește în supraveghere de funcționare, nedisociată de opera scenică. Cu toată diferența de substanță dintre actori și supraveghetori, ei formează împreună un ansamblu omogen, bazat pe o coexistență

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

organizații antisovietice au fost, În acest sens, Organizația Națională „Arcașii lui ștefan”, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii lui ștefan” (1945-1947) a fost cea mai importantă organizație, fățiș antisovietică, de pe teritoriul Basarabiei. Din păcate, organizația a fost deconspirată prematur, așa Încât activitatea acesteia n-a Înregistrat succese deosebite În combaterea comunismului 53. Acte teroriste Împotriva unor lideri comuniști

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238

este, în mare parte, predictabilă și nu poate satisface imaginația umană artistică (vezi excepția programului Aaron cu privire la posibilitatea ca inteligența artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă

Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273

Fedeleș, și-a propus să formeze și sufletul tinerimii „care va răspunde de viitorul națiunii”. Două forțe morale, două centre de conștiință: Personalitatea și Națiunea - iată idealul educației formulat de acest cadru didactic al Universității ieșene. Într-un studiu intitulat programatic „Orientarea culturii și educației naționale”, I. Găvănescul (1922-1923) apreciază, pe aceeași linie, că o concepție educativă trebuie să se întemeieze pe calitățile larg răspândite în rândurile poporului român: toleranța, „derivată din simțul moral” și moștenită din acea humanitas a culturii

Educația adulților by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
Gusti în 1939, i-a declarat că el consideră legea Serviciului Social ca „una dintre cele mai avansate legi din lume” (Neamțu, 1971, p. 167). Echipele Studențești - un experiment social-pedagogictc "Echipele Studențești - un experiment social‑pedagogic" Într-un articol intitulat, programatic, „Idei călăuzitoare pentru munca culturală la sate” (Căminul Cultural, 1934), D. Gusti înfățișează, încă din 1934, cele cinci puncte capitale ale programului său de ridicare culturală a satului: 1) fiecare individ are anumite trebuințe culturale, el prelucrează „materialul de cultură

Educația adulților by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
Un „umanism țărănesc cerut și condiționat de natura omului țăran și de realitatea vieții țărănești și muncitorești” (ibidem, p. 30). Cum s-au organizat, pe ce principii și cu ce programe, școlile țărănești din țara noastră? Într-o broșură intitulată programatic Prima școală țărănească din România (1943), dr. Vasile Ilea, președintele despărțământului Maramureș al „Astrei”, înfățișează principiile care au condus la organizarea acestei școli, la Sighet, în 1931. A fost, de fapt, un curs scurt de albinărit, de două săptămâni, la

Educația adulților by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

fără economie de cuvinte) despre o sinucidere în doi. Pentru vremea cînd a fost scrisă, drama reprezintă un caz salutar de abatere de la "cumințenia" stilului oficial prin insolența tonului (mai cu seamă în partitura lui Ilie), dar și prin refuzul programatic al realismului de comandă. Piesa "Gheorghe Popescu" începe cu o bună pagină de proză camilepetresciană care introduce o întreagă epocă în descrierea unui decor, urmată de un monolog în stilul actorilor ratați ai lui Aldo Nicolaj. Gheorghe Popescu pare a

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

starea de mister a poeziei, conturându-se într-o confesiune similară creației. Pentru a ajunge la o judecată de valoare, lucrarea își propune să mediteze la efortul poeților de a transcende evenimentul imediat din actualitatea politico-socială, istoria, formulările teoretice și programatice, în lumina unor semnificații generale cuprinse într-un limbaj în care cuvântul să reziste timpului. Recrearea cu minuție a unui univers literar particular, în sensul direcționării poeziei, a avut în vedere conceperea realității poetice ca totalitate, fixată fără a exagera

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
până la osii înfundate în pământ." Gigantizează insul, puterile lui sunt ale unui Sfarmă-Piatră aflat sub semnul speranței de a se realiza: Când urc trudit cu bolovanul meu/ nu am decât dorința/ să mai urc o dată.". Dorința de echilibru apare dezvoltată programatic într-o suită de poeme,"Cântarele". Pe talgerul de sus al cântarului îl ridică gândul, dar de fapt sentimentul unei drepte judecăți l-a învățat poetul în satul din Ardeal. "La noi în sat/ cântarele sunt drepte/ și tatăl meu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
care a debutat, Cezar Baltag e obsedat de timpul trecut, dar trăiește intens prezentul, nefiindu-i indiferent nici viitorul. El visează Comuna: "timpul ce va veni e cel mai vital și mai măreț"; "Vin zilele și nopțile Comunei", sau proclamă programatic forța noastră, oare va anihila timpul: Noi n-am câștigat partea de izbândă/ și de viitor. Timpul pentru noi e/ Fără putere" ("Comuna de aur", 1960). De remarcat încercarea lui de a depăși formele exterioare ale poeziei, formele facile, versificațiile

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
spre viitor. Trebuie remarcat faptul că o dată cu apropierea de perioada 1960-1975, în evocarea istorică se cuprind tot mai multe implicații meditative generate de misterul începuturilor, de fantasticul legendar și "dacismul epocii luminilor" (Paul Cornea) al lui Hașdeu. Evocarea istorică devine programatică până la manieră, în poezia de azi, acolo unde talentul este palid și primează voința de-a scrie cu orice preț. Poeții de azi, foarte mulți la număr, ancorează într-o evocare ce arată interes și pasiune pentru trecutul istoric, care

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o definiție poeziei. În spațiul poeziei lui, vine cu o problematică cunoscută în creația dintotdeauna a poeților: condiția poetului și a poeziei în contextul societății, în raport deci cu lumea și cu el însuși

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
după o zi de muncă/ Te poți iscăli direct pe cenușă" ("Creație"). Cuvintele sunt neputincioase în fața universului: "într-o zi mă voi ridica de la masa de scris/ și voi începe să mă îndepărtez de cuvinte". După o suită de poeme programatice ("Retroversiune","Fuge","Sepia"), ne asigură că lumea nu va reuși să recepteze cantitatea de hârtie care se scrie; scriitorii, nu se știe de ce, se vor rata înainte de debut, sau odată cu el ("Hârtie"). Totuși,în "Portretul artistului" crede în durabilitatea operei

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

programele complement (Documentele Cadru de Implementare) ale acestora. Conform Guvernului României (2005), Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 „este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică față de Uniunea Europeană”. Din punct de vedere programatic acesta este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală, cu scopul orientării și stimulării dezvoltării socioeconomice a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Motivația realizării acestui document a fost declarată de Guvernul României (2005) ca fiind

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de Referință Programe Operaționale FEDR, FSE (similar PHARECES) FC Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013 a fost adoptat în urma și pe baza prevederilor PND 2007-2013 și reiterează ca obiectiv cheie creșterea PIB-ului cu 10% până în anul 2015. Document programatic de implementare, CSNR sintetizează un număr de cinci priorități: ~ dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; ~ creșterea competitivității economice pe termen lung; ~ dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România; ~ consolidarea unei capacități administrative eficiente; ~ promovarea dezvoltării teritoriale

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de coeziune și dezvoltare regională și utilizarea instrumentelor structurale. Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007-2013 a fost adoptat în urma și pe baza prevederilor PND 2007-2013 și reiterează ca obiectiv cheie creșterea PIB-ului cu 10% până în anul 2015. Document programatic de implementare, CSNR sintetizează un număr de cinci priorități pe baza cărora au fost stabilite cele șapte programe operaționale și programele complementare aferente. 4.1. Capacitatea de absorbție a Fondurilor Structurale Europene - abordări teoretico-metodologice Capacitatea de absorbție este unul dintre

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]