13,121 matches
-
și politică. De ce s-au întâlnit tocmai acolo "galeriștii" unei echipe de fotbal, și nu pe stadion, e lesne de presupus: pentru că, în clipa de față, fotbalul acaparează interesul cetățenilor într-o măsură mult mai mare decât orice marș de protest pentru pace sau decât revendicările sindicale. Fotbalul a reușit să propună un model alternativ de viață comunitară, într-o lume în care indiferența, egoismul și rapacitatea politicienilor au atins cote infernale. Deși adunarea suporterilor frustrați ai Politehnicii Timișoara s-a
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
cu mai puțin de un deceniu!) hălăduiau in aeternum. în 1977, lucrurile s-au inversat. Pe cînd oamenii în vîrstă trăiesc sub povara istoriei, tinerii încearcă a evada din raza ei, refugiindu-se în onirism, metaforă, ermetism cu sensul de protest la real. Aci intervine, din păcate, un handicap al recepției diaristului, incomprehensiv la noile forme literare: "Fiindcă nu au libertatea să spună ceea ce simt și gîndesc, ceea e năzuiesc (așa cum am avut noi în prima tinerețe), ei recurg la un
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
grosolănia acuzelor pe care, vorbind deschis, le considerau simple calomnii. Nici măcar umblatul noaptea pe scara blocului nu-i convinsese.) În sfârșit, o a treia categorie considera toată tărășenia o mârșăvie și propunea ieșirea în stradă și organizarea unui marș de protest. Ba chiar, date fiind adevăratele mobiluri ale acestei murdare campanii, se impunea o nouă revoluție. Acum, ce-i drept, nu pot să nu recunosc că, într-un fel, meritasem acest tratament. În loc să-mi văd de treaba mea de intelectual (un
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
însăși istoria. Nu fac aici, ține a preciza, o apreciere de valoare, ci constatarea unei atitudini sociale și politice. Talentați sau mai modest înzestrați, tineri sau vîrstnici, în cărți strălucite sau mediocre, prozatorii noștri se află pe o poziție de protest social și politic față de societatea burghezo-moșierească. Prin aceasta, ei împărtășesc atitudinea poporului nostru și se află, deci, pe locul care li se cuvine". Privilegiat între privilegiați, autorul Drumului fără pulbere susține cu cinism că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
coleg", pe cine trebuie și cînd trebuie, "luînd cuvîntul" în ședințe și semnînd primul procesele verbale aferente. E foarte curajos cînd face parte din majoritate, iar cînd e vorba de măsuri colective precum programul redus de iarnă, drepturile salariale ori protestele de tip greve și mitinguri, ce dau peste cap orice planificări calendaristice și fac superflue pînă și orarele perfecte, e printre susținătorii vehemenți, chiar străduindu-se a se afla mereu în frunte... Toate aceste calități și multe altele, pe care
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
a pseudonimului C. Șărcăleanu. Se cuvenea, poate, subliniat mai apăsat și sprijinul de care Stere se bucură, mai întîi, din partea socialistului N. Quinez(u), care îi împrumută lui C. Șărcăleanu propria sa identitate 7, dar și a colegilor studenți, prin protestul lor colectiv. Pe lîngă "contrazicerea" semnalată de redactorul "Naționalului", exista încă una mai puțin vizibilă. Se știe că în articolele Socialiștii și mișcarea națională și Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff, apărute în august-septembrie 1893 în "Evenimentul", C. Stere
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
lista liberală, care iese cîștigătoare. (Însă rezultatul va fi invalidat.) Cît privește pe C. Stere, el aduce anumite critici liberalilor, dar nu pledează deschis pentru o alianță cu gruparea conservatoare. Gestul său va fi fost totuși apreciat de conservatori, căci "protestul" studenților ieșeni contra atacului comis de "Naționalul" este găzduit numai de ziarele "Constituționalul" (conservator) și "Lupta" (radical). Indubitabil în favoarea conservatorilor este însă actul care va declanșa "afacerea de onoare" relatată de Stere în Spovedanie..., anume "o atitudine luată șde elț
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
30, el invocă iarăși simpatia arătată studenților și precizează că, pe 1 octombrie chiar, la redacție au venit mai mulți studenți (dintre "cei mai de valoare"), care au protestat contra "infamiei" comise față de el. În același număr, se inserează un Protest, în care printre altele se spune: "Față de moțiunea votată de unii studenți universitari în seara de 1 octombrie, prin care se protestează contra purtării d-lui G. Scorțescu, directorul ziarului ŤEvenimentulť în cestiunea Sterea-Scorțescu; ș...ț considerînd că această chestiune
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
personală ce privește pe d. Sterea și Scorțescu; ș...ț considerînd că semnatarii moțiunei, după discuțiunile din întrunirea arătată, cred că apără onoarea colegului lor Sterea, deoarece insulta colegului s-ar revărsa asupra tuturor, ceea ce nu se împacă deloc cu protestul făcut în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni, ca d.ex. aceea cu devastarea redacției Adevărului, au căutat să protesteze energic în contra procedărilor studenților, iar astăzi, prin expresiunile lor din moțiune ne reprezintă aspectul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
și acești 40 s-au crezut liberi a lucra în numele tuturor, pentru aceste motive protestăm în contra acestei procedări și-i rugăm a-și da numele pe față în moțiunea ce au votat-o, nefiind în drept a semna în numele tuturor." Protestul este iscălit și el "Studenții universitari Iași". A fost, de asemenea, tipărit ca afiș și lipit pe străzi. O notă ulterioară (Răspuns reptilelor 31) afirmă că redacția ține la dispoziție originalul "contra-protestului" iscălit de 45 de studenți. Același lucru este
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
2005), un fel de soră mai mare și voluminoasă a volumului de față. Ce conține acest nou volum ne spune chiar autorul în prefață: "În felul lor, și demersurile acestea, ca și cele din cartea precedentă, reprezintă, în principal, un protest față de așa de pretutindeni insinuatele teze care afirmă moartea ideologiilor și necesitatea abolirii totalităților organice, stigmatizate ca fiind reziduuri tribale, forme ale lașității. Căci se întîmplă acum, ca de atîtea alte dăți în istorie, că stăpînii, cei care și-au
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
Rogojina", ultima carte a lui Mircea Damian, apărută în 1945: "La data de 13 mai 1941, Nichifor Crainic, ministrul propagandei naționale, a suspendat ziarul meu "București", sub pretext că avea o atitudine democratică. I-am trimis atunci o telegramă de protest, pe care găsind-o violentă și jignitoare, deoarece amintea de viața lui imorală - a sesizat parchetul militar, care a și ordonat încarcerarea mea la închisoarea Malmaison, pe data de 20 mai. După patru săptămâni am fost pus în libertate. Iar
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
valul adeziunii populare la discursul lui Ceaușescu din 21 august 1968. Peste câțiva ani, nepublicându-i-se romanul Ostinato ,trimite cartea în Occident ,unde-i apare urmată și de alte scrieri care-i fuseseră interzise în țară. Redactează scrisori de protest către dictator, dă interviuri virulent critice în presa străină până ce, în 1977, este forțat să se expatrieze. Dan Deșliu fusese, în anii '50, copilul teribil al "revoluției", mizase totul pe comunism până ce, în anii '80, își schimbă radical poziția. Își
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
pune și el chestiunea libertății de exprimare și a libertății în general, a mizeriei din țară, a înfometării populației și a distrugerii satelor. Li s-a reproșat scriitorilor noștri disidenți, de către procurorii morali postdecembriști, că și-au limitat acțiunile de protest la aspecte culturale, că i-au vizat critic doar pe funcționarii (activiștii) din cultură, fără a ținti mai sus și fără a-și fixa și obiective politice. Memoriile, scrisorile de protest le îndreptau către președintele Uniunii Scriitorilor, către ministrul culturii
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
procurorii morali postdecembriști, că și-au limitat acțiunile de protest la aspecte culturale, că i-au vizat critic doar pe funcționarii (activiștii) din cultură, fără a ținti mai sus și fără a-și fixa și obiective politice. Memoriile, scrisorile de protest le îndreptau către președintele Uniunii Scriitorilor, către ministrul culturii, cel mult către vreun funcționar al C.C. Iar criticile vizau îndeobște răul din cultură, politicile culturale, abuzurile diverșilor funcționari culturali, chiar dacă sus plasați. Formal așa au stat lucrurile, în bună măsură
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
cultura, cine stabilea directivele ideologice, cine-i numea în funcții pe diriguitorii culturali, pe cenzori, cine controla totul: la vedere partidul comunist și din umbră Securitatea. De altfel, de la un moment dat, adresarea indirectă a fost abandonată, ca ineficace, iar protestele scriitorilor disidenți, ale celor patru amintiți înainte în orice caz, au devenit explicit politice și din ce în ce mai ferme. însuși Ceaușescu va fi pus în cauză, am văzut, de un Dan Deșliu decis parcă să-și răscumpere, prin această cutezanță, păcatele conformismelor
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
adresate de poetul veteran al mișcării comuniste lui Paul Niculescu-Mizil, unul din liderii politici ai timpului care păruse să favorizeze liberalizarea. Scrisorile lui M. R. P. sunt pline de amărăciune dar și de revoltă, exprimând nu numai dezamăgirea ci și protestul față de ce se întâmpla, dezacordul cu "multe chestiuni din politica noastră de partid și de stat". Drept care poetul îl anunță pe secretarul C. C. că a decis să restituie carnetul de membru de partid, rămânând comunist numai în convingeri ("lichidarea acestei
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
în program, care se știe, funcționează pe principiul bifării unor activități de promovare în special culturală. Sfântul Program scoate la suprafață toate acele lucruri care trebuie făcute: să treci măcar în fugă pe la evenimentele mediatizate, nu contează că sunt festivaluri, proteste publice ori înmormântări, să cumperi un bestseller, știind prea bine că n-o să-l citești niciodată și, mai nou, să intri în circuitul bloggerilor. N-ai blog, nici nu exiști. În acest din urmă caz, programul funcționează ceas. Sunt câteva
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
fără să se teamă de urmări. Ar fi putut s-o ascundă și să se ocupe cu alte lucruri, să ridice în slăvi munți și văi, ca atâția și-atâția, dar n-a făcut-o. - A-ndrăznit să semneze și un protest împotriva înlăturării mele din învățământ, adăugă Varnalis. - După o lungă chibzuință! rosti sarcastic Sikelianos. Kazantzakis îl privi dezaprobator: - Mi-l amintesc bine pe Kavafis. A fost un muritor care a devenit nemuritor, un înțelept, ironic, hedonist, un seducător. - Ithaka lui
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
interesele imediate și chiar de nivelul de instrucție, tuturor categoriilor de spectatori. Pentru că Bitzan, spre deosebire de majoritatea confraților săi, contrar aparenței de noutate radicală, oferă privitorului, cu o savantă intuiție psihologică, exact ceea ce acesta, la un prim nivel, poate accepta fără protest și poate înțelege fără efort. El își amăgește interlocutorul că arta este tocmai ceea ce acesta bănuia demult, adică o copie limpede a realității, un act mimetic desăvîrșit, o dublare a naturii printr-o imagine de o fidelitate care, la un
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
baza acestei deturnări poate fi considerat malefic sau pervers, știu însă că el a izvorât din umilința violentă a deceniilor anterioare, când, orice aș fi făcut, nu puteam împiedica nimic și nu reușeam să mă îndrept spre forme neliterare de protest, pentru simplul motiv că mă îndoiam că în afara reprimării, ar fi dus la ceva. Iar dacă nici în condiții de libertate n-aș fi încercat să schimb ceea ce era de schimbat, m-aș fi simțit vinovată și pentru ceea ce nu
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
luni 3 săptămîni 2 zile Premiul Educației Naționale și a decis difuzarea lui pe DVD în școli. Sesizat de un ONG, care a atras atenția că filmul ar reprezenta o propagandă în favoarea avorturilor, ministrul Educației a suspendat difuzarea lui. La protestul Societății realizatorilor de filme, ministrul a revenit asupra deciziei. Filmul, care va apărea pe ecrane cu începere din 29 august, își va începe în septembrie și cariera didactică. E de apreciat liberalismul juriului și al celorlalți factori responsabili. Inspectoarea generală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
cu carte" și recunoșteau în el un "anarhist al dracului de deștept", părere ce mi-a fost confirmată de multe personalități locale care l-au cunoscut din perioada aceea.ť După discursuri, manifestații: de la verb la acțiune. Un ritual al protestului, observă S. Schafferman, evocînd manifestațiile sindicaliste din Brăila începutului de secol XX: ŤDupă întrunirile de protest de la sindicat, urma neapărat o manifestație de stradă. [...] în fruntea coloanei înaintau conducătorii locali, încadrînd, cînd era cazul, pe oaspeții veniți din capitala țării
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
fost confirmată de multe personalități locale care l-au cunoscut din perioada aceea.ť După discursuri, manifestații: de la verb la acțiune. Un ritual al protestului, observă S. Schafferman, evocînd manifestațiile sindicaliste din Brăila începutului de secol XX: ŤDupă întrunirile de protest de la sindicat, urma neapărat o manifestație de stradă. [...] în fruntea coloanei înaintau conducătorii locali, încadrînd, cînd era cazul, pe oaspeții veniți din capitala țării și din portul vecin, Galați, de asemenea important centru de trafic maritim, dar cu o mișcare
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
a fost o epocă de stabilitate. și în sistemul juridic, perioada lui Soliman a fost deosebită. Acesta lărgește jurisdicția asupra domeniului economic. La începutul domniei, beglerbegul Damascului, profitând de moartea lui Selim a pus mâna pe provinciile guvernate. Mișcarea de protest împotriva sultanului a fost înăbușită. Liniștea din Asia va îndrepta atenția sultanului spre Europa. Obiectivul principal va fi cucerirea Belgradului, poarta de intrare a turcilor în Europa Centrală. Acest obiectiv era în vizorul sultanului Soliman, care dorea să transforme Belgradul
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]