1,605 matches
-
pus la dispoziție scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu, trebuie să te lupți cu viața. Ne-am pus noi vreodată întrebarea ce-i viața omului pe pământ? Chiar să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
umbrela „capitalismului” tipic dâmbovițean. În schimb, ar exista un proiect de refacere a bălților de odinioară, fiind redescoperit rolul lor benefic, pe care gimnazistul de acum 70-80 de ani îl știa din manualul de geografie. Un alt „obiectiv” al „puterii proletariatului” a fost creșterea cu orice preț a producției industriale. Consumul uriaș de materiale și energie, tratamentul discreționar al forței de muncă, prevalența factorului politic asupra legilor economiei (punerea carului înaintea boilor!) au atras, inevitabil, criza profundă și prăbușirea sistemului. Nici
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din „facultăți muncitorești”, tot „la normă”, în maxim un an de studiu. Risipa de materiale, energie și forță de muncă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
interne” ale partidului comuniștilor din țările satelite erau pentru el o poveste oarecare. Pe de altă parte, „războiul clandestin” al blocului sovietic cu conducerea comunistă de la București are, uneori, repercusiuni nefaste în plan intern. Pentru a se demonstra că „dictatura proletariatului” este stăpână 121 pe situație și nu mai are nevoie de prezența armatei sovietice de ocupație, în 1958 a fost declanșat un nou val de arestări, în rândul unor posibili sau dovediți adversari politici, mai ales intelectuali, studenți, foști pușcăriași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o optică tipic comunistă: demnitatea de stat, fie și obținută prin alegeri libere, este 135 asociată în continuare cu puterea discreționară și cu privilegiul. Ne amintim că pe vremea regimului Dej se aplica o regulă socotită normală de reprezentanții „puterii proletariatului”: dacă un „tovarăș” posesor de carnet roșu comitea o infracțiune, oricât de gravă, nu putea fi cercetat și judecat atâta vreme cât organizația de partid nu hotăra să-i retragă „calitatea de membru”. „Calitatea” îi conferea imunitate! „Organizația” putea aprecia, substituindu-se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pus la dispoziție scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu, trebuie să te lupți cu viața. Ne-am pus noi vreodată întrebarea ce-i viața omului pe pământ? Chiar să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le uită, și nu se poate înțelege de ce, dacă nu de dragul concluziei dinainte știute. Și când vorbește despre orașe, TU observă exact, cu atât mai mult cu cât observația decurge de la sine din cea anterioară: "în istoria postbelică a României proletariatul e o farsă sociologică" (p. 56). O situație mai apropiată de cea din Rusia, Bulgaria, Albania, era cazul să spună, dacă și-ar fi estompat un pic furia. Caz în care ar fi remarcat și că acolo unde proletariatul nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
României proletariatul e o farsă sociologică" (p. 56). O situație mai apropiată de cea din Rusia, Bulgaria, Albania, era cazul să spună, dacă și-ar fi estompat un pic furia. Caz în care ar fi remarcat și că acolo unde proletariatul nu era "o farsă sociologică", anume în Anglia, Italia, și mai ales Statele Unite, el nu a dorit să aducă la putere comunismul și nu l-a adus. Mai degrabă aici ar putea fi identificat un paradox, dar în realitate faptul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să aducă la putere comunismul și nu l-a adus. Mai degrabă aici ar putea fi identificat un paradox, dar în realitate faptul nu e decât dovada peremptorie că ideologia comunistă devenită doctrină revoluționară nu a fost o ideologie a proletariatului ci una care creeză din nimic un proletariat, de care se servește ca fantoșă ideologică. În Ungaria și Polonia, acolo unde proletariatul există, revendicările sale nu sunt, în 1956, "pur anticomuniste", cum susține TU, (p. 60) ci, dacă citim textele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a adus. Mai degrabă aici ar putea fi identificat un paradox, dar în realitate faptul nu e decât dovada peremptorie că ideologia comunistă devenită doctrină revoluționară nu a fost o ideologie a proletariatului ci una care creeză din nimic un proletariat, de care se servește ca fantoșă ideologică. În Ungaria și Polonia, acolo unde proletariatul există, revendicările sale nu sunt, în 1956, "pur anticomuniste", cum susține TU, (p. 60) ci, dacă citim textele, pur muncitorești, adică socialiste, ceea ce este, cam același
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
faptul nu e decât dovada peremptorie că ideologia comunistă devenită doctrină revoluționară nu a fost o ideologie a proletariatului ci una care creeză din nimic un proletariat, de care se servește ca fantoșă ideologică. În Ungaria și Polonia, acolo unde proletariatul există, revendicările sale nu sunt, în 1956, "pur anticomuniste", cum susține TU, (p. 60) ci, dacă citim textele, pur muncitorești, adică socialiste, ceea ce este, cam același lucru. Cum comunist era liderul lor recunoscut, Imre Nagy și marea majoritate a intelectualilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fiindcă natura ei este în fond, aceeași, o natură dogmatică. Din acest punct de vedere "proletariaul confuz și în fond fictiv" din România, revoltat în 1977, cu douăzeci de ani mai târziu decât ungurii, interval necesar exact pentru crearea unui proletariat din țărani aduși în industrie, s-a revoltat exact ca aceștia, în numele propriilor lor revendicări sindicale, și al propriilor percepții ideologice (p. 63). În acest punct al demonstrației, Traian Ungureanu atinge o temă dureroasă, fiindcă lucrul este valabil și astăzi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de represiune în România comunistă, în Banalitatea răului vorbind în primul rând despre „ocupația sovieto-comunistă”, care a fost determinantă pentru nașterea Securității, instituția de represiune din România fiind concepută ca „instrument al terorismului de stat” (p. 12) în virtutea dogmei dictaturii proletariatului. Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliție politică în regimul totalitar comunist din România arată că brutalitatea a fost ridicată la rang de politică de stat, în numele „luptei de clasă” și a provocat un reflex de lungă durată, o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
lucru în cadrul complexelor industriale) a implantat o formă de rustic decăzut la oraș; această populație des-ruralizată a fost amestecată cu masa deja periurbană de muncitori și cu intelectualitatea pauperă din marile cartiere de la marginea orașelor. Hibridul alcătuit mai ales din proletariatul decavat și din țăranii alienați a format un nou tip de lumpen care, după căderea comunismului, a încercat să supraviețuiască prin comerț ilicit sau a acceptat fatalist sărăcirea și șomajul, secondate de o delincvență de întreținere (dacă este permis un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
student, vorbea poloneza și urma să plece în curând din Montreal pentru a studia în Statele Unite. Deși aveam doar doi sau trei ani, îmi amintesc cum îmi povestea despre Partidul Comunist din Uniunea Sovietică, despre centralismul democratic și despre dictatura proletariatului. Deci la doar doi-trei ani deja luam primele mele lecții despre Uniunea Sovietică și Europa de Est. Numele lui era Zbigniew Brzezinski și chiar și azi iau lecții de la el. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist? Cum
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
respective. Publicațiile de opoziție burgheze și apoi socialiste au fost eliminate, iar pe 17 noiembrie 1918 primul Congres al ziariștilor sovietici putea declara: "Presa sovietică este în întregime subordonată sarcinii esențiale a momentului: aceea de a pune în practică dictatura proletariatului". Statul pune foarte repede la punct organismele guvernamentale destinate să îndrume presa: departamentul de propagandă supranumit Agitprop (agitație și propagandă); Gosidat, organ însărcinat să atenueze multiplele dificultăți materiale ale ziarelor planificînd distribuirea hîrtiei și instalarea tipografiilor; Glavlit, care preia în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
acesta, nepermițând statului să intervină în afacerile private, neprotejând mâna de lucru și aplicând principiul “maximum de efort cu minimum de cheltuieli” încurajează viciul proprietății lăsând masa poporului la mâna speculanților, a bursei și monopolurilor, conducând în final la formarea proletariatului. Muncitorul care nu are alt mijloc decât munca brațelor sale ajunge „să se arunce din disperare spre abisul socialist anarhist” cauza marilor frământări sociale ce au zguduit secolul XIX și XX. Ofensiva industrială face ca întreprinzătorii particulari și micile afaceri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prins repede în masele largi, pauperizate, datorită principiilor și spiritului liberal care cuprinsese Europa, polarizând rapid societatea, deși nici doctrinarii socialismului nu știau unde va duce sistemul lor. Și aceasta pentru că dezmoștenirea celor bogați, asociată cu propaganda voalată în rândul proletariatului care în gândirea lui simplă credea că va deveni proprietar, a creat o mișcare socială abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
partidul cu clasa să.” Pentru că în Iugoslavia, Partidul Comunist „nu joacă rol de avangardă” s-a ajuns la „teoria antimarxista” conform căreia țărănimea, în totalitatea ei, reprezintă „cea mai solidă temelie”, negându-se în felul acesta rolul de „conducător al proletariatului în alianță cu țărănimea muncitoare”. Mai mult, s-ar reduce la zero rolul luptei de clasă în mediul rural. Nerespectarea principiilor de bază ale marxism leninismului, lipsa democrației interne de partid, utilizarea unor metode militare de conducere similare cu cele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
privire realistă asupra evoluției economiei unde se extinde necontenit capitalismul de stat, ajungându-se din ce in ce mai aproape de crearea condițiilor „pentru restaurarea completă a relațiilor capitaliste.” Unii teoreticieni iugoslavi au încercat să lanseze „idei antileniniste în problema țărăneasca și în chestiunea hegemoniei proletariatului.” De exemplu, cooperativele de productie se constituie pe baza aportului adus de membrii (pământ, vite, unelte), venitul distribuindu-se după acesta, nu după munca depusă, ceea ce implicit îi favorizează pe chiaburi. De asemenea, „domnește dezmățul polițienesc”, în Iugoslavia aflându-se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
decembrie 1949. Accentul cade de la început pe aspecte vizând reorientarea politicii externe a guvernului de la Belgrad, cu deosebire în Peninsula Balcanică. Implicarea de partea „monarhofasciștilor” greci este privită ca un autentic act de trădare, pentru care vor da socoteală în fața „proletariatului universal”. La O.N.U. delegația iugoslavă formată din Kardelj, Djilas și Bebler, „spioni americani patentați”, a găsit potrivit să se solidarizeze cu „calomniile colonizatorilor angloamericani, ale negustorilor de sclavi din Africa de Sud și ale compradorilor chinezi”. Din ordinul „imperialiștilor străini
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși” și a figurat pe statele de plată ale serviciilor secrete încă înaintea celui deal doilea razboi mondial. În timpul mării conflagrații, „temându-se” că în centrul și sud-estul Europei proletariatul va prelua puterea, angloamericanii au plănuit să debarce în Grecia. Dar „înaintarea vijelioasa a armatelor sovietice i-a împiedicat pe imperialiști să-și îndeplinească planurile”. Prevăzând o asemenea întorsătură încă din 1943 și-au organizat o rețea de spioni, în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe acolo decât în cutii izolante: trăsura sau lectica 2. Cât despre cei săraci, aceștia se gândeau mai curând ce vor mânca, decât unde vor locui. Nu trebuie să uităm însă că populația care venea în orașe provenea dintr-un proletariat rural obișnuit să muncească și să locuiască în condiții și mai mizerabile decât cele de la oraș3. Așa se explică de ce muncitorii făceau mofturi atunci când Napoleon al III-lea le destina locuințe. Preocupat de "extincția sărăciei", principele prezident se angajase personal
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cazul arată, de asemenea, cum politica orientată în favoarea locuinței muncitorești căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai mult cu cât nici aceasta nu se mai iluziona în privința posibilității educării întregului proletariat chiar fără voia lui. Până în anii 1950, statul a investit așadar puțin în problema locuinței. Această lipsă de implicare a fost acuzată adesea că a stat la originea crizei structurale a locuinței din Franța. Dar putem oare să ne pronunțăm
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de a i se mări coeficientul valorii politice. Criza de care suferă, după cum remarca dl. de Mun la primul nostru congres de la Lyon, așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]