2,396 matches
-
de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în unghi în axul contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside dreptunghiulare, în care se află dispuse câte
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
Brâncoveanu, fost mare spătar și mare culcer, mare vornic, viitor ban”. De altfel este posibil ca la această construcție să fi participat atât domnitorul, cât și ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Acest fapt este confirmat de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră. Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
Brâncoveanu. Acest fapt este confirmat de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră. Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și ușor decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă, confecționată din lemn și dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare și o fereastră. În naosul ce are de asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
altarului de formă pentagonală și ușor decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă, confecționată din lemn și dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare și o fereastră. În naosul ce are de asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două dispuse simetric în peretele
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos, sub tavan, sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din trei registre care cuprind 36 de icoane. Scaunul arhieresc este realizat prin tehnica traforajului
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
are o învelitoare din tablă. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
și cu absida altarului pentagonală și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și alta în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are formă dreptunghiulară și se află pe latura sudică a bisericii. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în arc de cerc în partea de sud a contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside pentagonale, în
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
ZILE,POPA LAZĂR”. Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este străpunsa o fereastră. Acoperirea interiorului: tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Din
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Din podoaba pictată cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și Evangheliștii, despre care aflăm din însemnarea: „Anii Domnului 1740,aceasta sfântă zveră s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
prea înățatului împărat Frantiscus I, episcop al Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian , parohul locului Iosif Morariu ,s-au zugravit această sfântă biserică cu toata cheltuiala cinstitului popor la anul Domnului 1829 prin M.Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Is.Hr., Sf .Duh (porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împart transversal și longitudinal restul
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
este construită din cărămidă și piatră, în plan treflat, cu acoperișul în șarpantă. Ornamentația exterioară este bogată și constă în câteva motive decorative minimale, de inspirație neoclasică sau barocă. Intrarea se face printr-un pridvor adăugat pe latura sudică. Deasupra pronaosului se află un turn clopotniță. Pe latura sudică a altarului este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
află un turn clopotniță. Pe latura sudică a altarului este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior, biserica nu a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
edificiului sunt împodobite de jur-împrejur cu nișe trilobate (pe două registre: sub streașină și deasupra ferestrelor) și nișe rombice (la nivelul ferestrelor). Nișe trilobate sunt prezente și pe turnul-clopotniță, intercalându-se între ferestre. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Pe latura sudică, au fost adăugate ulterior două pavilioane: unul la intrarea în pridvor și al doilea la intrarea în altar (cu rol de veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
intrarea în altar (cu rol de veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu și cuprinde câteva tablouri de mari dimensiuni, remarcându-se scenele din pronaos: «Drumul Calvarului» (pe zidul nordic) și «Iisus judecat în fața lui Pilat» (pe zidul sudic). Catapeteasma din lemn, lucrată în stil baroc, este de o mare finețe artistică, fiind asemănătoare cu cea de la biserica Mănăstirii Sucevița. Ea are are colonade albe
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
a satului, edificată în 1925, se păstrează vechea biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este construită din bârne de stejar, în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn prismatic, de proporții reduse comparativ cu dimensiunile bisericii. Acoperișul său piramidal are învelitoarea de șindrilă, ca și cea a întregii biserici. Prin dezvoltare planimetrică, sistem de construcție și proporții, biserica de lemn din Căpăt sugerează ca datare
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav de țară. Stilistic aceste picturi pot fi plasate în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea sau cel
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
prin slujitorii care au deservit-o și prin enoriașii ei ajunge să ocupe un loc distinct între zidirile religioase ale Iașului, începând din secolul al XIX-lea. Biserica actuală se distinge prin naosul aproape rotund și foarte generos și prin pronaosul redus în dimensiune, ceea ce dă posibilitatea credincioșilor să se apropie foarte mult de Sfântul Altar. Catapeteasma, lucrată din lemn de stejar și tei, cu pilaștri și capiteluri corintice, a fost poleită în totalitate cu foiță de aur și de argint
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]