2,300 matches
-
alături de sexagenari fericiți), cu precădere actori, concoctând un revelion țărănesc precum în vremea echipelor regale gustiene, unde toată lumea s a îmbrăcat în ii, bundițe, cojocele, cușme, fote, șoarțe și ițari, care mai de care mai vechi, originale și halucinante prin prospețime, tinerii de acum plănuiau o noapte de... șoimi ai patriei. „Revelion 1984!“ a exclamat fata. Cu oameni născuți în preajma anului orwellian și cu, probabil, tot ce ține de nostalgia lor: Cico și biscuiți Eugenia, insigne de 1 Mai, Cutezătorii, hăinuțe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cetățean Ilie Hagioglu care stătea la Bolgrad. În timp ce soția se ocupa de școală eu eram dădacă titularizată și șef de șantier la lucrările pe care, cu puținii bani pe care îi aveam le făceam totuși sperând să avem mai multă prospețime pe obrazul unei case nelocuite demult timp. În schimb ne bucuram că aveam o verandă înconjurată cu gărduț cu înflorituri în lemn. La întâi octombrie am primit numire de învățător "în mod provizoriu" (așa se numeau învățătorii cu diplomă care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
prezent tulburat de o tranziție încărcată cu cele bune și cele rele de care poporul român, vitregit de istorie, a avut parte mai tot timpul. Vasile Comaniță se face cronicarul timpului său, aducând în poezia populară românească un aer de prospețime și de originalitate. Publicat în Prefață la volumul de versuri Picătura de amar, de Vasile Comaniță, Editura TipoMoldova, Iași, 2007 .
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
În scurt timp, cartierul, tot, a devenit o adevărată grădină înfloritoare: cu gazon, cu arbori ornamentali, cu alei curat menținute, permanent, cu asigurarea pazei și ordinii, cu aducerea mașinilor stropitori, care să dea, zilnic, o față încărcată de limpeditate și prospețime, cartierului. Prin interior, de asemenea, fiecare Miss mătură,își făcea datoria în mod exemplar. Clara nu le slăbea, nici măcar o zi din săptămână, sau o oră din zi. Permanent era printre ele, instaurând acea atmosferă, care, ulterior, să dea strălucire
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
într-un sicriu cu multe scheme. Te înăbuși și ieri ca și azi citind cartea sperând evaporarea vălului în limpezimea ochilor de banană. Sublimarea lasă urme adânci, paradoxuri iluzii cromate în îmbrățișări difuze scormonind dedesubturile. Întrebări știute din fântână au prospețimea sperieturii unor minți de lăcuste și te-ngrozește sperând atingerea,
Evaporat ?n singur?tate by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83714_a_85039]
-
dureri pe care le credeam uitate, dar care n-au murit, nu pot muri, ele trăiesc atât cât trăiește omul și o veșnicie pe deasupra... Cu fiecare pas făcut, o peliculă nevăzută proiectează în minte alte și alte imagini, uimitoare prin prospețimea și claritatea lor. Iar, o dată cu ele, timpul se dilată, devenind foarte elastic și încăpător, în stare să cuprindă și să transmită lucruri despre care ai crede că pot încăpea doar într-o viață. Și, poate tocmai în asta constă bogăția
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Înfundate, sunetul coapselor pline lovite cu palma și hohote dezlănțuite și Înăbușitoare? Iar În căldura prăfoasă și amorțită, În care timpul bîzÎia Încet ca o muscă, oare Garfield, Arthur, Harrison și Hayes nu simțiseră mirosul umed, ușor putred, de o prospețime subtilă, al rîului și nu se duseseră cu gîndul la pielea albă a femeilor de pe malul rîului, nu simțiseră o chemare lentă și puternică În trupurile lor, o putere distrugătoare În palmele lor? Apoi Garfield, Arthur, Harrison și Hayes au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
goană la masă pe tăvi Încărcate pe care le purta pe sus, În vîrful degetelor bronzate, Într-un echilibru miraculos. Iar peste mirosul amețitor al mîncării hrănitoare și suculente plutea veșnic mirosul fierbinte și ademenitor - care parcă adăuga savoare și prospețime pulsației dimineții, pline de forță și de fior - al cafelei fierbinți, care aburea Într-un uriaș cazan nichelat, iar artiștii circului o Înghițeau bînd ceașcă după ceașcă. Iar artiștii Înșiși, atît femeile cît și bărbații, marile stele, erau oameni atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
stîlpii și despărțiturile în care se afla apă. Și văd nisipul. Era atît de mult încît părea că o plajă temporară alb-aurie se ivise în mijlocul orașului, o plajă care începea un pic mai jos de țărm și unduia seducător către prospețimea rîului. Căldura trebuie să o fi determinat pe mama să iasă din casă. Nu era ea femeia care să iasă, fără motiv, din casă, într-o zi de lucru. Tot căldura trebuie să fi fost cea care a împins-o
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
mintea mea este legată inextricabil de ritual. Nici măcar nu știu ce vroia să spună săpun proaspăt? O cabină de duș proaspătă? Jeturi de apă proaspătă? Oricum, eu nu am resimțit niciodată vizita noastră la baia comună ca avînd de a face cu prospețimea ori cu răcoarea. Aveam să regăsesc săpunul în fiecare seară în bucătărie, alături de vasele murdare, și era limpede că dușul era folosit de nenumărați alți oameni în fiecare zi. După fiecare duș cabina era ștearsă și curățată, dar oricine privea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Lanark era încurcat. — O, mulțumesc, zise el, dar... dar... am o pacientă, un caz deloc încurajator, și nu pot pleca pînă n-o vindec sau dau greș definitiv. Știi doar, spuse ea dezgustată, că nimeni nu se vindecă, tratamentul menține prospețimea corpului pînă cînd avem nevoie de combustibil, haine sau mîncare. Lanark se uită la ea. — Mîîîîîn? începu el și lingura îi căzu în farfurie. — Bineînțeles! Ce crezi că mănînci? Nu te-ai uitat niciodată în rezervor? Nu ți-a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aceleași... Avu un acces de tuse violentă. — Hai, hai, zise pastorul cu infinită blîndețe. Mi-ai dat suficiente motive de meditație. Se apucă din nou să citească. Thaw privi iar la flori, dar din ele se scursese toată bucuria și prospețimea. A doua zi dimineață, Thaw stătea într-un fotoliu, iar pastorul, cu mîinile împreunate pe piept, se uita îndelung la tavan. Brusc, i se adresă: — Mă gîndeam că poate ar trebui să vorbești cu Arthur Smail. — Cine? — E secretarul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dumnezeule. — Sfinte Dumnezeule, zise Lanark, ne pare rău că pescărușul a murit, în special pentru că pare a fi tînăr și sănătos îlăsînd la o parte faptul că e mort). Dar ceilalți pescăruși tineri trebuie să se bucure de viteza și prospețimea pe care acesta le-a pierdut. Iar nouă dă-ne suficientă fericire și curaj pentru a muri fără să ne simțim înșelați; în plus... Ezită. O voce îi șopti: „Spune amin“. — Amin. Ceva rece îi pișcă obrazul. Deschise ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
până în acel punct era absolut necesară. Situația în sine nu era tocmai încurajatoare. Cerul cețos era pustiu, dar în orice clipă se putea trezi că un roboplan plin cu dușmani aterizând chiar pe terasă. Gosseyn inspiră profund. Aerul își păstrase prospețimea de după ploaie și-i dădu forța să accepte riscul pericolului. Atmosfera de pace a naturii îi mai domolea neliniștea. Suspină și se lăsă cucerit de calmul înconjurător. Îi era cu totul imposibil să determine ora. Soarele rămânea invizibil. Tăriile cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de movile, părea uitată de lume. Negăsind nici un indiciu în Palat, mulțimea de oameni și mașini se îndreptă apoi spre locuința lui Dan Lyttle. Aceasta era intactă. Roboții menajeri o întreținuseră într-o stare de perfectă curățenie: camerele respirau aceeași prospețime și ordine de care își amintea că le lăsase când plecase. Lada în care fusese transportat distorsorul se afișa într-unul din colțurile livingului. Adresa Institutului de Semantică, unde Mașina jocurilor intenționa să-l expedieze, apărea enormă pe latura întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
până în acel punct era absolut necesară. Situația în sine nu era tocmai încurajatoare. Cerul cețos era pustiu, dar în orice clipă se putea trezi că un roboplan plin cu dușmani aterizând chiar pe terasă. Gosseyn inspiră profund. Aerul își păstrase prospețimea de după ploaie și-i dădu forța să accepte riscul pericolului. Atmosfera de pace a naturii îi mai domolea neliniștea. Suspină și se lăsă cucerit de calmul înconjurător. Îi era cu totul imposibil să determine ora. Soarele rămânea invizibil. Tăriile cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de movile, părea uitată de lume. Negăsind nici un indiciu în Palat, mulțimea de oameni și mașini se îndreptă apoi spre locuința lui Dan Lyttle. Aceasta era intactă. Roboții menajeri o întreținuseră într-o stare de perfectă curățenie: camerele respirau aceeași prospețime și ordine de care își amintea că le lăsase când plecase. Lada în care fusese transportat distorsorul se afișa într-unul din colțurile livingului. Adresa Institutului de Semantică, unde Mașina jocurilor intenționa să-l expedieze, apărea enormă pe latura întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
trebuie trăită pentru că este supremul dar de care trebuie să ne bucurăm”. (p.40) Cartea apare într-o ținută grafică ireproșabilă iar buchetul de lăcrămioare de pe ultima copertă simbol al primăverii naturii și al purității vieții adaugă un plus de prospețime și candoare conținutului volumului pe care îl străjuiește. Ion N. OPREA CĂLĂTOR CĂTRE O SUTĂ DE ANI Există părerea, nu a multora, că nu poți fi creator de producție literar-artistică decât până la vreo 50 de ani. În consecință, după împlinirea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca Jocuri de vară. Maryse avea să fie Maj-Britt Nilsson a mea! O chema Maryse Patakis și era nepoata fermierilor. Tatăl ei era importator de fructe exotice la Toulon. O găseam foarte frumoasă și era mereu bine dispusă. Avea o prospețime și o senzualitate la care, În calitate de producător-realizator, n-am rămas insensibil. Într-o seară, i-am anunțat pe părinți: „O să distribui o actriță În filmul meu“. Parcă Îl aud pe tata răspunzînd: „Dacă vrei s-o filmezi pe una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
asta la miezul nopții. Este o soluție pentru toate astea. Dacă mă iubești, ceea ce nu m-am îndoit niciodată, vei veni. Biletul era semnat ' A.A.'. Duse hârtia din nou la nas. Parfumul, era sigura, îi aparținea Annei Alexandrovna. În ciuda prospețimii sale sănătoase, găsi că mirosul nu îi motiva gândirea. Dar nu intenționa să îl schimbe pe unul de țigări. Brusc deveni atent la stigătete stridente venind dinspre stație. Cu vinovăție grăbită, puse biletul înapoi în cutie, o închise și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fără îndoială, dar găsi că aceasta le făcea mai picante. Răsfoindu-le cu repeziciune, fără milă, era atent să nu se oprească la nicio imagine sau să-și trădeze alt interes decât cel profesional. și totuși paloarea luminaosă a cărnii, prospețimea întunecată a genitaliilor expuse și uneori imature îi furau privirea și îi accelerau pulsul. O recunoscu, printre celelalte fete care se perindau nemișcate prin fața sa, pe tânăra prostituată care fuses adusă la secție și acuzată de furtul celor o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
jocuri de noroc. Capitolul douăzeci și patru În timp ce fata dormea Petele bruște de verde pe trotuarul acoperit de zăpadă îl uimiră pe Porfiri. Poate că el era singurul locuitor al St Petersburgului care uitase în ce perioadă a anului se aflau, însă prospețimea verdelui și întunecimea lui îl ajutară să-și reamintească. Cumpărători grăbiți ieșeau afară din piața acoperită Gostini Dvor ducând în brațe pomi de Cărciun. Aceștia erau importați din Finlanda, iar unii dintre ei nu erau încă împodobiți, în timp ce alții erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fost atât de rănită. Inima Îmi era sfâșiată, mă simțeam jignită, nu voiam să-i mai văd nici pe el, nici pe-ai lui, niciodată, zise ea ridicându-se din șezlong și Îndreptându-se spre iarba proaspăt cosită, inspirându-i prospețimea. Matthew tăcea din nou. Kitty intră În bucătărie câteva clipe, apoi se Întoarse și se așeză din nou. Nu putea uita noaptea aceea din Varesse, de lângă Lago Maggiore, din vila futuristă a părinților lui Stefano, În care trebuiau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Înving până și teama. L-a obligat să ridice sfidător tonul și să zică „nu“ În mod definitiv. Iar ceilalți, din aceeași temere, au preferat să-l ucidă. Pierdeau harta - le rămâneau secole Întregi s-o mai caute -, dar salvau prospețimea dorinței lor decrepite și băloase. Îmi aminteam o Întâmplare pe care mi-o povestise Amparo. Înainte chiar ca ea să vină În Italia, fusese timp de câteva luni la New York și se dusese să locuiască Într-unul din acele cartiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un restaurant indian. — Draga mea, miercurea e seara mea preferată. Schiță zâmbetul lui molipsitor, care trebuie să-i fi cucerit inima mamei ei cu atâția ani în urmă. Conform albumului de familie, Phyllis chiar fusese tânără și drăguță cândva, având prospețimea unei fete de la țară. Dulce ca smântâna în comparație cu iaurtul înăcrit cu care aducea acum. — Curse la televizor și trei cepe murate în loc de una, cât îmi dă voie Comandantul. Apropo, felicitări. Minunat articolul despre nemernicii de la compania de autobuze. Zâmbetul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]