106,097 matches
-
la care erau invitați să participe scriitori și traducători consacrați. Deschisă la finele epocii staliniste, această dezbatere își permitea să transgreseze, în bună măsură, cercul strâmt al ideologiei, analizând și unele aspecte "formaliste" ale muncii de traducere. Primul care se pronunța era Cezar Petrescu 31, care se putea lăuda, nu numai la Cartea Rusă, cu o bogată experiență de traducător. După o trecere - "canonică" - în revistă a produselor meschine, prost croite, ciuntite și fără perspectivă ale "industriei deșeurilor literare" de dinainte de
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
și Michel Angelo se află o meditație". Sau, spre a-l cita din nou: "A crede numai în specialități înseamnă a crede într-o ființă umană obtuză și incapabilă să-și pună probleme". Cam în aceeași ordine de idei se pronunță, de altfel, și Jean-Marc Lévy-Leblond - în Dicționarul cultural al științelor, o operă colectivă, apărută sub îngrijirea lui Nicolas Witkowski - când a arătat că "pentru unii, știința e total străină culturii înțeleasă în sensul Ťumanitățilorť; pentru alții ea a devenit cultura
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
l-a transformat în... Măricel? Sau cum s-o fi simțind purtătorul derutantului nume Brutus Imbroane? Dar atâția alți oameni decenți nenorociți de nebunia unor părinți ce i-au înzestrat cu poveri onomastice pe care nu-ți vine să le pronunți, darmite să le porți?! Există, mai ales în Oltenia, obiceiul de a da nume de familie în bătaie de joc. Pârțac, Flocea, Curcă, Boubătrân, Roadevin, Botderață, Găinaț, Stricatu sau chiar cenzurabilele Regulatu, Cur, Puțică, Muia, Bucilă, Labă, Sulă, Curu, Pizdelea
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
ne întoarcem cu picioarele pe pămînt. Colocviul de la Romă nu a fost festiv și nici fastidios. A fost cordial, antrenant și sobru. Și, mai ales, a fost un mod prin care, la poalele parcului "Borghese", numele lui Noica a fost pronunțat mai des că alte dați.
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
vaste pe această temă, literatură germană, și cinematografiei germane care a luat în dezbatere comunismul sub care s-a aflat RDG-ul. Mungiu, care este și producătorul seriei, a realizat un prim grupaj de patru filme cu accent umorist mai pronunțat și două mediu metraje cu un accent grav. Nu este vorba de o simplă satiră la adresa unui regim "defunct" - aici termenul de garanție s-ar putea să ne joace feste, viața politică ne oferă un redutabil argument pentru ceea ce înseamnă
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
pelerin care doarme urcînd / în timp ce pașii îl duc peste munte / miezul meu se usucă de gemenii mei / și gemenii mei ronțăie miezul meu / doi șobolani în același miez cu două jumătăți / din două cătușe / (Ťam început să uit cum se pronunță acel cuvînt / care germinează numai în mintea mea / cît de mult aș fi vrut să-l nasc eu / dar cuvîntul nu a vrut să se nască din mine / să se numească din mine / din miezul meu cu gemeni să se
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
prea scurt interval de apariție după "tranzitivitatea" lui Crăciun, poate lipsa de interes teoretic a cronicarilor literari, poate scepticismul nativ al autorilor - dar intuiesc, cu tristețe, că motivul precis va fi derizoriu. Ca și în publicitate, rezistă ceea ce se poate pronunța mai ușor.
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
-l împingă pe cel anchetat să ofere el însuși un "element" de la care punerea în acuzație să poată fi întocmită. Eul a înțeles perfect respectiva tactică și, de vreme ce trebuie să spună tot, dă răspunsuri generale până la sfidare: el îndrăznește să pronunțe chiar verbul mortal "recunosc", urmat de "știu", atât de necesare torționarilor pentru a baza rechizitoriul pe formula: "X și-a recunoscut crima"... Dar ce știe și ce recunoaște împricinatul? Da, recunosc, știu că oamenii au, în general, două picioare, două
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
vizibil mai mult în anunțurile publicitare decît în nomenclatorul oficial. Unele dintre denumirile care tind să se răspîndească foarte mult sînt în mod evident familiare, aparținînd jargonului meseriei. Un exemplu tipic este termenul piarist, format din inițialele PR (public relations), pronunțate în manieră engleză și cărora li se adaugă sufixul de agent -ist. Termenul creează o omonimie cu mai vechiul piarist - adjectiv și substantiv care desemnează un ordin catolic (germ. Piarist, folosit mai ales la plural - Piaristen; provenind de la o formă
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
absolut necesare. Și totuși, ce vină ascunsă poartă Avangarda românească și complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale anilor '20-'30 și care nu neglijează aproape nici o referință bibliografică? Cu atât mai mult cu cât, practic, chiar pentru un cititor lipsit de inocență, există nesfârșite dificultăți
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
manifestă o preferință pentru modă și efemer, labilitatea gustului, o derută estetică și lipsa obiectivității, oricât de relativă ar fi ea. O anchetă inițiată de revistele "Observatorul cultural" și "Luceafărul", care a invitat zece critici, și nu oarecare, să se pronunțe despre volumele de poezie apărute între 1991-2000, a ajuns, opinează Liviu Grăsoiu, la un "rezultat descalificant". Mai toți au votat în favoarea volumelor semnate de reprezentanții generației '80 sau a celor ce-și spun nouăzeciști. Doar câțiva dintre criticii chestionați au
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
producerea de anacoluturi ("Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mă pune să vă întreb dacă aveți probe." - B 1 TV, 3.X" (s.aut.). în Scrisoarea pierdută, citim: "Farfuridi - ...Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive... (asudă și se sărăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Originea cuvîntului argotic ascunde o mică enigmă: sursa este certă, dar evoluția semantică și traseul intrării sale în română sînt cu totul obscure. Cuvîntul românesc provine desigur dintr-un termen grecesc, aproape identic ca formă (în transliterație paraggelia sau parangelia, pronunțat paranghelia), cuprins în dicționarele de greacă veche și ale lexicului din Noul Testament cu sensul "ordin", "anunț", "însărcinare" etc.; în greaca modernă (în limbajul standard și chiar în cel administrativ), sensurile de bază sînt în esență aceleași: "mandat, instrucțiune, ordin, comandă
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
Lavric Este supărător să simți cum o certitudine de care nu te-ai îndoit o clipă se preschimbă în cîteva secunde într-o enigmă sîcîitoare. Totul părea clar și deodată nimic nu mai stă în picioare. E ca atunci cînd, pronunțînd de prea multe ori un cuvînt, îți dai seama că nu-i mai prinzi înțelesul, sau ca atunci cînd o melodie foarte îndrăgită îți devine dintr-o dată nesuferită. Sau cînd, încercînd să-ți amintești chipul unei ființe dragi, simți cum
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
30 August stăteam și eu pe marginea trotuarului și priveam tancurile. Jur că nu râdeam, nu salutam, nu aplaudam, nu exclamam; stăteam și priveam pur și simplu, uite așa. Mă simt deodată strâns de braț și blagoslovit cu un DOBITOCULE pronunțat deslușit și apăsat - stai și te uiți, tâmpitule, stați și vă uitați cu toții și nu știți ce vă așteaptă, uite-i cum râd, or să plângă lacrimi amare și tu la fel... Hai acasă... Îl iau pe tata prudent de
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
în acea perioadă, dar într-un mesaj adresat juriului a afirmat că se simte foarte onorat de acordarea acestei distincții. În timpul ultimului meu sejur la București, am găsit într-o librărie romanul Ignoranța, tradus în limba română. Nu mă pot pronunța asupra traducerii (am citit numai originalul), dar oricum vă recomand călduros să citiți această recentă proză a lui Kundera, din care o să aflați foarte mult despre exil, despre dor de țară și despre mentalitatea cehă.
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
dintre bătrîni", spunea el la 1851; și continua: "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am pronunțat de mai multe ori cuvîntul fragment; el definește, stilistic, proza în cauză. Nu e vorba doar de consecința unui anumit regim creator, ci de principiul estetic care îl distinge pe Russo de ceilalți pașoptiști - cultivatori ai unei fraze raționale și
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
niciodată. Făptașul avea douăzeci și patru de ore, spre a-și mărturisi fărădelegea. Ei bine, i-au trebuit treizeci. Timp în care probe hotărâtoare s-au șters, memoria martorilor s-a voalat. Polițiștii dau din umeri, neputincioși. Primul ministru ezită să se pronunțe, președintele țării tace. însăși ninsoarea a încetat și se pare că pentru îndelungată vreme. Indignarea care a pus stăpânire pe mine la aflarea incredibilei vești, sporită de incuria autorității, n-a fost depășită decât de oroarea ce se citea pe
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
spune că ni se cere să comparăm două lucruri cu neputință de comparat: o gîndire sibilinică frizînd pragul ilizibil al unor expresii fără cap și fără coadă, și o ramură a fizicii în care numai specialiștii au dreptul să se pronunțe. Cum Basarab Nicolescu este el însuși un cunoscător al domeniului, nu ne rămîne decît să-i dăm credit și să-l urmăm în încercarea de a concilia ireconciliabilul, și asta în ciuda presimțirii că între un iluminat bîiguind niște metafore pe
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
căuta. Poezia nu poate fi povestită fără a o acoperi de deriziune. Așadar, poate fi Lévinas povestit într-o carte a cărei limbă să fie citită fără noduri în gît? Cum nu sînt un specialist în Lévinas, nu mă pot pronunța, dar, dacă mă ghidez după cărțile scrise pe marginea operei sale, mai precis după cum sună ele în limba română, înclin să cred că francezul nu trece testul trangresării limbajului. Asta nu înseamnă că Lévinas e poet, ferească Dumnezeu, ci doar
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
acorduri și tratate și care vorbea cu zel despre ce s-a mai hotărât la Bruxelles? Oare a ajuns să-și câștige existența în emisiuni de divertisment? Sau poate abia acum și-a realizat adevărata vocație? Oricum, era singurul care pronunța corect textele în limbi străine. Și câteodată realiza ce se întâmplă; și devenea trist. De pildă, când moderatorul a propus niște jalnice înlocuiri de cuvinte, cum ar fi inserarea cuvântului "Bulă" în loc de "vântul" în "Aseară vântul bătea", l-am văzut
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
primesc, de la câte un cititor, o scrisoare. Ce mai, simțeam că viața literară pulsează în jurul meu! Iar când dădeam câte un interviu la radio pe teme culturale, ba uneori chiar la televiziune, la emisiuni cu rating mic, numele îmi era pronunțat corect. Cum zic, eram notoriu. Însă despre celebritate nu știam, ca scriitor, decât puține lucruri și mai toate din povestirile înaintașilor mei. Știam, de pildă, că după ce scrisese Maitreyi Mircea Eliade devenise celebru. Și așa, celebru fiind, se întâlnește pe
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
spirituală din acest spațiu până la instaurarea comunismului. Disponibili pentru tot felul de experiențe și încurajați de Nae Ionescu să nu se teamă de greșeală, orice eroare putând fi creatoare, tinerii discipoli au dat verdicte șocante, convinși că acum se puteau pronunța despre orice, pentru că nimeni nu era îndreptățit să-i judece, cu atât mai puțin bătrânii, reprezentanți ai stagnării spirituale, ai dictaturii reumatismului. În euforia cvasigenerală a anilor '30, Mihail Sebastian a fost o figură aparte, unul dintre puținii care nu
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
el preconizând dărâmarea din temelie a Uniunii și nu doar atât: pe locul rămas gol să se toarne sare, spre a nu mai răsări nimic asemănător cu ce a fost. Mai bine deșertul. Acum i-a venit rândul să se pronunțe altui scriitor tânăr, Adrian Schiop. La fel de radical el crede că U.S. trebuie "să dispară, nu să se reformeze". Un congener al acestora. Caius Dobrescu, este repetitiv și sinistru când reproșează USR că prestează "servicii funerare". Mai și mor, totuși, scriitorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
Sînt, cele mai multe, cărți între care e greu să te decizi, și a căror primă intenție, față cu tinerețea modernă, mondenă a bătrînului oraș modernizat de azi, nu e informarea, cît delectarea. Printre ele - deși nu avem, ca alte culturi mai pronunțat turistice, un segment de ghiduri cu viză demi-literară - se găsesc și fotografii artistice la dimensiuni pentru buletin, pe cît de frumoase, pe-atît de funcționale. Între acestea din urmă, Istorie bucureșteană, de N. Vătămanu. Colecția Orizonturi, din '73, de la Editura Enciclopedică
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]