2,031 matches
-
l'histoire avec des mots", Discours et constructions identitaires, Diane Vincent (ed.), Montréal, Nota Bene, 2004: 13-38. 13 Căderea lui e de la sfîrșitul cuvîntului ține de faptul că franceza generalului de Gaulle este cea vorbită în nordul Franței, diferită de pronunția meridionalilor care, 80 sau 90%, marchează e-ul final. 14 Vom folosi traducerea românească de care dispunem (Caracterele sau morvurile acestui veac, Editura pentru literatură, București, 1966, trad. și note de Aurel Tita, pp. 104-105), adaptînd-o după modelul de segmentare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Căsătoriile cu femei autohtone lasă urme în limbă. Sanscrita vedică posedă o serie de foneme, în special consoanele cerebrale, pe care nu le găsim în nici un alt idiom indo-european, nici chiar în iraniană. E foarte verosimil că aceste consoane oglindesc pronunția aborigenilor în efortul lor de a învăța limba stăpânitorilor lor. Tot așa, vocabularul vedic păstrează un mare număr de cuvinte anariene. În plus, anumite mituri sunt de origine autohtonă 15. Acest proces de simbioză rasială, culturală și religioasă, atestat din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
își descopăr astfel sonoritatea cea mai adecvată. Impresia e de confesiune liminară, de poveste în frînturi. Deși glasul poetului pare stăpînit, se întrevăd, totuși, nervozitatea, iritarea, o anume incomoditate. Efortul vizibil de a articula cît mai clar cuvintele evidențiază, apoi, pronunția sa moldovenească, nemodificată de șederea peste un sfert de veac în București. El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim de a fi. Cea mai emoționantă, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de limbaj se poate defini prin câteva particularități evidente: Încălcarea regulilor gramaticale și ale logicii: a. greșelile de vocabular se produc din cauza deformării cuvintelor, mai ales a neologismelor, fie din lipsa de instrucție, fie din mimetismul cultivat În epocă. b. pronunție greșită („famelie”, „renumerație”, „plebicist”, „andrisant”, „bampir”); etimologie greșită („capitalist” pentru locuitorii capitalei; „scrofulos” pentru scrupulos); c. lipsa de proprietate de termenilor („liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
versiune animată. Pentru cei interesați, site-ul televiziunii naționale finlandeze, YLE, găzduiește câteva dintre episoade; acestea sunt oferite în mod gratuit spre vizualizare 779. Acest serial de animație are și un rol educativ: înlesnește învățarea limbii finlandeze de către vorbitorul străin. Pronunția este relativ clară, iar vocabularul este accesibil. De altfel, limba finlandeză este recunoscută pentru dificultatea pe care o presupune în procesul învățării. Fiind o limbă aglutinantă, finlandeza are un sistem tentacular de cazuri, iar lipsa articolului sau a genului sunt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
comparat cu o altă specie, cald, binevoitor și care a suferit de-a lungul deceniilor modificări din punctul de vedere al perspectivei morale. 779 http://yle.fi/lapset/ 780 În limba engleză cuvântul e ortografiat "Moomin", iar în finlandeză "muumin". Pronunția în limba română e asemănătoare [mumin]. 781 www.moomin.com. Disponibil în limbile engleză, suedeză și finlandeză. 782 Marilena Aldea, în prefața la O iarnă fermecată, Cluj-Napoca, Echinox, 2003, p. 9. 783 Marilena Aldea, op. cit., pp. 8-9. 784 Ibidem, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aptitudinile de interpretare a celor decodate devin mai precise. Profesorul poate greși atunci când folosește controlul excesiv, vrea să învețe cu orice preț, elimină întrebările care nu se referă strict la subiect, lasă conversația să scape de sub control. Corectarea excesivă a pronunției în timpul conversației inhibă pe copil și atenția este direcționată către modul de exprimare și nu către subiectul conversației, copilul se transformă din partener în obiectul educației. Învățarea cu orice preț, dirijarea conversației către achiziția a noi cunoștințe poate duce la
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
controlul excesiv și devine partener în conversație, implicarea copiilor este mult mai fructuoasă, preiau inițiativa în formularea întrebărilor, fac noi legături și insistă în continuarea comunicării.Când obiectivul profesorului este dezvoltarea comunicării, atenția trebuie direcționată către conținut și nu către pronunție sau greșeli gramaticale, ceea ce nu înseamnă că nu poate interveni în timpul conversației cu corecturi, adultul are datoria de a clarifica unele elemente ale mesajului mai ales atunci cînd în limbajul copilului se strecoară greșeli provocate de lipsa vocabularului adecvat și
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
din Nottingham deosebește cinci moduri: conversația prin exersare forțată, conversația prin întrebări cu două variante, conversația cu întrebări complementare, conversația cu participarea redusă a profesorului, conversația prin manifestarea empatiei. Conversația prin exersare forțată poate fi eficient atunci când scopul este corectarea pronunției, corectarea greșelilor gramaticale din limbaj. Are un nivel scăzut de comunicare, schimbul de mesaje rezumându-se din partea copilului doar la răspunsuri afirmative sau de negare, repetare, imitare. În timpul conversației în atenția profesorului se află alcătuirea corectă a propozițiilor și nu
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. În ceea ce privește integrarea socio-profesională
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
active, alături de metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi”, „ghe-ghi” am folosit metoda Caligramei. Această metodă constă în expunerea imaginii unui obiect astfel încât să reprezinte cel mai bine subiectul care constituie tema activității. Prin intermediul metodei se fac analogii, se descoperă proprietăți, informații și
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu „își dezvoltă un sistem de comunicare coerent până la intrarea în școală. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime direct în și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, în mod organizat, odată cu procesul de demutizare”. (2001, Mariana Popa, p. 50; apud. Stănică, Popa, Popovici, 2001, p. 57) Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cei mai importanți în discursul didactic menționăm: • Efectul înălțimii și timbrului vocii în receptarea mesajelor și menținerea atenției elevilor. Caracteristicile vocii profesorului transmit informații esențiale despre acesta: vârsta, genul, starea psihofizică, motivația și dăruirea pentru cariera didactică, iar particularitățile de pronunție ne oferă date despre mediul de proveniență, zona geografică, gradul de instrucție, mediul socio-cultural al acestuia. Așa cum observăm existența unui stil vocal colectiv al preoților, al prezentatorilor TV, al cadrelor militare etc., tot așa remarcăm la cei mai mulți dintre profesori anumite
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
el însuși un spațiu al negocierii și inovării granițelor lingvistice. Comunitatea din nordul Mexicului și rețeaua TV Univision îi pronunțau numele "corect în spaniolă"48, însă, cum artista era considerată mai degrabă tejana decât mexicană, o altă formă (unică) de pronunție a numelui Selenei vine să dea seama de acest aspect. În același timp, media anglofonă o numește pe Selena pronunțându-i numele într-o altă, a treia, modalitate, dovedind, astfel, "propria nefamiliaritate cu muzica, limba și cultura tejano"49. Dacă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
critice „sincere” la o comunicare despre Eminescu a lui M. D. nu le face cunoscute autorului, ignorând faptul că acesta se declara mereu un adept al lui Ibrăileanu: Te critic fiindcă te respect! Dacă l-ar fi întrebat de ce utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
critice „sincere” la o comunicare despre Eminescu a lui M. D. nu le face cunoscute autorului, ignorând faptul că acesta se declara mereu un adept al lui Ibrăileanu: Te critic fiindcă te respect! Dacă l-ar fi întrebat de ce utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrierea, ca în limba de origine, a unor neologisme precum: loess, jeep, bluff, lied, challenger, confetti etc. (excepții: bodyguard bodigard, bos boss, derby derbi etc., pentru care se acceptă, ca variante, atât forma adaptată, cât și cea neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensul de "mamă"); * specializarea formei de plural în funcție de sensul cuvântului: virus viruși (în domeniul informaticii), virusuri (în medicină); element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sonore, ale compuselor sau sintagmelor stabile din care provin (și care de multe ori sunt nume proprii). Ele sunt alcătuite din inițialele unităților lexicale principale ale acestora, mai puțin ale uneltelor de legătură și articolelor; mai rar, în scopul ușurării pronunției, lor li se pot adăuga și inițiala unui cuvânt ajutător ori una sau două litere / sunete care urmează după inițială, ceea ce face ca astfel de compuse să intre într-o categorie care se aseamănă cu formațiile trunchiate. Marea majoritate a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]