2,003 matches
-
goale, cu excepția a două femei pline de entuziasm, fane sau prietene ale negresei de pe scenă, care flutură bancnote de un dolar și fluieră ciobănește, din degete. Locul are un aer de local de muncitori, poate pentru că unii dintre clienții ne-protestatari de la bar sînt lesbiene heavy-duty, Îmbrăcate În salopete de muncitori forestieri. Băiatul cu un singur ochi s-a decis asupra unei ciocolate cu alune și se așează pe un scaun lîngă Wakefield. — Trist, nu crezi? — Ce e trist? Wakefield comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
idee ce se întâmplă, Samantha ? spune. Pare cam agitație peste drum. — Da ? spun. N-am... observat. — Pare un fel de miting de protest. Pe frunte îi apare o cută de îngrijorare. Sper că n-or să fie și mâine aici. Protestatarii sunt atât de egoiști... Îi cade privirea pe blatul de bucătărie. N-ai terminat moussele încă ? Zău așa, Samantha ! Ce-ai făcut tot timpul ăsta ? — Îhm... nimic, zic înghițind în sec. Acum mă apuc de ele, doamnă Geiger. Iau castronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu-ți trecea că ar fi o scrisoare Înăuntru. Nu fâșâia la pipăit și nu avea diferențe de elasticitate! Of, Paul, Paul, Dumnezeu să te ierte dacă ai predat-o din proprie inițiativă! După 1965 aflu de situația lui Goma protestatarul. Doream să-l Întâlnesc și să-l Întreb din curiozitate, cum i-au găsit biletul? Din păcate nu mi-am putut satisface curiozitatea... Romanul „Bonifacia”, având 166 de pagini (14 dintre ele formează „Cronologia”), scos de Editura Omega din București
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și sex. Chiar și copiii din grădinițe aflară acest adevăr enorm, insuportabil, și anume că țara lor era singura din europa căreia nu i se acordase niciodată niciun premiu nobel pentru literatură. În mod spontan se creară cîteva asociații de protestatari la București, dar și în alte orașe ale țării care își propuseră să militeze pe net pentru obținerea de reparații morale din partea occidentului. rețelele de socializare se inflamară, blogurile și forumurile de discuții explodară pur și simplu. nici acum cei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la Sinagoga Mare, locul unde fusese convocată adunarea, 600 până la 700 de evrei, majoritatea femei, care au protestat contra... „C.D.E.-ului, care nu ne dă aprobări de plecare”. A fost necesară intervenția forțelor de ordine pentru a-i risipi pe protestatari 2. Nu lipsită de semnificație este polarizarea furiei populare asupra C.D.E., și nu asupra autorităților guvernamentale, fapt ce se observă și În alte ocazii. Acest fenomen se datora faptului că masa evreiască confunda factorul ce ducea o propagandă intensivă și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ca și în 1977, în Valea Jiului, figura sa contorsionată de uimire la reacția iritată a bucureștenilor fiind înregistrată de data aceasta pe ecranele televizoarelor ca ultima sa apariție publică. După ce solidarizarea cu preotul reformat Lászlo Tökes ia o turnură politică, protestatarii de la Timișoara pornesc spre centrul orașului, la Comitetul Județean de partid, pe un traseu de contestare a autorităților comuniste asemenea celui de la Brașov, din noiembrie 1987, arzând însemnele comuniste și distrugând tot ceea ce reprezenta simbolic Puterea ceaușistă. La fel ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
împotriva partidului. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați în repetate rânduri, fiind supuși unor tehnici speciale, cum ar fi lovituri la cap sau strângerea degetelor la ușă. La ședințele de prelucrare ce au urmat grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; 15 greviști au fost condamnați la închisoare între 2 și 5 ani cu muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de la lucru sau o minimă dispută cu ori protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari care au continuat să fie hărțuiți de Securitate; iar un fost protestatar, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă vădită în scop demonstrativ. S-a apelat la învăluirea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari care au continuat să fie hărțuiți de Securitate; iar un fost protestatar, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă vădită în scop demonstrativ. S-a apelat la învăluirea zonei. Două elicoptere au fost aduse pentru a supraveghea Valea Jiului și a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, trece de cealaltă parte a baricadei. Securitatea i-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a devenit limpede, însă, mai ales ca „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit liber, au lăsat orice protestatar să intervină, fără nici un fel de cenzură (oare nu tocmai așa ceva avea să se petreacă în cadrul fenomenului „Piața Universității 1990” - pe care, însă, minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la microfon, au vorbit liber, au lăsat orice protestatar să intervină, fără nici un fel de cenzură (oare nu tocmai așa ceva avea să se petreacă în cadrul fenomenului „Piața Universității 1990” - pe care, însă, minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, cum a fost numită adeseori în timpul interogatoriilor - termenul spune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de noua lege a pensionării, care îi persecuta pe mineri. Așadar mișcarea nu a avut, la început, caracter politic, ci socio-economic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a dobândit, măcar parțial, și un caracter politic. Apoi și urmările grevei (represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate) pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial caracter politic este indicat și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
autorităților de a reduce salariile, declanșându-se o rezistență pasivă: muncitorii refuză să lucreze. În dimineața de 15 noiembrie, muncitorii formează grupuri de discuție cu conducerea întreprinderii, dar autoritățile evită un dialog propriu-zis, refuzând tratativele și expediindu-i arogant pe protestatari. În anumite cazuri, admonestările au fost grobiene, dar emblematice pentru ceea ce avea să urmeze: „Ce, bă, animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 14-15, 19). Muncitorii erau priviți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 14-15, 19). Muncitorii erau priviți ca o masă de manevră, subumană („bă, animalelor”), apoi erau amenințați cu reeducarea, în sensul că protestatarii vor fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.m.ț ne vor lua gâtul?” (Oprea și Olaru, 2002, p. 17). Revendicările au fost inițial doar de natură financiară, economică și socială, ele devenind politice doar după ce protestatarii s-au radicalizat și au inițiat coloana de demonstranți pe străzile orașului. Proteste sociale și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv, și la începutul anilor ’80, fără vreo legătură altfel decât simbolică cu mișcarea Solidaritatea din Polonia - care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brașov, dar ele au coagulat într-o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revolteitc "Desfășurarea revoltei" În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv: în urma aroganței și a refuzului conducerii de a negocia cu protestatarii și de a le asculta doleanțele, ei au început să distrugă diferite însemne comuniste - panouri, vitrine cu lozinci - sau să spargă ferestrele clădirii administrației, aruncând cu piulițe și șuruburi. Cum o serie de membri lipsiți de tact ai conducerii IABv
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
doleanțele, ei au început să distrugă diferite însemne comuniste - panouri, vitrine cu lozinci - sau să spargă ferestrele clădirii administrației, aruncând cu piulițe și șuruburi. Cum o serie de membri lipsiți de tact ai conducerii IABv începuseră să-i amenințe pe protestatari cu diverse măsuri punitive, limbajul muncitorilor a devenit inflamat, catalogând autoritățile uzinei ca „hoți” și „căței” (aceasta și fiindcă majoritatea conducerii IABv dispăruse, dacă nu cumva fugise din întreprindere, pentru a nu înfrunta mânia muncitorilor). „Momentul psihologic al manifestației” (Filichi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
autoritățile uzinei ca „hoți” și „căței” (aceasta și fiindcă majoritatea conducerii IABv dispăruse, dacă nu cumva fugise din întreprindere, pentru a nu înfrunta mânia muncitorilor). „Momentul psihologic al manifestației” (Filichi, 1994, p. 17) a fost la ora 11.00, când protestatarii au luat hotărârea de a merge la sediul Comitetului Județean al PCR, pentru a-și cere drepturile. La ieșirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor ezită și se retrag, astfel încât coloana care inițiază marșul către Comitetul Județean al PCR este alcătuită din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mânia muncitorilor). „Momentul psihologic al manifestației” (Filichi, 1994, p. 17) a fost la ora 11.00, când protestatarii au luat hotărârea de a merge la sediul Comitetului Județean al PCR, pentru a-și cere drepturile. La ieșirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor ezită și se retrag, astfel încât coloana care inițiază marșul către Comitetul Județean al PCR este alcătuită din 400 de oameni (câți mai rămăseseră din cei 4.000 care își manifestaseră nemulțumirea în interiorul întreprinderii). „Pe de o parte ne era frică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului Deșteaptă-te
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lăcrimau de bucurie și speranță, alții prevedeau deja viitoarea reprimare, drept care aveau privirile încărcate de teamă. La sediul Comitetului Județean al PCR, închis și perceput ca o fortăreață, mulțimea (devenită mai mult decât reprezentativă - se ajunsese la câteva mii de protestatari) a invadat clădirea: încăperile au fost devastate, au fost confiscate produse considerate a fi delicatese pentru acea perioadă (salam de Sibiu, cașcaval, portocale, banane) și aruncate pe geam spre a fi împărțite populației, într-un fel de „împărtășanie”. Apoi au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost distruse însemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj și ars atât portretul lui Ceaușescu (gest perceput simbolic ca o ucidere în efigie a dictatorului), cât și steagul roșu al partidului. Din acest sediu, dar și, mai târziu, din Primărie, protestatarii furioși au distrus mobilier (ferestre, scaune, mese), aparatură (calculatoare, telefoane, televizoare), au spart geamuri: furia trebuia defulată; sensul era acela că nu obiectele în sine erau distruse, ci ideea că ele aparțineau comuniștilor și că, prin extindere simbolică, aceștia erau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sensul era acela că nu obiectele în sine erau distruse, ci ideea că ele aparțineau comuniștilor și că, prin extindere simbolică, aceștia erau cei înlăturați. Mobilierul și aparatura nu erau altceva decât niște obiecte-substitut ale autorităților comuniste. În unele cazuri, protestatarii au folosit răngi și ciocane. Revoltații sperau că manifestația va avea ecou nu doar în rândul brașovenilor, ci și la nivelul întregii țări, ajungând până în străinătate. Doar astfel se explică naivitatea unuia dintre manifestanți care, o dată ajuns în clădirea Comitetului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]