4,641 matches
-
agricol socialist existent nu putea să hrănească forța de muncă urbană În creștere, nici să asigure cantitatea de grâne pentru export necesară finanțării tehnologiei importate pentru a susține dezvoltarea industrială. Țăranii bogați și cei medii, mulți dintre aceștia datorând-și prosperitatea Noii Politici Economice, aveau cerealele de care avea nevoie Stalin. Începând cu 1928, politica oficială de rechiziționare a declanșat ciocniri continue Între stat și țărănime. Prețul fix oferit producătorilor pentru grâne reprezenta o cincime din cel de pe piață și, când
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Astăzi, când vedem împlinindu-se întocmai aceste cuvinte profetice, să ne aducem aminte că cei dintâi creștini s-au recrutat dintre pescari, plugari, muncitori manuali, hamali, sclavi, liberți și oameni săraci din popor, care năzuiau spre fericire, pace, dreptate și prosperitate nu numai în viața viitoare, ci și în viața aceasta pământească (Luca VI, 20; I Cor. 26; Iacov II, 2-9; V, 1 și urm. etc.) și care imprimau creștinismului primar un pronunțat caracter popular și revoluționar. Epistola Sfântului Iacov, fratele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cărturari din regiune, în care se afirmă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în care am stat până acum față de trebile obștești, fie acelea de interes economic, industrial, cultural, bisericesc ori social”, deoarece „cultura deșteaptă la conștiință, întinde la prosperitate; iar în limbă și literatură se reoglindează viața popoarelor.” Ca urmare, publicația își propune să contribuie la răspândirea culturii în special în mediul rural, prin tipărirea de materiale conținând sfaturi practice, disertații istorice, texte literare. Pe prima pagină a fiecărui
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
În al doilea rând, dezbaterile pe tema securității naționale se ocupă mai mult cu diferite evaluări ale strategiilor aplicate și mai puțin cu dezacordurile referitoare la obiectivele care ar trebui urmărite. Cu toate că există un consens general asupra păcii, libertății și prosperității ca obiective, nu același lucru se poate spune despre mijloacele necesare atingerii acestor obiective. Dimpotrivă, dacă se poate afirma cu oarecare certitudine că o strategie politică dată poate atinge aceste scopuri, rolul luării deciziilor s-ar diminua, sfârșind prin a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
atestă cuvintele și exemplele din Vechiul și din Noul Testament pe care scriitorul le examinează în primele două cărți. Odată stabilit acest lucru, Salvian trece, în cartea a treia, la explicarea faptelor. Numele de creștin, în sine, afirmă el, nu garantează prosperitatea, mai ales dacă numele nu e asociat cu faptele bune; însă creștinătatea din vremea sa, observă scriitorul, nu e altceva decât un „cuib de vicii”. Scriitorul se întreabă apoi la sfârșitul cărții a patra, pentru ce motiv ar fi permis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prezent ar trebui să-l apropie tot mai mult pe creștin: de aceea, întregul poem este înțesat de motive moralizatoare și didactice care îndeamnă - cum se întâmplă în general cu toate poemele acestor poeți galici - la deplina convertire. Pacea și prosperitatea de odinioară sunt departe; de-acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrânit și devastările barbarilor arată că sfârșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; apare și câte-o reminiscență din Prudențiu. Întâlnim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ostrogoților, a avut efecte benefice și în cultură, atât în cea profană cât și în cea creștină. Totodată, relativa stabilitate instaurată în Italia de nou regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și invazii, a asigurat țării o prosperitate relativă, chiar dacă găsim în operele lui Boethius referiri la acte de samavolnicie comise de goți împotriva italicilor. Teodoric, educat la Constantinopol, s-a comportat ca un prieten al Imperiului de Răsărit în prima parte a domniei sale, menținând legături strânse cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1971-1972, și cea a lui S. Pricoco, Fondazione Valla, Mondadori, Milano 1995, însoțită de un amplu comentariu; apoi articolul lui V. Recchia, Benedetto (Benedict) din Dizionario degli Scrittori Greci e Latini, citat, și alte lucrări ale aceluiași cercetător. 8. Cassiodor Prosperitatea și pacea politică și socială din primii ani ai domniei lui Teodoric încep să pălească începând de prin 520; regele și curtenii săi, totodată, încep să-i persecute pe romani; urmează sângerosul și devastatorul război dintre goți și greci, în urma
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
granițelor imperiului; față de evrei, în schimb, el s-a arătat relativ tolerant. „Caracteristica geniului său a fost aceea de a admite că religia catolică se putea disocia de stăpânirea romană și că viitorul neamului omenesc nu era indisolubil legat de prosperitatea sau dispariția Romaniei” (Gillet). Însă, în esență, Grigorie nu i-a privit cu ochi buni pe barbari, fie din cauza formației sale culturale, fie pentru că era condiționat de cercurile aristocratice de la Roma din care provenea și el, fie pentru că vedea de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spritualità Medievale, Todi 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT În raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman, peninsula iberică s-a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al șaselea; invazia goților, în secolul al cincilea, fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase și cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întâmplase în Africa unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele ei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îl dezavantajează - și fie se va opune adoptării acestora, fie se va strădui să le modifice funcționarea în așa fel încât ele să devină „realități românești”. Exemplele de acest fel sunt nenumărate și le vom întâlni pe parcursul analizei. TRANZIȚIA CĂTRE PROSPERITATE Noua societate românească, cea rezultată după destrămarea comunismului, s-a „închegat” și a ajuns la o formă de organizare socială, economică și politică stabilă. „Rețeta” obținută este originală, însă această originalitate a rezultat din combinația dintre efectele reformelor coordonate politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Spania și Portugalia cu câteva decenii mai devreme; sau Grecia, cu și mai mult timp în urmă - la criteriile de compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Portugalia cu câteva decenii mai devreme; sau Grecia, cu și mai mult timp în urmă - la criteriile de compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
câteva decenii mai devreme; sau Grecia, cu și mai mult timp în urmă - la criteriile de compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau al religiilor, ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se străduiesc să-și adapteze taxonomia la criteriul prosperității, separând societățile prospere ale capitalismului dezvoltat și democratic din spațiul european și nord-atlantic (plus „anexele” sale din Pacific) de lumea mai puțin prosperă din restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai o lume a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai o lume a societăților prospere. Noi tindem să considerăm lumea occidentală omogenă prin caracteristicile sale interne. În realitate, omogenitatea ei se referă la un singur lucru - la prosperitate. Pe de altă parte, toate societățile lumii occidentale sunt prospere, pe de o parte. Pe de altă parte, prosperitatea este dificil de atribuit unor societăți care nu fac parte din lumea occidentală, oricât de bogate ar fi ele. O bună
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tindem să considerăm lumea occidentală omogenă prin caracteristicile sale interne. În realitate, omogenitatea ei se referă la un singur lucru - la prosperitate. Pe de altă parte, toate societățile lumii occidentale sunt prospere, pe de o parte. Pe de altă parte, prosperitatea este dificil de atribuit unor societăți care nu fac parte din lumea occidentală, oricât de bogate ar fi ele. O bună parte dintre țările arabe, de exemplu, sunt țări foarte bogate. Cu toate acestea, societățile din Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Libia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economice propriei populații. Africa de Sud, de exemplu, care nu este bogată din cauza resurselor de țiței și care, industrial este, cea mai dezvoltată țară de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept dificil de definit, dar ușor de atribuit, este o trăsătură esențială, dacă nu cumva definitorie, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept dificil de definit, dar ușor de atribuit, este o trăsătură esențială, dacă nu cumva definitorie, a societăților care fac parte din lumea occidentală. Desigur, această dificultate de definire a prosperității și, în plus, înțelegerea ei ca pe o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept dificil de definit, dar ușor de atribuit, este o trăsătură esențială, dacă nu cumva definitorie, a societăților care fac parte din lumea occidentală. Desigur, această dificultate de definire a prosperității și, în plus, înțelegerea ei ca pe o trăsătură care se potrivește cel mai bine lumii occidentale se poate datora, măcar în parte, faptului că, ideologic și cultural, tindem să utilizăm lumea occidentală ca termen de referință sau ca element
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe o trăsătură care se potrivește cel mai bine lumii occidentale se poate datora, măcar în parte, faptului că, ideologic și cultural, tindem să utilizăm lumea occidentală ca termen de referință sau ca element de definiție ostensivă a ceea ce înseamnă „prosperitate”. Dacă noi înțelegem prin „prosperitate” o realitate socială de tipul celei specifice lumii occidentale, atunci evident că vom considera lumea occidentală ca fiind „prosperă”, iar restul lumii - „mai puțin prosper”, în diferite grade. Acest argument nu poate fi respins în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
potrivește cel mai bine lumii occidentale se poate datora, măcar în parte, faptului că, ideologic și cultural, tindem să utilizăm lumea occidentală ca termen de referință sau ca element de definiție ostensivă a ceea ce înseamnă „prosperitate”. Dacă noi înțelegem prin „prosperitate” o realitate socială de tipul celei specifice lumii occidentale, atunci evident că vom considera lumea occidentală ca fiind „prosperă”, iar restul lumii - „mai puțin prosper”, în diferite grade. Acest argument nu poate fi respins în nici un fel, el fiind de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
așa cum fizica supraviețuiește și continuă să fie eficientă în profida principiului de nedeterminare, și știința socială poate face același lucru. Putem accepta fără probleme faptul că, deocamdată, nu reușim să ajungem la o cunoaștere absolută a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă cu incapacitatea noastră de a conceptualiza „fericirea”) pentru că ceea ce ne dorim noi, cu condiționalitățile noastre culturale și ideologice, este o prosperitate de același tip cu cea a actualei lumi occidentale și nu o prosperitate absolută, definită în afara oricărei condiționări
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fără probleme faptul că, deocamdată, nu reușim să ajungem la o cunoaștere absolută a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă cu incapacitatea noastră de a conceptualiza „fericirea”) pentru că ceea ce ne dorim noi, cu condiționalitățile noastre culturale și ideologice, este o prosperitate de același tip cu cea a actualei lumi occidentale și nu o prosperitate absolută, definită în afara oricărei condiționări istorice. Dacă suntem de acord că într-o etapă istorică - să zicem cam de la Regulamentele Organice și până pe la jumătatea secolului actual
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă cu incapacitatea noastră de a conceptualiza „fericirea”) pentru că ceea ce ne dorim noi, cu condiționalitățile noastre culturale și ideologice, este o prosperitate de același tip cu cea a actualei lumi occidentale și nu o prosperitate absolută, definită în afara oricărei condiționări istorice. Dacă suntem de acord că într-o etapă istorică - să zicem cam de la Regulamentele Organice și până pe la jumătatea secolului actual - obiectivul dinamicii societății românești a fost de fiecare dată aderarea la lumea occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]